609 matches
-
simplă a faptului că nu se poate evada din "artă" și e exprimată fără echivoc asumarea condiției de scriitor, cu toate virtuțile și servituțile ei. Sonetul inaugural din Patmos și cel de încheiere păstrau, deși destul de bine strânse în chingile prozodiei, ceva din fluența și indecizia definitorii pentru universul imaginar construit până atunci. Cel dintâi se și intitula, de altfel, Hotarul de fum și nu făcea decât să înscrie în tiparul strofic trasat cu o oarecare fermitate contururile aburoase și în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se înstăpânește tematica desacralizării, care duce la o lirică născută nu din beatitudine, ci din sentimentul spaimei existențiale: „Scriu poezie dintr-o frică grozavă” (La mormântul lui Mihai Eminescu II). În volumul Balada vestitorului și alte poeme (1986) recursul la prozodia clasică și priza la real lasă impresia unei întoarceri la tradiționalism. Dar elementele realității nu sunt decât semne pentru sensuri alegorice, parabole și reprezentări onirice. Dragostea, chiar într-un mediu dur, își păstrează caracterul ideal, angelic: „Mă gândesc la un
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
una de erudiție, de recenzare și interpretare a informației. Deși obiectul ei ține în principal de istoria și teoria literară, definitoriu pentru felul în care a fost concepută e caracterul interdisciplinar, autorul operând cu suplețe pe tărâmurile stilisticii, poeticii, retoricii, prozodiei etc., dar și în alte domenii: istoria artei, istoria ideilor și mentalităților, a filosofiei etc. Perspectiva de ansamblu este comparatistă, și, după cum remarca un comentator, cartea „limpezește multe lucruri care [...] nu au beneficiat de aprofundare prin tehnici ale cercetării comparatiste
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
speranțele cu care au fost făcute la început. Uneori metodele științifice și-au dovedit valoarea într-un domeniu strict limitat sau în cadrul unei tehnici speciale, ca de exemplu folosirea statisticii în unele metode de critică de text sau în studiul prozodiei. 39 Dar majoritatea promotorilor acestei invazii a metodologiei științifice în cercetarea literară, fie s-au declarat învinși și au sfârșit prin a deveni sceptici, fie s-au mângâiat cu anumite iluzii despre succesele viitoare ale metodei științifice. Astfel, I. A
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
1-2 ore, cu posibilitatea ca cerințele din final să fie date ca temă pentru acasă sau să constituie subiectul unor dezbateri/ studii de caz; itemii acoperă domeniile de bază ale disciplinei: fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, teoria literaturii, stilistică, prozodie ș.a.; reprezintă un suport necesar pregătirii examenului de bacalaureat, incluzând itemi apropiați ca formulare și ca dificultate; textele/ fragmentele sunt extrase din manuale alternative diferite, dar sunt și fragmente/ texte la prima vedere, atractive pentru elevi; testele sunt structurate conform
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cochetează și cu proza; el știe de ce. Universul fascinant al poeziei l-a atras și l-a captivat încă din anii furtunoasei pubertăți când, cu puteri creative puține, neîmplinite intelectual și cultural, dar cu mari ambiții, scria versuri după canoanele prozodiei acelor vremi. De-a lungul timpului, a acumulat cultură poetică și experiență de creație, a publicat volume de versuri, s-a afirmat ca un iscusit mânuitor al stihului bine gândit și inspirat cumpănit. Îl prețuiesc și îl iubesc pentru sufletul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
secolului al XX-lea, W. a publicat în „Rumänische Rundschau” numeroase traduceri din Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, G. Călinescu, Ion Caraion și Ion Gheorghe, dispus mereu de a se apropia de poeme dificile ca rimă, prozodie și ideatică. Măsura talentului său de traducător, slujitor devotat și discret al originalului, a dat-o odată cu transpunerea ciclului Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, despre care Zoe Dumitrescu-Bușulenga scrie: „Încercarea lui Immanuel Weissglas
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
