1,001 matches
-
poezii de Georgeta Blendea Zamfir” și „vernisaj de pictură semnat de artista Ramona Pintea”. Evenimentul a fost deosebit nu numai prin „îngemănarea fericită între poezie și pictură” (aprecierea îi aparține criticului de artă Steliana Neagu), ci și prin faptul că protagonistele sunt mama și fiică. Și pentru că îngemănarea să fie și mai semnificativă, artista Ramona Pintea a pus titlul „ÎNVOLBURATE ANOTIMPURI” atât grupajului de picturi expuse, cât și catalogului cu picturile în miniatură. „Două spirite gemene - scriitoare și pictorița, a apreciat
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
scriitoarea Maria-Daniela Pănăzan, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara. Venise (invitată de Doru Dinu Glăvan) de la Sibiu, unde locuiește, ca să asiste la evenimentul lansării pe orbita gloriei sportive a Sălii Polivalente, într-o festivitate ce-o avea ca protagonistă pe cea care s-a unificat în suprapunere cu splendoarea gimnasticii mondiale, Nadia Comăneci. Într-o zi în care Oneștiul a devenit un grandios dominion al galei sportive, întâlnirea cu scriitoarea din Sibiu, Maria-Daniela Pănăzan a fost ocazia cunoașterii unui
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
recules în fața unei generații sportive de aur! Această carte oprește să fie stinsă flacăra sacră a succesului, aprinsă de Nadia. Ireversibil mistuit în eternitatea spectacolului de gală sportivă, evenimentul inaugural al Sălii Polivalente „Nadia Comăneci” a ocazionat prezentarea cărții căreia protagonista Nadia Comăneci i-a dat frumusețea, visul, speranța și curajul. Îngrămădirea timpului peste om aduce urmele lui, șicanează și apasă omul. Amintirile frumoase, rămânând în cărți ca aceasta făptuită de Maria-Daniela Pănăzan, „Performanță și prestigiu. O istorie a gimnasticii feminine
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
cu voie și fără voie. Da, am făcut și eu parte din sistem, am avut și eu “comitet de părinți”, cu trezorierul în frunte. Cine știe ce “inginerii” voi fi făcut și eu, în imaginația spectatorilor la această reprezentație didactică mass-media, cu protagonista de la Centru. Și încă ceva. Aș fi dorit sincer să îi privesc fața acelei mame care-și ascundea chipul de noi, cei de la televizor, ca să-i spun (totuși, fără curajul de a o privi chiar în ochi) că o respect
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
S-ar părea că beneficiar al acestui festival e poeta Renata Verejanu. Aflându-mă în frumoasa sală a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, unde s-a desfășurat Spectacolul de Decernare a Premiilor, am constatat că nu e tocmai așa. Ce ne spune protagonista, personal? R.V. Fără îndoială că beneficiarul nr.1 al acestui proiect cultural internațional e Poezia. Măria Sa, Poezia. Apoi Limba Română și Moldova, unde se desfășoară un festival de succes. Apoi fiecare participant, familia, rudele, comunitatea sa... Poetul Renata Verejanu e
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
Poetul Renata Verejanu nu s-a lăsat intimidată de invidia cuiva, nici vorbă, de sistem - nici atâta. Dovadă e că poetul a creat toți acești ani și că are de unde să editeze acum câte 5-10 cărți pe an, că e protagonista primului festival internațional al unui poet contemporan în Republica Moldova, că sărbătoarea poeziei a avut un succes incontestabil. Dacă e vorba de recunoștința pe care o merită oricare creator de valori, cine știe... poate că așteptam să vină timpul. E știut
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
măsură să scoată literatura de aventuri din trivialitate, -așa cum se întâmplă în cărțile ei- în proză de calitate. Distincției sufletești i se adaugă și o remarcabilă capacitate narativă, de creare de poveste și de așteptare a cititorului. Vanessa Beri, protagonista care dă titlul romanului, este o creatoare de bibelouri de porțelan, adică o artistă într-o materie fragilă și, în același timp (ca proprietară a unei manufacturi de asemenea obiecte), o burgheză solidă, de succes. Trebuie să facă față, simultan
MAGDALENA BRĂTESCU – VANESSA BERI de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346961_a_348290]
-
mărșăluiască într-o orânduială conformă cu natura. A scos la iveală ținuta de sărbătoare și a primit chipul infantil al Lunii cu o afecțiune nemărginită, ungându-și pelerina cu strălucire de diamant. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreodată protagonistă într-o peliculă asemănătoare și cred că filmul din care am făcut parte a fost unic, fiindcă m-am smuls cu greutate din acea gravură celestă și m-am întors în sfera timpului efemer, iar el, cu o satisfacție nebănuită
LUNA MĂRITĂ ŞI MAGIA EI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348319_a_349648]
-
