638 matches
-
de persoane. În realitate, A.C.E.L.S. are probleme din mai multe puncte de vedere. Cu excepția Sloveniei și a Republicii Cehe, tratatul de constituire nu se reflectă altcumva decât printr-o zonă de comerț liber. Ungaria ar dori un pact mai protecționist, care să o ajute să-și dobândească statutul de membru al U.E. Polonia și Slovacia tind spre același scop ca și Ungaria, dar, în același timp ar vrea ca A.C.E.L.S. să le permită păstrarea avantajelor legăturilor comerciale cu celelalte
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Ulterior, după ce s-a obținut un anumit nivel al dezvoltării, s-a trecut la măsuri de relaxare în sfera vieții democratice. Aceste țări n-au urmat nici pe plan economic modelul occidental al pieței libere, ci au practicat o politică protecționistă, au acordat subsidii contra concurenței străine și au folosit un sistem fiscal care încuraja formarea de economii în rândul populației. China a rezistat colapsului U.R.S.S. și printr-o politică pragmatică s-a afirmat ca o superputere a lumii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mari blocuri continentale care, încet-încet, preiau prerogativele politicilor economice, în mod tradițional naționale. Statul-națiune are și va avea încă un rol de jucat, inclusiv în desfășurarea unor politici economice specifice (cineva a lansat chiar profeția că secolul XXI va fi protecționist sau nu va fi deloc), dar tendința este către liberalizare, către globalizare, către standardizare-uniformizare, cu avantajele și dezavantajele pe care nu ne propunem să le dezvoltăm aici, dar care rescriu și vor modifica radical în următorii ani arsenalul clasic al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
unui maximum de putere de cumpărare internațională cu minimum de muncă interioară"2. 19.1.2. În oponență, ce este liberul schimb? Liberul schimb consistă în libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a oamenilor, ceea ce presupune ridicarea tuturor barierelor protecționiste. Începînd cu 1947, o negociere internațională, un organism, GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), este însărcinat să dirijeze reculul protecționismului și dezvoltarea liberului schimb. GATT reglementează actualmente comerțul internațional. 70% din schimburile internaționale de mărfuri sînt astăzi supuse regulilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
schimb cu o anumită doză de protecționism. Discursul tuturor țărilor dezvoltate este net liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber schimb absolut. Protecționismul poate îmbrăca mai multe forme: * un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
revoluția proletară. Dar ar putea fi și o amenințare la adresa locurilor și comunităților distincte care ne conferă identitate și care ne definesc. Încă de la primele semne ale capitalismului, oamenii și-au imaginat posibilitatea lumii ca piață perfectă - neconstrânsă de presiuni protecționiste, de sisteme juridice diferite, de diferențe culturale și lingvistice sau de dezacorduri de natură ideologică. Însă această viziune s-a ciocnit Întotdeauna de lumea reală - plină de surse de fricțiune și ineficiență. Unele dintre obstacolele din calea unei piețe globale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
proprii, precum agricultura), aducând mai multe țări În sistemul global al liberului schimb - ceea ce va crește cererea de bunuri și servicii, va stimula inovația și va reduce atât șomajul, cât și migrația locurilor de muncă de pe Întreg globul. Bineînțeles, școala protecționistă/anti-externalizare nu este de acord. Nici una dintre strategiile de mai sus nu mai funcționează, susțin ei. Militanții anti-externalizare afirmă că, Într-o lume plată, nu numai că sunt mai multe bunuri comercializabile, dar și multe servicii pot fi acum comercializate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
tot ce vă trebuie pentru a vă transfera populația din vechiul mijloc În noul mijloc“, spune Nandan Nilekani de la Infosys. „Dacă treceți primii prin tranziție, veți fi medaliații cu aur... Însă dacă lumea se sperie și dă câștig de cauză protecționiștilor, care Încep să ridice ziduri, veți eșua. Este nevoie de un act de credință - trebuie să aveți Încredere că veți reuși“. Sub această umbrelă de flexibilitate, America are o multitudine de atuuri instituționale. În primul rând dispune de o rețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la an. Nu poți niciodată să-ți iei vreo pauză“. Dacă societățile nu sunt capabile să gestioneze tensiunile generate de această aplatizare, va apărea o reacție de nemulțumire și forțele politice vor Încerca să reintroducă unele fricțiuni și unele bariere protecționiste, actualmente eliminate de forțele aplatizante, dar o vor face Într-o manieră brutală care, În numele imperativului de a-i proteja pe cei slabi, va sfârși prin a coborî nivelul de trai al tuturor. Fostul președinte mexican Ernesto Zedillo este foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sufocate de intervenția statului. Și-au condus țările după strategii orientate