595 matches
-
University Press, Cambridge, 1992; Collected works of Jan Firbas (Vol. I), ed. Aleš Svoboda, Jana Chamonikolasová, Ludmila Urbanová, Masaryk University Press, Brno, 2010. John Rupert FIRTH (1890-1960), lingvist britanic ale cărui contribuții la progresul științelor limbii constau în relevarea contextului (prozodic) ca factor determinant în organizarea și receptarea enunțului. Lucrări de referință: Readings in the sociology of language, Mouton, The Hague, Paris, 1968; Advances in language planning, Mouton, The Hague, 1968; Language and Ethnicity, J. Benjamins Pub. Co., Amsterdam - Philadelphia, 1991
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
găsesc în două tipuri de texte: cele mai puțin îngrijite din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale (forumuri, bloguri, talk-show-uri etc.) și textele literare. În textele literare adjectivul fie se află într-o poziție predicativă, fie este un atribut izolat prozodic. Izolarea adjectivului de nominalul centru îi conferă un grad de libertate față de centru mai mare decât are atributul (adjectivul) neizolat, favorizând acordul semantic: (36) a. ...ordonanța care, ghemuit într-un colț al adăpostului, citea... (L. Rebreanu, Pădurea Sânzuraților, apud Gruiță
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pauză] și încă vreo doi, trei. (Realitatea TV) (21) Ion a venit la petrecere, și Maria. - virgula redă o pauză. Această analiză nu poate fi valabilă pentru toate structurile cu acord la singular, ci doar pentru cele în care organizarea prozodică a enunțului reflectă scindarea: pauză înaintea secvenței și N2, o intonație terminală a secvenței N1. Fiind vorba de prozodie, este o analiză verificabilă doar pentru structurile din limba vorbită, nu și pentru exemplele (numeroase) din limba scrisă. (d) Analiza prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu Ion, ci Maria a venit. Conjuncția dar stabilește relații și între părți de propoziție: (133) a. Este [inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În (133)a, cele două adjective legate prin conjuncția dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate adversativ, rostite cu pauză între ele, a doua fiind eliptică de predicat. În general
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din nici un punct de vedere, în care toate normele sunt aplicate ad libitum, începând de la experiența formală a simboliștilor francezi”Ă. Această definiție este permanent contrazisă pe traseu, poezia modernă năzuind mereu să sfarme prozodia. Partea consacrată în lucrare formelor prozodice românești din secolul al XIX-lea este una din cele mai substanțiale și mai interesante, Vladimir Streinu vădind o competență strălucită în privința tipurilor de vers și naturii versului românesc. Exemplificările sunt numeroase și de cea mai bună calitate, înglobând nume
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ai dracu (R. Aldulescu, Amantul Colivăresei) Distribuția din spațiul preverbal indică faptul că verbul nu se ridică la cea mai înaltă proiecție din structura domeniului C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la cea mai înaltă proiecție din structura domeniului C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că proiecțiile FORCEP și FOCP nu găzduiesc verbul deplasat în domeniul C: prezența (limitată cantitativ) a inversiunii în propoziții subordonate în care verbul este coocurent cu elementele de relație, precum și posibilitatea ca verbul inversat să fie precedat de constituenți integrați prozodic (v. §3.2.2.1.1 supra și §3.2.2.3 infra) sunt argumente împotriva deplasării la FORCEP; coocurența verbului inversat cu constituenți care în mod neechivoc ocupă proiecția de focus (elemente interogative; elemente care induc focus de veridicitate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
impune să facem observația că citatele din latina dunăreană reproduc integral textul din Stati (1961); am evitat să extragem exemple din inscripții versificate în chip evident, pentru a înlătura pe cât posibil situațiile în care topica este influențată puternic de factori prozodici. De la bun început, insistăm asupra faptului că materialul faptic de latină dunăreană este destul de sărăcăcios, fiind constituit în bună parte din texte stereotipe, însă, cu toate acestea, prezintă un grad însemnat de variație în ordinea constituenților, ca și inscripțiile de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
persoane se reflectă cu precizie în modul său de exprimare orală și scrisă. Stimați participanți, mă adresez dumneavoastră și pe această cale, cu mesajul cultivării limbii, în sensul de a-i respecta structura, expresivitatea, armonia și muzicalitatea, atât prin elemente prozodice, cât și printr-un vocabular ales, înlăturând vulgaritățile, manierismele (limba de lemn), aceasta fiind o îndatorire cetățenească și patriotică din punct de vedere al românității, nu numai a specialiștilor în domeniu, ci a tuturor celor care, într-un fel sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fono-articulatorii, având dificultăți în pornirea dar și în întreruperea mișcării începute. De aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și tendința de a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
4. Este absolut necesar a conștientiza copilul în vederea reabilitării funcției de comunicare, tinzând către o activitate voluntară, pozitiv afectivă, evaluând posibilitățile lui reale, fie pornind de la gândire, atenție, memorie, către limbaj, fie prin intervenția etajelor efectiv instructive și ale elementelor prozodice către gândire și inteligibilitate. 5. În dizartrii este absolut necesară munca individualizată, dar și inserția lor în grupe mici, omogene, preocupându-ne atât vorbirea cât și înțelegerea limbajului oral și scris, folosind din plin materialul verbal, intuitiv, gesturile și mimica