tipic profesionist, artistic, elevat, cum se cade să fie arta prezentării spectacolului...! Au fost clipe ce aparțin nu de timpul în sine ci de timpul în alăturare cu bucuria și iubirea. O pleiadă de artiști, în cea dintâi linie cu protagonista, a celebrat lansarea unui cadou muzical odată cu plecarea la drum a lui Moș Crăciun, prin priveliști românești, e drept, destul de strămutate de la tradiționalismul mirific, către casele în pragurile cărora oamenii cumsecade îl așteaptă - un om care-l așteaptă pe Moș
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
18 000 de lei pentru fiecare familie, în anul 2010, doar pentru Victoraș Lupașco, băiețelul ce a suportat o operație la inimă, s-a reușit colectarea sumei de 320 000 de lei, iar în anul 2012, pentru patru familii nevoiașe - protagoniste ale campaniei - au fost adunați peste 700 000 de lei doar din sms-urile telespectatorilor. La aceste sume se adaugă donațiile persoanelor particulare, trimise direct beneficiarilor și daruri venite din partea oficialilor, cum ar fi: cheile de la un apartament (4 la număr
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
de ea, iar legătura lor a continuat până când tânăra, bolnavă de tuberculoză, a murit la numai 22 de ani. Într-adevăr în montarea lui Günter Krämer, pe splendida muzică a uverturii, apare o copilă înconjurată de bărbați, înlocuită apoi de protagonista operei. Subiectul urmărește iubirea sinceră dintre curtezana Violeta, întreținuta baronului Douphol și provincialul Alfredo care, la o petrecere, se îndrăgostesc la prima vedere. Ea părăsește viața de desfrâu și trăiește fericită cu iubitul departe de Paris. Existența tânărului cuplu e
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
scena 2, a rămas îndelung cu mâinile ridicate lipite de perete! Finalul a fost bine realizat, mai ales fiindcă a cântat nemișcată, întinsă pe patul de suferință. În „Addio del passato" glasul ei a exprimat dramatismul, boala, speranța deșartă, moartea protagonistei fiind realizată foarte original. În celebra arie „Libiamo ne'lieti calici", Pavol Breslik a performat bine, dar a ratat finalul. În actul II, a cântat „De' miei bollenti spiriti" legănându-se într-un scrânciob ca un copil... L-am admirat
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
Lenea, cruzimea și egoismul acelei femei deveniseră proverbiale în toată comuna și mai era ea cunoscută și pentru altceva. În casa ei, când un bărbat intra pe ușă altul ieșea pe ferestră! Până să se mărite, orgiile în care era protagonista principală scârbiseră lumea satului într-atât, încât o alungaseră dintre ei cu pietre și amenințări cu moartea. Pe vremea aceea, înaintea celui de-al doilea război mondial, moralitatea era la mare preț și valorile încă nu se pierduseră. Fără să
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
Academicianul Mihai Cimpoi, criticul literar Ion Ciocanu, Directorul Institutului de Filologie al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, Domnul Vasile Bahnaru, scriitorul, editorul Petre Rău, din România, Galați, poetul Romeo Tarhon, România, București, coprotagonistul Festivalului, Domnul Daniel Verejanu, aspirant și organizatoarei, protagonistei Festivalului, Doamna Galina Codreanu, jurnalista de la Televiziune, Poetei Renata Verejanu pentru această suita miraculoasă de evenimente, si nu întâmplări, ci evenimente deloc întâmplătoare, le-aș spune. M-am aprins, spiritual, din start, si am conștientizat eforturile incipiente, fragmentând și apoi
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
mare mi-a fost bucuria de a-i cunoaște pe câțiva din poeții, sosiți la acest veritabil spectacol din România (de la Brașov, Botoșani, Dâmbovița, Galați, București, Călărași, Suceava), dar și din Bulgaria, Australia, precum și din toată Moldova, așa cum a remarcat protagonista Festivalului, poeta Renata Verejanu. Pe bună dreptate, Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu trebuie să dăinuie, astfel cred, astfel simt și astfel gândesc și mă exprim. Intru promovarea valorilor naționale, intru perpetuarea luminii poetice, intru confirmarea și atingerea plenitudinii poeziei
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
o lăsase la lectură. Doina Deleanu este mai plină de farmec, mai sensibilă și mai credibilă decît soția-agronom, mărginită și autoritară, la o primă vedere a textului. Fiece replică, trecută prin filtrul gîndirii actoricești, capătă un adevăr ce face din protagonista tristei întîmplări afective o femeie împărtășind un destin nenorocos, de care ea, soția, este și nu este vinovată. Actrița își adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în rememorări ale personajului, în urmărirea fluxului psihic, având ca efect o sensibilizare, o poetizare a realului prin delicatețea și finețea estetică a percepției, prin rezonanțele trăirilor. Celelalte personaje, mediul social au rol de revelator, de termeni negativi în definirea protagonistei. Sentimentul alienării de propria ființă, provocat de căsătorie și de convențiile sociale, declanșează în romanul Fascinație (1943) rememorarea copilăriei luminoase, ca timp al unei existențe autentice. Insatisfacția generală a prezentului lasă loc unei sterile „fascinații” erotice, care, în final, o