preponderent spre export și piață liberă - strategii bazate pe privatizarea companiilor de stat, dereglementarea piețelor financiare, ajustări ale politicilor valutare, investiții străine directe, reducerea subvențiilor, micșorarea barierelor de tarife protecționiste și introducerea unei legislații a muncii mai flexibilă -, toate măsurile luându-se de sus În jos, fără consultarea reală a poporului. Ernesto Zedillo, care a deținut mandatul de președinte al Mexicului Între 1994 și 2000 și a fost Înainte ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cred că cei din afară pot redefini sensul noțiunii de populism global. Dacă populiștii vor Într-adevăr să-i ajute pe săracii satelor, calea de urmat nu este incendierea restaurantelor McDonald’s, și interzicerea activității FMI și ridicarea de bariere protecționiste care să inverseze procesul de aplatizare. Asemenea măsuri nu-i vor ajuta pe săracii satelor nici măcar cu o iotă. Procesul trebuie să se bazeze pe reorientarea energiilor mișcării populiste globale În direcția Îmbunătățirii guvernării locale, a infrastructurii și a educației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
preocupe de soarta lucrătorilor din mizerele ateliere industriale pentru a-și ispăși vina. Cea de a doua forță care a generat mișcarea a fost o ariergardă propulsată de Vechea Stângă - socialiști, anarhiști și troțkiști - În alianță cu sindicatele cu vederi protecționiste. Strategia lor era ca, pe spinarea Îngrijorării crescânde legate de globalizare, să reînvie o formă oarecare de socialism, chiar dacă ideile socialiste fuseseră respinse ca falimentare chiar de către cetățenii din fostul Imperiu Sovietic sau din China, care au trăit cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
am văzut mai sus, și de Kogălniceanu, priveau îndeosebi dreptul de amestec pe care și-l rezerva Austro Ungaria în problemele economice ale României, încetinirea inevitabilă a dezvoltării economice a țării noastre, mai ales în direcția creării - printr-o politică protecționistă - a unei industrii naționale, datorită pătrunderii în România a produselor industriale austro-ungare etc. A prevalat însă - cum era și firesc - aspectul politic al problemei, relevat cu pregnanță și de Ion Strat, „raportorul comitetului de delegați al secțiunilor“: „Este însă ceva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armata să fie menținută, iar elementele teritoriale dezvoltate. Ajungând la partea economică, programul cere proteguirea contra invaziunilor și încălcărilor economice străine, care au ajuns în unele părți ale țării a pune în pericol chiar naționalitatea. Programul este foarte naționalist și protecționist. Programul termină spunând: „Angajamentul Statului ca mare consumator a nu se pune în relațiuni decât cu românii, cu producerile naționale și cu mijloacele naționale pentru tot ce privește trebuințele lui.“60 anul 1876 301 60. „Programa «Societății Unirea Democratică Română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
putea mobiliza, la nevoie, 800.000 de militari. La acest lucru au contribuit și operațiile financiare ale guvernelor din statele învingătoare, ceea ce a avut ca rezultat „cea mai bună situație economică” din Europa și, în perspectivă, dominația mondială. În pofida taxelor protecționiste, impuse de Franța, Anglia, S.U.A. și Italia, produsele germane au invadat piețele de desfacere „sfidând” orice concurență. La reproșurile celorlalte state, Germania a răspuns prin necesitatea de a achita cele 100 miliarde aur, impuse ca despăgubiri și pagube de război
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Galați, „din scrisori particulare”, de recolta proastă din Irlanda, iar Albina românească afirma că „importația păpușoilor” se datorează „lipsei ce urmează În Irlanda”. Exportatorii români se aflau, de altfel, În convergență de interese cu țăranii și consumatorii irlandezi, Împotriva legilor protecționiste ale guvernărilor tory, deoarece grânele românești sau rusești, mult mai ieftine, atenuau foametea și penuria de pe piața irlandeză. După cum scria Gazeta Transilvaniei, prin abolirea protecționismului cerealier, grâul Țărlor Române, al Banatului și al Rusiei de Sud „va căpăta preț acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stenice afective, culturale, psihosociale etc. Pentru a răspunde acestei destinații, stațiunile balneoclimaterice trebuie să se mențină și să se dezvolte, fiindu-le asigurate condiția minimă ca parte integrantă a mediului total, ca parte a ecosistemului uman destinat sănătății publice. Legi protecționiste și reglementări funcționale vin în sprijinul condiției ecologice a stațiunilor. La reuniunea delegaților Federației internaționale de talasoterapie și climatologie (FITEC), ce a avut loc la Cianciano-Terme, Italia, în octombrie 1971, prin inițiativa delegației române au fost discutate “condițiile minime” pentru ca
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
