1,136 matches
-
a moștenit „duhul născocirii și al perfecționării” de la tatăl ei, „elegantul și profundul prozator al neamului nostru”. Expoziția personală de pictură deschisă la Ateneul Român, în decembrie 1969, s-a bucurat de un binemeritat succes. G. s-a afirmat ca prozatoare după ce s-a stabilit în Italia, publicându-și acolo scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia Dumbravă (1949), cuprinde patru ample narațiuni cu subiecte și personaje ce evocă spațiul Deltei dunărene. Romanul Sultana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
, Veronica (24.X.1921, București - 4.III.1977, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica lui Betty (n. Grünbaum) și a lui Arnold Schwefelberg, avocat. P. (care s-a considerat formată sufletește de Lina Solomie, doica sa din Porumbacu de Sus-Făgăraș) învață la Liceul „Elena Doamna” din București(1932-1940), urmează cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Mărturii (1951), Ilie Pintilie (1953), Prietenii mei (1953), Generația mea (1955), Lirice (1957), Diminețile simple (1961), Poezii (1962), Memoria cuvintelor (1963), Întoarcerea din Cythera (1966), Histriana (1968), Mineralia (1970), Ferestre deschise (1971), Cerc (retrospectivă de autor, 1971) Voce (1974). Ca prozatoare, practică mai ales, în linia momentului, reportajul social-politic și de călătorie - Note din R.P. Ungară (1952), Pagini din Coreea (1960), Bilet în circuit (1965), Drumuri și zile (1969), mai târziu abordând și romanul, de fapt evocarea memorialistică străveziu deghizată, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
unei noi resurecții” după „iarna letargică”, fără nevoia de a mai „țese distanța dintre gura mea și enorma ureche a lumii” și exersând „cu smerenie” instalarea în tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această făptură închisă-n muțenie: talpă de piatră”. Prozatoarea, fără vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
, Mioara (pseudonim al Mariei Elena Gorea; 6.IX.1923, București), poetă și prozatoare. S-a născut într-o familie de intelectuali: tatăl, avocat, era originar din Craiova, iar mama, Erna, era fiica ziaristului B. Brănișteanu. C. face primele clase la școala de lângă biserica Popa Rusu și pe cele superioare la Liceul „Regina Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
VARTIC, Mariana (6.VI.1944, Abrud), critic și istoric literar, prozatoare, autoare dramatică, traducătoare și editoare. Este fiica Claudiei (n. Melian) și a lui Victor Lungu, preot. Urmează Liceul „Ana Ipătescu” din Gherla (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1962-1967). După absolvire este profesoară suplinitoare, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
, Luminița (21.II.1943, Constanța), prozatoare și traducătoare. Este fiica Ștefaniei Petru (n. Teodorof), profesoară, și a lui Gheorghe-Eugeniu Petru, comerciant. Urmează școala primară, gimnaziul și liceul la Constanța, apoi Facultatea de Medicină Generală din București (1960-1966). Profesează ca medic în specialitatea anestezie-terapie intensivă la spitalele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
mai mult sau mai puțin „mărunte” (copii, bătrâni, studenți, câțiva călători întruniți fortuit într-un compartiment de tren, un tânăr bolnav incurabil atins de regresiune infantilă etc.) sunt urmărite la nivelul stărilor și reacțiilor, fără mari preocupări de arhitecturare epică. Prozatoarea procedează impresionist, pointilist, uneori cvasiminimalist, dar demersul ei este întotdeauna dublat de compasiune (rezervată), lăsând să transpară și o propensiune etică. Voit „descusute”, fragmentate și fragmentare, într-un fel stranii, prozele vădesc oarecare talent și o viziune proprie (chiar dacă nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
Și culorile copertei, o combinație care refuză bunul-simț, pierdut demult, roșu pe verde. Satul, tradițional, acum strident, conservator, dar și dispus la toate compromisurile. România profundă, În varianta kitschului comunist, prelungit până astăzi. Romanciera are un CV impresionant, nu numai prozatoare de succes, ci și specialistă În „simbologie”, autor a unor cărți nonficționale În acest domeniu puțin frecventat la noi. O mai recomandă și copilăria petrecută Într-un sat din sudul țarii, „Într-o familie de Învățători care făceau eforturi mari
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
LUPAN, Andrei (15.II.1912, Mihuleni, j. Orhei - 24.VIII.1992, Chișinău), poet, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul lui Pavel Lupan, țăran, și frate cu prozatoarea Ana Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În „Viața Basarabiei” și în alte reviste publică, până la război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
, Antoaneta (17.I.1916, Pitești), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Floricăi (n. Rusu) și a lui Marin Iordache, ofițer, și nepoată a lui Vladimir Streinu. După ce își ia licența în latină și greacă la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1939), lucrează în Ministerul Propagandei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