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
sunt oferite de o colindă excepțională (Toader Diaconul), culeasă în 1884 de la celebrul Petrea Crețul Șolcan, lăutarul Brăilei. Dacă a doua parte a colindei (referitoare la Toader Diaconul) are un caracter explicit cosmogonic, în schimb prima parte (având-o ca protagonistă pe soția acestuia) are un caracter funerar. „Diaconeasa” practică un tip arhaic de călugărie pustnică, de sihăstrie, de „neagră schimnicie” : Ea mi se ducea La călugărie Prin neagră pustie, Prin înalții de munți, Prin verzii de brazi Prin dealuri cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de un străvechi rit funerar, practicat probabil de populațiile carpato- dunărene, și că „datorăm faptul că el a străbătut veacurile până la noi fenomenalei memorii a... Mioriței ” (46, p. 19). Dar și, adaug eu, a colindei Toader Diaconul - în care trupul protagonistei este expus „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în paltin (18, p. 44), a basmului Mama cea rea, în care sicriul fetei este expus „într-un vârf de paltin” (44, p. 147) ș.a.m.d. Pentru imaginea sicriului suspendat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un apanaj al ei. Pe de altă parte, ni se spune cum ar putea să intervină vânătorul, și nu cum intervine. Eroul rămâne cumva „în rezervă”, iar intervenția sa ar fi de ultimă instanță. Doar dacă „armele” magice mânuite de protagonistă se vor dovedi inoperante, abia atunci ar intra în acțiune sulițele vânătorului. Scenariul colindei în discuție pare să fi involuat spre tipul 5 al schemei propuse mai sus. Disproporția dintre rolul principal al eroinei și cel secundar al eroului putea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nici nu răspunse cu numele de familie, cum făcea de obicei; spuse numai "Da?", iar aceasta sună ca și cum ar fi așteptat. (Ralf Rothmann, Rehe am Meer [Căprioare la mare], "Willst du Nudeln?" ["Vrei paste?"]; 2008: 128) Sîntem confruntați cu perspectiva protagonistei numele personajului care săvîrșește acțiunea va fi abia mai tîrziu dezvăluit ca fiind Andrea. Nu se spune despre ce fel de coordonate spațiale este vorba (vezi articolele hotărîte fără relaționare în limba germană ans Fenster [în fereastră], an den Scheiben
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai reduse au fost întotdeauna nevoite să se apere de tendința către scrisul auctorial eseistic. Această tendință este deja evidentă în romanul Moll Flanders, a cărui retrospecție moralistă este mai frecvent reprezentată prin vocea lui Defoe decît prin aceea a protagonistei penitente 29. Iar această tendință mai poate fi găsită și în romanele de mai tîrziu. Astfel, la un autor precum George Orwell, un personaj care inițial este diferit de autor se transformă brusc într-un purtător de cuvînt nedeghizat al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ale economiei de piață în general, perfecționate de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate, protagonistele globalizării și țările de origine a corporațiilor transnaționale, și țările în curs de dezvoltare, de multe ori considerate ca victime ale efectelor globalizării. Dacă țările bogate devin și mai bogate, ca urmare a efectelor globalizării, țările în curs de dezvoltare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
15 mai 1915 - e un prezent posterior, unde personajele descind dintr-un „mai târziu” care a reușit să o ia înaintea lui „este”: „Și mai târziu, când mai târziu?, a da! atunci când se va fi terminat acest război...”, „își amintește” protagonista, Lucia Zărnescu, „ce va fi cândva”. Într-un articol programatic publicat în 1988, în revista „Amfiteatru”, A. pledează pentru o gramatică a imaginației sui-generis: „Adevăratul mister al facerii textului - explică el - este refacerea existenței înseși, cu ajutorul unei gramatici eliberate de
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
a deschis ochii, a trăit mult timp și în care ar fi vrut să-i și închidă. „Nuvela” Ada Lazu, cea mai consistentă dintre prozele scurte ale autoarei, i-a fixat într-o bună măsură fizionomia literară. Aflată în fața sfârșitului, protagonista își derulează viața într-un racursi marcat de presiunea stării prezente. Orfană de mamă, izolată, ruptă de realitate, cu năzuințe artistice, ea cunoaște un scurt moment luminos în compania unui tânăr cu care va petrece un timp pictând și conversând
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]