615 matches
-
marcă distinctivă a propoziției; nucleul predicațional, a cărui esență este relația sintactică de interdependență Subiect Predicat, este, prin aceasta, nucleu propozițional. Predicatul este termenul fundamental al nucleului propozițional, dar verbul-predicat nu-și poate asuma decât în condiții semantice speciale funcția propozițională; condiția existenței unei propoziții în desfășurarea procesului de comunicare este predicația, iar predicația implică în chiar esența ei funcțională „obiectul” predicării (sau argumentul supus argumentării, în termenii logicii), ceea ce numim în mod curent subiect gramatical. De aceea, problema existenței (sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbitor poate, în enunțul dat, să întrebuințeze verbul-predicat din „regentă” (=propoziția-predicat), sau la singular sau la plural. În realitate, această libertate locutorul nu o are. Verbul-predicat primește formă de plural sau formă de singular, în funcție de tipul de subiect (cu dezvoltare propozițională). Planul semantic al enunțului cu subiective pronominale (=subiect multiplu cu dezvoltare propozițională) prin care se ilustrează „libertatea” locutorului în privința acordului impune cu necesitate acordul în plural al verbului-predicat în „regentă”: „Cine a vândut tabloul și cine l-a cumpărat vor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la singular sau la plural. În realitate, această libertate locutorul nu o are. Verbul-predicat primește formă de plural sau formă de singular, în funcție de tipul de subiect (cu dezvoltare propozițională). Planul semantic al enunțului cu subiective pronominale (=subiect multiplu cu dezvoltare propozițională) prin care se ilustrează „libertatea” locutorului în privința acordului impune cu necesitate acordul în plural al verbului-predicat în „regentă”: „Cine a vândut tabloul și cine l-a cumpărat vor avea de suferit.” Enunțul formulat de Mioara Avram se înscrie, ca model
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect simplu în relație de interdependență cu un predicat multiplu: știe și tace/va mânca și va bea. Aceeași distincție între cele două categorii de enunțuri este susținută și de elementul de relație. În enunțurile cu subiect multiplu, fiecare termen propozițional este precedat de pronume relativ: „Cine (cel ce) a mințit și cine (cel ce) a apărat minciuna vor suporta rigorile legii.” În enunțurile cu subiect simplu dar predicat multiplu, reluarea pronumelui în fața celui de-al doilea verb (din structura predicatului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu timpul va fi. 2. La cel de-al doilea nivel, numele predicativ se poate realiza - în structura predicatului analitic - prin: (a) constituent simplu, (b) constituent dezvoltat, (c) sintagmă analitică, (d) structură analitică cu dezvoltare complexă, poate avea (e) dezvoltare propozițională sau poate fi (f) multiplu. a. Numele predicativ simplu se realizează prin: • adjectiv (locuțiune adjectivală): „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) „Împrejurările sunt, însă, vitrege în țara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămas + cum îl știam noi și în cele din urmă prin raportul de complementaritate cu verbul copulativ care desfășoară semantica gramaticală a predicației: Tudor pare + a fi rămas + cinstit + cum îl știam noi. Noi îl știam cinstit. e. Numele predicativ propozițional (propoziția - nume predicativ) se caracterizează prin dezvoltarea unui nucleu predicațional/propozițional propriu: „Singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) „Ei rămân ceea ce sunt, chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raportul de complementaritate cu verbul copulativ care desfășoară semantica gramaticală a predicației: Tudor pare + a fi rămas + cinstit + cum îl știam noi. Noi îl știam cinstit. e. Numele predicativ propozițional (propoziția - nume predicativ) se caracterizează prin dezvoltarea unui nucleu predicațional/propozițional propriu: „Singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) „Ei rămân ceea ce sunt, chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic realizează, în solidaritate cu subiectul gramatical, nucleul predicațional al unei propoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic realizează, în solidaritate cu subiectul gramatical, nucleul predicațional al unei propoziții complexe. Deosebirea - i că sculptura e goală. S P S P Numele predicativ cu dezvoltare propozițională are uneori caracter derivat, iar împlinirea planului său semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din mai mulți componenți (unități lexicale autonome sau unități propoziționale), intrați