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din actele de la dosarele personale ale elevilor, ne-au condus la stabilirea diagnosticului diferențial și totodată la alcătuirea programului corecțional terapeutic. III. Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea atenției auditive, memoriei auditiv verbale, simțul acusticomotor și de însușire a elementelor prozodice ale vorbirii, capacității de diferențiere fină pe bază de auz, autocontrolului auditiv, exerciții pentru consolidarea legăturilor dintre structura acustică și cea articulatorie, pentru întărirea legăturii dintre limbajul oral și cel scris. Acest program a fost aplicat în mod intensiv, câte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cunoașterii), interferează în funcționarea limbii într-un proces specific, definitoriu pentru identitatea fiecărei limbi, într-un proces de interdependență între structura internă a cuvântului și structura internă a enunțului, cu intervenția în diferite grade și moduri a dimensiunilor fonetică și prozodică (accent, intonație etc.). SISTEM GRAMATICAL - SISTEM LEXICALTC "SISTEM GRAMATICAL - SISTEM LEXICAL" Raportul dintre schimbarea formei cuvântului (concomitent cu modificări în planul său semantic) și factorii care determină aceste schimbări, gradul maxim de interdependență morfologie-sintaxă și caracterul de generalitate al dimensiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tranzitive/intranzitive) ca în celelalte limbi romanice. Verbe auxiliaretc "Verbe auxiliare" Verbele auxiliare fac parte din categoria morfemelor libere de care se servește limba română pentru exprimarea unor sensuri gramaticale finite, alături de alte auxiliare ale flexiunii; • de natură fonetică sau prozodică: alternanțe fonetice, intonație, accent; • de natură morfologică: sufixe, dezinențe • de natură sintactică: prepoziții, conjuncții În limba română sunt auxiliare morfologice verbele a fi, a avea, a voi, și a vrea. Sunt verbe golite de conținut semantic și fixate în anumite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă aceleași structuri la plural: Nu) cântați! dar structuri diferite la singular: Cânt-ă! (R + dezinența -ă) Nu cânt-a! (R + sufix de infinitiv -a) De natură prozodică și sintactică este și opoziția din planul expresiei dintre viitorul II al indicativului și perfectul prezumtiv: voi fi cântat/voi fi cântat?/ (voi fi cântat...). Prezumtivul perfect este însoțit de o anumită intonație, în timp ce viitorul indicativ rămâne o formă neutră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a putea, a trebui, a crede, a bănui etc.), semiauxiliarelor de modalitate (a trebui: „Trebuie să fie târziu.”, a putea: „Poți să te îmbolnăvești.”, a fi, a avea: „Era să cad.”, a vrea: „Am vrut să cad.”), mijloacelor fonetice și prozodice (intonație etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vol.I,p.657) și face distincție explicită între interjecții propriu-zise și onomatopee. (Idem, p.658) Dacă se încearcă stabilirea identității proprii a interjecției, cu aceleași criterii ca în cazul celorlalte unități lexico-gramaticale, numai din punct de vedere morfologic și prozodic, s-ar putea vorbi de particularități comune cuvintelor numite interjecții; toate sunt neflexibile și toate au intonație exclamativă. Invariabile morfologic, în funcție de opoziții categoriale, interjecțiile sunt variabile din punct de vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot grupa în două categorii: • interjecții (afective și volitive) • onomatopee 3. Din punct de vedere sintactic, specificul interjecției de clasă de semne lingvistice distincte în sistemul limbii se constituie în continuitatea naturii deictice (apartenența la limbajul oral) și a trăsăturii prozodice (caracterul exclamativ) și întărește deosebirea dintre cele două categorii (subclase). Caracterul exclamativ al interjecțiilor asigură realizarea predicației prin intonație sau numai prin marcarea exclamativă a predicatelor. Realizează predicația prin intonație interjecțiile afective, care se impun ca termeni centrali (sau unici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantico-sintactică. În procesul de interpretare lingvistică a realității extralingvistice 1, specificul structural și funcțional al enunțului sintactic rezultă din: • includerea unor elemente aparținând celor două nivele imediat inferioare în organizarea sistemului limbii, lexical și morfematic: • împletirea nivelului fonematic cu elemente prozodice: intonație, accent, pauză etc: Răsare soarele. Formidabil! Vorbă multă, sărăcia omului. Ai carte, ai parte. • dezvoltarea unor categorii gramaticale specifice, imanente înscrierii semnelor lingvistice în plan sintagmatic (diateza verbală, cazul, numărul și persoana etc.), • desfășurarea predicației, funcție lingvistică esențială, imanentă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
marca identității conținuturilor sintactice din stratul al doilea, împreună cu care asigură enunțului funcția de comunicare. Într-un izomorfism relativ cu planul semantic, planul expresiei se constituie din elemente morfematice (dezinențe, sufixe, verbe auxiliare etc.), sintactice (topică, prepoziții, conjuncții etc.) și prozodice (intonație, pauză etc.), purtătoare, revelatoare și, uneori, chiar creatoare ale diferitelor componente ale planului semantic. Specificitatea sintactică a enunțului în ansamblu caracterizează și fiecare din componentele sale. Prin structura expresiei morfematice, cuvântul își dezvoltă și dezvăluie apartenența la o sintagmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o triplă unitate, întemeiată pe coeziune și coerență: • unitate de înțeles; componentele planului său semantic se situează în simultaneitate în desfășurarea cunoașterii și comunicării lingvistice; • unitate de structură; termenii din care se compune dezvoltă între ei diferite relații sintactice; • unitate prozodică; este delimitat prin pauze (în scris, marcate prin spațiu alb și semne de punctuație, punct cel mai adesea) și are o singură desfășurare intonațională 2. Unitatea semantică și unitatea prozodică asigură (și sunt asigurate de) modul de desfășurare a predicației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]