, Smaranda (15.XII.1942, Murfatlar, j. Constanța), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Floricăi (n. Lupescu), învățătoare, și a lui Iordan Jelescu, funcționar. Face școala primară și liceul la Constanța și urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1958-1962). Lucrează apoi ca redactor la Editura Meridiane (1964-1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
că regina din Ithaca avea și trăsături de personalitate nu tocmai de lăudat: era impulsivă, mai degrabă emoțională decât inteligentă, atractivă, dar nu atât de frumoasă ca Afrodita (L.A. Mackay, 1958). Recent, Ludmila Ulițkaia (n. 1943), considerată cea mai importantă prozatoare din literatura rusă actuală, a prezentat-o pe regina din Ithaca drept o „femeie de casă, care până la adânci bătrâneți le-a frânt tuturor inima cu fidelitatea ei conjugală provocatoare și încă de pe atunci depășită” (Ludmila Ulițkaia, 2003/2005, 5
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
OJOG-BRAȘOVEANU, Rodica (28.VIII.1939, București - 2.IX.2002, București), prozatoare. Este fiica Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Copilăria este pentru O.-B. una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
De la genul thriller trece și la romanul erotic, ceva mai siropos, dar pigmentat cu spionaj, ca în Să nu ne uităm la ceas (1989), observând predilecția cititorului pentru întâmplări din timpul celui de-al doilea război mondial. După 1989 prolifica prozatoare încearcă să schimbe tonul, ca în Crimă prin Mica publicitate (1991), bunăoară, dar o face cu mai puțin aplomb, ultimele cărți nemaiatingând același succes. Un roman al soțului său, actorul Cosma Brașoveanu, Fiara, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
, Doina (pseudonim al Floricăi Ionescu; 15.VIII.1896, București - 24.VI.1940, București), poetă, prozatoare și publicistă. Este fiica Elvirei (n. Stamatopol) și a lui Oscar Pursch. Mama era profesoară de română și latină, iar tatăl, concertmaistru, ocupase un răstimp postul de dirijor la Teatrul Liric din București. Din 1905, familia se va stabili la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spații restrânse. O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
, Silvia (28.X.1948, Pelinia, j. Bălți), prozatoare. Este absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1971) și a Cursurilor superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A colaborat la ziarul „Tinerimea Moldovei” și la revistele „Nistru” și „Sud-Est
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286156_a_287485]
-
VĂCĂRESCU, Elena (21.IX.1864, București - 17.II.1947, Paris), poetă, prozatoare, autoare dramatică și memorialistă. Este fiica cea mai mare a Eufrosinei (n. Fălcoianu) și a lui Ioan Văcărescu, diplomat, și ultima reprezentantă a ilustrei familii ce a dat literaturii române primii poeți moderni (Ienăchiță era străbunicul, iar Iancu Văcărescu, bunicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
, Danuta (31.I.1920, Vilnius, Lituania - 20.VIII.1992, Varșovia), prozatoare, traducătoare și eseistă poloneză. Începe Facultatea de Medicină în 1937 la Universitatea din Poznan și o termină în 1943 la București, unde emigrase din cauza războiului. Lucrează apoi, ca medic și director de spital, în sate din Moldova, până în 1945, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
INDRIEȘ, Alexandra (pseudonim al Gloriei Maria Bârnă; 13.III.1936, Oradea - 20.I.1993, Timișoara), prozatoare și eseista. Este fiica Constanței Bârnă, profesoara, si a lui Augustin Bârnă, contabil. Urmează Liceul Teoretic din Arad (1946-1953), apoi Școală de Literatură „M. Eminescu” din București (1953- 1954). În 1954 se înscrie la Facultatea de Limbă și Literatura Română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
FLORESCU, Florentina (10.IV.1943, Cernăuți), poetă și prozatoare. Este fiica Olgăi Florescu (n. Meissner), profesoară, și a lui Gheorghe Florescu, avocat; primește la naștere prenumele Florentina Valentina. Face școala elementară la Turnu Severin și Sibiu, unde urmează și liceul, intrând apoi la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
PREDA, Mira (16.VI.1925, Ocna Sibiului), poetă și prozatoare. Este fiica Paraschivei (n. Topârceanu) și a lui Ioan Preda. După absolvirea Școlii de Aplicație „Andrei Șaguna” din Sibiu (1938) și a liceului de specialitate din aceeași localitate (1946), urmează un timp cursurile Institutului de Limbă Italiană din Sibiu, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
, Corina Victoria (pseudonim al Corinei Victoria Bădulescu; 25.XII.1936, Pojogi-Cerna, j. Vâlcea), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ștefănescu) și a lui Ștefan Călugăru, agricultori. Urmează la Timișoara Școala Medie „Eftimie Murgu” (1958-1962) și Școala Tehnică Sanitară (1962-1964). Lucrează ca asistentă socială la Spitalul Militar din Timișoara, ca funcționară la diverse întreprinderi, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
, Vanghea (10.XI.1950, Doliani, Macedonia), poetă și prozatoare. După absolvirea liceului la Stip, urmează Facultatea de Economie la Skopje, unde locuiește și azi. S.-M. scrie în grai aromân, ca și în slavo-macedoneană. În aromână i-au apărut mai multe culegeri, între care Lilice (1988), titlu ce trimite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]