2,509 matches
-
vedem la Paris", dramă într-un act și trei tablouri. Creator de atmosferă se remarca evocând în versuri universul lumii omului de rând din perioada interbelică, o lume oglindită cu multe apucături izvorâtă din prăvalia unui frizer dintr-un orașel provincial - ,,In Mizil la Bimbiric". Dar cea mai intensă activitate a sa a fost a condeiului său pus la lucru și acesta a așternut frumoase creații din lumea muzicii populare, ca și când au fost izvorâte din vatra satului, a cules sau a
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
vedere cititorii. Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Cioculescu, Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele apărute, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, poezia femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor (sunt promovate „filozofiile miturilor” ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
artiști o făcea tot el. Tânărul de optsprezece ani năzuia să scrie și piese, precum „Ariel”, „Faust” „Un don Juan românesc” Evolski, un actor al timpului, spune despre poet: „Adeseori, sufla din cușca lui îmbrăcat în diferite costume speciale trupelor provinciale, compuse dintr-o haină Louis IV, pantalon bufanți Henric IV și chivără de carton aurit„ a la Misterele inchizițiilor”. Trupa având artiști puțini, adeseori îl foloseau și pe Eminescu ca actor . „ Ochiul deprins al neutatului Pascally- zice Caragiale- l-a
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
discreției, dar și jocului perfid al imaginației. Eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu-mi aici o întâlnire. Privesc în jur. Nu-i. Nici mai în spate, în sala cu mesuțe ce-mi amintește genul de cofetărie provincială din România - nu-i! Ma uit și pe terasă. Goală. Mirodan nu-i nici aici. Mă-ntorc să plec. Dar... cine-i tipul ăsta dintr-o parte a sălii, aplecat peste masă, astfel că nu i se vede fața, având
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început trebuie spus că
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
la catedra de Limba și literatura română a Liceului „Alexandru Vlahuță” din Râmnicul Sărat - Ion Chivu, un intelectual căruia nu i se potrivește nici măcar prin reducere la absurd vreunul dintre numeroasele roluri dramatice ale apreciatului spectacol cowardian. Personalitate cunoscută a provincialei urbe râmnicene - unde, cândva, pe la începutul secolului trecut, ansamblul „Chindia” creat de boierul Menelaș Chircu devenise o autentică emblemă a zonei pe plan internațional -, pe Profesorul Chivu mi-a fost dat să îl întâlnesc de-a lungul tumultuosului meu destin
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
din întreg, Timișoara, Editura Excelsior, 1999, p. 36 - 38; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000, p. 90; Marius Sârbu și Simion Todorescu, Scriitori lugojeni, Timișoara, Editura Mirton, 2002, p. 33 - 41; Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003, p. 131 - 133; Dicționar al scriitorilor din Banat, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005, p. 309 - 311; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timișoara literară. Dicționar bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara - , Timișoara, Editura Marineasa, 2007
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
fac un ocol pentru a vizita și frumosul templu, dar cei care o fac sunt amplu răsplătiți de un loc înălțat la dimensiunile culturii universale de cei care au avut ideea festivităților de la sfârșitul secolului XIX, dintr-un oraș american provincial, ai cărui locuitori erau și sunt pasionați de country music, dar și de epoca lui Pericle. PS. La închiderea ediției aflăm cu bucurie vestea că marele artist Willie Nelson se reface din boala prin care a trecut și plănuiește concertul
Unde se află această clădire? () [Corola-blog/BlogPost/338876_a_340205]
-
deci niciodată nu o să mai ascult acea simfonie atât de frumoasă, de puternică. În acea seară, când am fost gata, am ieșit la bar. Cred că am luat un taxi, și din mașină am văzut străzile pustii și liniștea lor provincială. După ferestrele blocurilor luminile aprinse anunțau placiditatea rutinei. O viață calmă și caldă, plină de certitudini, chiar dacă afară e frig și salariile nu ajung mereu. În bar se salutau toți. Cei întorși de la București erau primiți cu bucurie și erau