adoptat proiectul de definire a caracteristicilor unei stațiuni, instalațiile necesare și gradul atestării științifice la stabilirea indicațiilor terapeutice. Redactarea legilor privind stațiunile balneare, cu valabilitate internațională, a întâmpinat dificultăți din cauza deosebirilor în caracteristicile fondului balnear. În unele țări europene, măsurile protecționiste au fost secvențiale, privind numai acele elemente ale zestrei balneare care există în țara respectivă. Astfel, în RFG “condițiile minime” s-au unificat, pe baza specificărilor landurilor Saxonia, BadenWürttenberg și Renania de Nord-Westphalia. Legea federală austriacă acceptă în statutul unei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
să structureze aceste intervenții pentru a realiza scopurile lor cu costuri incidentale minimale”. La începutul anilor ’70, vasta majoritate a țărilor în curs de dezvoltare puteau fi caracterizate ca economii mixte cu o puternică doză de controale: tarif vamal puternic protecționist și restricții cantitative asupra importurilor; control strict asupra cursului de schimb; reglementarea ratei dobânzii și a salariilor; prețuri stabilite de guvern pentru mărfurile vitale, de la cereale la combustibili; restricții supra investițiilor private; multe întreprinderi publice înlocuind întreprinderile private etc. Multe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
o serie de cauze negative: controlul și alte intervenții asupra pieței nu au dat rezultate. Protecția și substituirea importurilor au permis creșterea industrială la început, dar, ulterior, dezvoltarea industrială s-a împotmolit. Administrarea prețurilor are, în general, consecințe neintenționate: barierele protecționiste ridicate alimentează industria de prelucrare ineficientă; plafonarea ratei dobânzii suprimă evoluția sistemelor financiare, deprimă economisirea și încurajează investițiile neproductive; salariile minime, dacă au vreun impact, împiedică creșterea ocupării și exacerbează inegalitățile; plafonarea prețurilor agricole și taxele asupra exporturilor agricole descurajează
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
extins analiza la situația generală de directly unproductive profit-seeking activities[2]* (DUP) care produc randamente pecuniare, dar nu bunuri sau servicii productive. Conceptul de DUP acoperă premium seeking din licențele industriale sau comerciale, revenue seeking și tariff seeking din tarife protecționiste, evaziune tarifară sau contrabandă și monopoly seeking. Paradigma ambientalistă Actualmente se poate considera că literatura dezvoltării se încadrează în două paradigme: paradigma dezvoltării și paradigma ambientalistă. Indiferent de opțiunea teoretică și doctrinară, toate concepțiile care consideră dezvoltarea ca o rezultantă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
influențează creșterea economică. Studiile neoclasice ale comerțului internațional au demonstrat că liberalizarea comerțului produce câștiguri rezultate din realocarea resurselor în utilizări mai productive. În plus, evidența empirică indică o creștere mai rapidă a țărilor cu orientare “outword” decât a celor protecționiste. Legătura absentă este o demonstrație teoretică a efectelor benefice ale politicilor comerciale liberale asupra ratei de creștere economică (nu doar asupra nivelului output-ului). Peter Bauer cosidera că transpunerea modelelor de creștere economică în politica țărilor slab dezvoltate a fost
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
provenite din realocarea resurselor în utilizări mai productive. În plus, evidența empirică indică faptul că țările cu orientare deschisă spre piața externă au înregistrat rate de creștere economică mai mari dar și un proces de creștere economică susținută, decât țările protecționiste. Dar ceea ce lipsește din demonstrație teoriei neoclasice a creșterii economice este efectul benefic pe care politicile comerciale mai liberale îl au asupra ratelor de creștere, nu doar asupra volumului outputului național. Aceste insuficiențe ale modelelor neoclasice au constituit unul din
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
la Galați și Brăila aproape că s-a dublat. în 1844, la Galați, Stephen Goldner deschidea o fabrică de conservare a cărnii de vită, destinată Angliei, aceasta fiind doar una dintre inițiativele de acest fel. Abolirea, în 1846, a legilor protecționiste la importul de cereale în Marea Britanie a dat un impuls considerabil exporturilor românești de grâu și porumb către piața engleză. Numai în prima jumătate a anului 1847, după cum raporta Colquhoun, 410 vase englezești încărcate cu cereale părăsiseră porturile Galați, Brăila
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lingvistice, religioase în configurația noilor state. În epocile anterioare majoritatea a exercitat presiuni și discriminări defavorizând grupurile minoritare în folosirea liberă a specificului cultural sau confesiunii căreia ii aparțineau. Pe de altă parte minorități cu nivel economic superior cer legi protecționiste ca în exemplul țărilor africane dominate de albi sau în zonele europene care au aparținut fostelor imperii. Este evident că nu diversitatea etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]