în relație de coordonare copulativă sau adversativă: „Mândră și vitează erai în bătaie, o țară română...” (Al. Russo) „Dar ceea ce nu știi poate e că el e nepotul și moștenitorul lui podesta din acest oraș, că duelurile sunt oprite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semanticii enunțului: Mihai trebuie să fi pierdut trenul, de n-a venit. vb. semiauxiliar + vb. predicativ Predicatul nominal compus are în structura constituentului prin care se realizează un verb semiauxiliar, un verb copulativ și un nume (unitate lexicală sau unitate propozițională) Verbele semiauxiliare exprimă: • modalitatea: „Măi tartorule, nu mânca haram și spune drept, tu ești Gerilă... Tu trebuie să fii, pentru că și focul îngheață lângă tine...” (I. Creangă) „Moftangiul (...) poate fi sărac sau bogat, prost ori deștept (...) el a fost, este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțiale23tc "Subiecte (subiective) circumstan]iale 23" Mai ales în nuclee predicaționale complexe în structura cărora intră verbe (expresii verbale) impersonale relative sau întrebuințate astfel (între acestea, cel mai frecvent este verbul copulativ a însemna), planul semantic al subiectului cu dezvoltare propozițională (mai rar, infrapropozițională) se caracterizează și prin prezența unei componente semantice de circumstanțialitate, fixată, în planul expresiei, în general, de elementul de relație: • cauzalitatea: „Din moment ce fusese nevoie de o hartă însemna că riscul rătăcirii era real.” (O. Paler) • condiția: „Dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebări pe care ni le punem nu pentru a da un răspuns ci pentru a auzi întrebarea.” (O.Paler) d. complex (posibil dar ca și inexistent): „A fi ceea ce doresc alții să fii implică un lanț întreg de renunțări.” e. propozițional (propoziția subiectivă) „Ea trebui de el în somn / Aminte să-și aducă.” (M. Eminescu) „Pe cine întrebam dădea din umeri.” (M. Preda) „Ceea ce zici tu îmi hotărăște soarta.” (M. Eminescu) „Iertat să fie cel ce la mânie / Mi-a împlântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.” (M. Eminescu) În dezvoltarea variantei marcată stilistic, conținutul semantic al termenului subiect este reluat (sau anticipat), printr-un alt termen lexical (sau propozițional): Subiectul simplu, realizat prin substantive sau pronume nepersonale (cel mai adesea, pronume demonstrative), este reluat printr-un pronume personal: „...Atunci în vecie Suflarea ta caldă ea n-o să învie.” (M. Eminescu) Observații: Mai ales în limbajul popular, subiectul substantival este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o să învie.” (M. Eminescu) Observații: Mai ales în limbajul popular, subiectul substantival este anticipat printr-un subiect pronominal, acesta din urmă fiind expresie a încărcăturii stilistice a enunțului: „Stăi măi porcane, că te căptușește ea, Mărioara, acuș!” (I. Creangă) Subiectele propoziționale introduse în frază prin pronume relative care, cine, ce sau câți sunt adesea reluate printr-un pronume demonstrativ (acesta, acela) sau prin pronume nehotărât toți: „...Care dintre cai a veni la jăratic să mănânce, acela are să te ducă la împărăție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
PREDICA}IONAL" Rezultat al desfășurării predicației, predicatul și subiectul se constituie, prin relația de interdependență în care se află înscrise și în care își au originea ca funcții sintactice principale, în nucleu predicațional, condiție fundamentală și marcă distinctivă a identității propoziționale a unei structuri lingvistice: Structura și dezvoltarea nucleului predicațional depind de: • caracteristici semantice (lexico-gramaticale) ale verbului care devine predicat (sau component de predicat); • realizarea concretă a celor două funcții sintactice. Caracteristicile semantice ale verbului-predicat (sau component de predicat) determină două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
meu, întoarcerea la țară, pe capul familiei, care trudise pentru mine patru ani...” (M. Preda) Nucleul predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe. El cuprinde, în dezvoltarea sa, două sau mai multe nuclee predicaționale derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe. El cuprinde, în dezvoltarea sa, două sau mai multe nuclee predicaționale derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și a numelui predicativ „Și ce mira mai mult oierul E că-l chema la curte chiar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și a numelui predicativ „Și ce mira mai mult oierul E că-l chema la curte chiar boierul.” (T. Arghezi) Nucleele predicaționale derivate pot conține în structura lor alte nuclee predicaționale, determinând astfel o creștere a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-un nucleu predicațional iar ceea ce a fost într-un prim moment subiect rămâne în afara nucleului predicațional, rămâne un subiect suspendat. Ca realizare concretă, acesta poate fi simplu: „El iar, privind de săptămâni, / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) sau propozițional: „Eu sunt medic șef și cine nu se supune indicațiilor mele în douăzeci și patru de ore îi fac ieșirea.” (P. Săculdeanu) „...Cine-au scornit urâtul / Nu-l înghiță pământul!” (Poezii populare) „Cine-au îndrăgit străinii, / Mânca-i-ar inima cânii!” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Și mumă-mea e marea.” (M. Eminescu) „Casă de oameni de treabă se cheamă asta?” (I. Creangă) „O durere totdeauna mi-a fost / singurătatea ta ascunsă.” (L. Blaga) Nucleul predicațional complextc "Nucleul predica]ional complex" În organizarea enunțurilor cu dezvoltare propozițională complexă, în planul expresiei, cele două sensuri de dependență nu mai manifestă același grad de reciprocitate ca în structura nucleului predicațional primar. Predomină un sens al dependenței, dinspre subiect sau dinspre predicat, în funcție de termenul care se realizează propozițional. Celălalt sens
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu dezvoltare propozițională complexă, în planul expresiei, cele două sensuri de dependență nu mai manifestă același grad de reciprocitate ca în structura nucleului predicațional primar. Predomină un sens al dependenței, dinspre subiect sau dinspre predicat, în funcție de termenul care se realizează propozițional. Celălalt sens al dependenței, nemanifestat în planul expresiei (sau nemanifestat cu obligativitate) rămâne implicit în planul semantic al relației, condiționând structura, caracterul finit și autonomia enunțului; nerealizarea funcției de subiect sau nerealizarea integrală a funcției de predicat provoacă destructurarea sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca în desfășurarea relațiilor de dependență. Prezența simultană și a celuilalt sens al dependenței (și, prin aceasta, manifestarea caracterului de interdependență al relației) impune funcționarea specifică a mijloacelor de exprimare. Elementele de relație sunt în primul rând expresie a realizării propoziționale a funcțiilor sintactice de subiect și predicat, prin dezvoltarea unui nucleu secund, derivat, care își are originea în nucleul predicațional primar, căruia, în același timp îi condiționează constituirea (sau împlinirea). Poziția lor e diferită în dezvoltarea propozițională a fiecăreia din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresie a realizării propoziționale a funcțiilor sintactice de subiect și predicat, prin dezvoltarea unui nucleu secund, derivat, care își are originea în nucleul predicațional primar, căruia, în același timp îi condiționează constituirea (sau împlinirea). Poziția lor e diferită în dezvoltarea propozițională a fiecăreia din cele două funcții. În dezvoltarea propozițională a numelui predicativ, component al realizării funcției de predicat, elementele relaționale nu sunt expresia unei relații subiect-predicat ci articulează sintactic un verb copulativ și un nume predicativ complex. Elementul de relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și predicat, prin dezvoltarea unui nucleu secund, derivat, care își are originea în nucleul predicațional primar, căruia, în același timp îi condiționează constituirea (sau împlinirea). Poziția lor e diferită în dezvoltarea propozițională a fiecăreia din cele două funcții. În dezvoltarea propozițională a numelui predicativ, component al realizării funcției de predicat, elementele relaționale nu sunt expresia unei relații subiect-predicat ci articulează sintactic un verb copulativ și un nume predicativ complex. Elementul de relație marchează realizarea propozițională a numelui predicativ, dar nu și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din cele două funcții. În dezvoltarea propozițională a numelui predicativ, component al realizării funcției de predicat, elementele relaționale nu sunt expresia unei relații subiect-predicat ci articulează sintactic un verb copulativ și un nume predicativ complex. Elementul de relație marchează realizarea propozițională a numelui predicativ, dar nu și o relație de dependență. Verbul copulativ nu se poate constitui singur în regent, datorită insuficienței sale semantice și, derivând de aici, lipsei de autonomie sintactică. Numele predicativ propozițional introduce în enunț o componentă semantică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]