o întâlnire memorabilă cu un consilier local (și cu șoferul lui) () [Corola-blog/BlogPost/338989_a_340318]
-
300 de lei în schimbul unor mostre de pământ. Frică de ce-ar putea însemna proiectul s-a raspandit mai ceva ca o bârfa despre ultima escapada amoroasă, ajungând rapid la Bârlad, cel mai apropiat oraș. Ecaterina Hurdubaie, învățătoare în târgul provincial, a aflat din presa de posibilitatea ca mai multe sate din împrejurimi să fie distruse pentru a extrage gazele de șist. “Nu sunt de acord să se facă așa ceva. Am înțeles că o să injecteze apă la 1.000 de atmosfere
Exploatarea gazelor de șist () [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
de departamente în spitale, ingineri în întreprinderi industriale și de construcții etc. Comunitatea română pe care am găsit-o era una prosperă și activă, cu relații la imigrație, la primăria orașului Montréal, la înalte foruri religioase, la cele două guverne, provincial și federal. O comunitate integrată în viața socială, economică și culturală canadiană. Erau atunci două biserici în Montréal, Biserica Ortodoxă Română de Montréal, cu apelativul religios Buna Vestire, întemeiată de primii imigranți în 1914 și Biserica Ortodoxă Română Sfântul Ioan
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
putea face. În provincia Québec a existat într-un timp un buletin parohial scos de părintele Petre Popescu la Biserica Buna Vestire. Dar, pentru că în Canada buletinele parohiale nu sunt primite de Biblioteca Națională a Canadei și nici de Bibliotecile provinciale, astăzi nu se mai găsește nici un exemplar. D.G.: Cum s-a reflectat asupra vieții culturale din comunitatea română din Montréal schimbarea de regim politic din România? V.R.: Anul 1990 a influențat pozitiv atmosfera din comunitățile româno-americane. Atunci a apărut primul
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
Candela de Montréal, ca o societate non-profit, cu scop cultural. Niciodată nu s-a pus problema să fie o publicație religioasă. Problema cea mai spinoasă a unei reviste de cultură rămâne finanțarea ei constantă și de lungă durată. Ajutorul guvernului provincial nu era posibil din două motive: s-ar fi denaturat scopul revistei, iar în cazul colaboratorilor școliți în România era imposibil să publicăm 50% din conținut în limba franceză. În viitor, când majoritatea cititorilor și colaboratori revistei vor fi din
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
în cadrul cenaclului. Dacă un eseu citit în cenaclu reprezintă o satisfacție, faptul că este publicat în Candela de Montréal, unde va fi citit de sute de persoane și va fi depus la Biblioteca Națională a Canadei și la Biblioteca Națională provincială, este o satisfacție mult mai mare. Desigur, înclinația scriitorilor canadieni spre Candela de Montréal este mai mare decât a celor din România, care o cunosc mai puțin, ca și a celor din alte țări, care poate nici n-o cunosc
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
era în zenitul ființei. Cei treizeci de ani ai ei înfloreau în frumusețea ei matură, fascinantă, al cărei secret consistă mai ales în expresie și mimică. Ea își trăia viața într-un fel degajat, artistic, în izbitor contrast cu modul provincial și cuprins de comălexe al celor mai multe dintre femeile cetății. Vioiciunea spirituală, sănătoasă, plină de nerv, infelxiunile conștient cultivate ale glasului, priceperea în chestiuni artistice... au rotunjit în jurul ei un nimb ce așază în penumbrăpe toate semenele ei din aceste ținuturi
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
Vâlcea, Olt și Argeș, despre care să nu se vorbească, despre care să nu se fi publicat un material, fie că e vorba de un studiu monografic, de un reportaj, documente etc. Revista și-a depășit demult caracterul de revistă provincială; dovadă este materialul imens de interes național și internațional. Colectivul de redacție a avut permanent în vedere să mențină un echilibru între disciplinele tradiționale ale învățământului teologic. Lucrarea aceasta se înscrie pe linia unor preocupări constante în domeniu. Amintim în
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. 15. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și istorie literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, 202 p.; Poezia lui Eugen Dorcescu. Crestomație critică, critică și
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
literaturii române, pe acest segment geografic și în acest sfert de veac tulbure și seducător. Lucrarea de față nu e o banală formulă de manifestare a patriotismului local, dublat de un orgoliu pe măsură, nu e un catalog de autori provinciali, ori o sumă de considerente despre starea culturii gălățene în context național. E o lucrare de referință cu multiple semnificații și utilități, o radiografiere a stării de fapt și un instrument necesar oricărui om care dorește să se adâncească și
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
vicii. Întoarcerea în Sine, supușenia față de întrebări/îndoieli - aduc poate nefericirea, în plan uman, dar - nu în ultimul rând - poezia de calitate”; 16. la GEORGE MIHAIL VLĂDESCU - este analizată toată opera nuvelistico-romanescă: „G.M. Vlădescu a fost prozatorul atent al vieții provinciale, firește, nu cel mai performant, dar, în mod sigur, cel mai implicat afectiv și moral. În paginile sale cele mai substanțiale, or asemenea pagini există, trăiește o lume amestecată de negustori și artiști ratați, ziariști și delincvenți, samsari și avocați
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Lacrima, plânsul dragostea, cuvântul - servită este Cina. Ceasul nouă deasupra pământului bate. Remarcăm, în poziție cheie, și prezența Cuvântului (a Logosului), acesta fiind, de fapt, lexemul dominant și tema tutelară a Litaniilor (cf. Olimpia Berca, Logosul și cuvintele, în Lecturi provinciale, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, p. 151 - 153). Revenind la cele două volume amintite, regăsim Cina cea de taină în Casa de la rădăcina cuvântului, la pagina 31: În camera fără plafon coborî cerul. Masa e pusă. Viața era deja împărțită. Ei
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
radicalismul isteric al ideologiei politicii corecte. De bombardamentul cu mesajele ideologice ale unei îndrăgosteli bezmetice de orice rău cu care ne confruntăm nu scapă nimeni. Vaticanul însuși, sub conducerea laxistă a unui papă care nu și-a putut depăși complexele provinciale, pare să nu facă față momentului. Cancelariile occidentale cu atât mai puțin. Tot ce auzim este aceeași placă stricată, care repetă la infinit, ca pe o imputare surdă, refrenul pe care valsează o umanitate decerebrată. Dovadă stă și lipsa de
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
trei săptămâni, o stradă mai acătării decât pasajul acela de nici o sută de pași. A venit multă lume, care însă, la scurtă vreme, și-a slăbit interesul pentru activitatea cenaclieră lugojeană, încă o dată confirmându-se vorba că într-un mediu provincial (îndeosebi) nicio minune nu durează mai mult de trei zile. Dar R.T. a perseverat în demersul său, nedezarmând nici măcar atunci când aceia care îl onorau cu prezența puteau fi numărați pe degetele unei singure mâini. Nu trebuie trecut cu vederea însă
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
de departamente în spitale, ingineri în întreprinderi industriale și de construcții etc. Comunitatea română pe care am găsit-o era una prosperă și activă, cu relații la imigrație, la primăria orașului Montréal, la înalte foruri religioase, la cele două guverne, provincial și federal. O comunitate integrată în viața socială, economică și culturală canadiană. Erau atunci două biserici în Montréal, Biserica Ortodoxă Română de Montréal, cu apelativul religios Buna Vestire, întemeiată de primii imigranți în 1914 și Biserica Ortodoxă Română Sfântul Ioan
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
putea face. În provincia Québec a existat într-un timp un buletin parohial scos de părintele Petre Popescu la Biserica Buna Vestire. Dar, pentru că în Canada buletinele parohiale nu sunt primite de Biblioteca Națională a Canadei și nici de Bibliotecile provinciale, astăzi nu se mai găsește nici un exemplar. D.G.: Cum s-a reflectat asupra vieții culturale din comunitatea română din Montréal schimbarea de regim politic din România? V.R.: Anul 1990 a influențat pozitiv atmosfera din comunitățile româno-americane. Atunci a apărut primul
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]