care Îi deosebesc de vecinii lor imediați decât la asemănările cu aceștia, oricât ar fi ele de evidente și de frapante pentru observatorii din exterior. Adesea destul de puține la număr, trăsăturile care marchează diferența, fie ele forme lingvistice (lexic, fonetisme, prozodie), obiceiuri, practici alimentare (rețete, băuturi) sau elemente de tehnologie (mijloace de transport, ustensile de pescuit), sunt de altfel manipulate ostentativ pentru a evidenția specificitățile și a crea identitate locală. M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cuvinte sau grupuri de cuvinte din interiorul unui enunț. Ea dă o anumită curbă melodică frazei și transmite informații în legătură cu tipul de enunț (declarativ, interogativ sau exclamativ) ori în legătură cu starea afectivă, cu atitudinea și intențiile vorbitorului. Constituind unul dintre aspectele prozodiei, intonația este asimilată, într-o manieră imprecisă, melodiei sau modulației enunțului oral, fiind apreciată chiar ca un element fondator al acestuia, dar de nivel suprasegmental, căci îl vizează în întregime. Intonația are o funcție distinctivă și este specifică fiecărei limbi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a l i z e i d i s c u r s u l u i conversațional și, uneori, a celui narativ, fiind remarcată fonic în cazul redării orale și prin semne de punctuație dacă discursul este scris. V. prozodie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001. RN INTRADISCURS. Intradiscursul este articulat cu interdiscursul și, împreună cu conceptul de "preconstruct", formează un adevărat sistem operațional în a n a l i z a d i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
P. Charaudeau și D. Maingueneau disting o izotopie în planul coerenței semantice și o izotopie ca redundanță generalizată. Aceasta din urmă se manifestă la nivelul planului expresiei, adică al semnificanților sonori și grafici din discurs, fiind specifică textului literar (ritm, prozodie, calambur). GREIMAS 1966; GRUPUL µ 1970; GREIMAS 1972; GREIMAS - COURTES 1979; SIOUFFI 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA Î ÎNCORPORARE. Pentru a denumi relația pe care etosul o stabilește între un discurs și destinatarul lui, D. Maingueneau a propus, în 1984
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spațiul pe care îl ocupă este la fel de semnificativ ca ceea ce spun, percepția asupra utilizării spațiale de către ceilalți contribuind la construcția intersubiectivității. V. față, gestualitate, politețe, relație interpersonală. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE - BARBERA 2004; VARO-LINARES 2004. DH PROZODIE. În antichitatea greacă și latină, prozodia indica variațiile de accentuare, temporale și de înălțime din pronunție, care se foloseau în metrica și în melodia poeziei. Întrucît fenomenele prozodice aparțin vorbirii, iar nu de limbă, interesul pentru ele a fost redus
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la fel de semnificativ ca ceea ce spun, percepția asupra utilizării spațiale de către ceilalți contribuind la construcția intersubiectivității. V. față, gestualitate, politețe, relație interpersonală. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE - BARBERA 2004; VARO-LINARES 2004. DH PROZODIE. În antichitatea greacă și latină, prozodia indica variațiile de accentuare, temporale și de înălțime din pronunție, care se foloseau în metrica și în melodia poeziei. Întrucît fenomenele prozodice aparțin vorbirii, iar nu de limbă, interesul pentru ele a fost redus un timp, însă, în ultima jumătate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din pronunție, care se foloseau în metrica și în melodia poeziei. Întrucît fenomenele prozodice aparțin vorbirii, iar nu de limbă, interesul pentru ele a fost redus un timp, însă, în ultima jumătate de secol, atitudinea s-a schimbat, sub denumirea prozodie fiind cuprinse nu numai fenomenele respective, ci și un număr de alte elemente ale sistemelor limbii. Fenomenele ce țin de prozodie au fost considerate suprasegmentale, spre deosebire de cele segmentale (fonemele și tonurile), fiindcă se referă la unități mai extinse decît fonemele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru ele a fost redus un timp, însă, în ultima jumătate de secol, atitudinea s-a schimbat, sub denumirea prozodie fiind cuprinse nu numai fenomenele respective, ci și un număr de alte elemente ale sistemelor limbii. Fenomenele ce țin de prozodie au fost considerate suprasegmentale, spre deosebire de cele segmentale (fonemele și tonurile), fiindcă se referă la unități mai extinse decît fonemele. Unitățile minimale se înlănțuie, se succedă și se ordonează pe axa temporală constituind o latură caracteristică și fundamentală a vorbirii, nivelul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe axa temporală constituind o latură caracteristică și fundamentală a vorbirii, nivelul segmental, dar ele se organizează pentru a forma morfeme și se integrează într-un nivel superior, suprasegmental. O lungă perioadă de timp, intonația a fost singurul fenomen de prozodie studiat, deși a fost diferit definită, datorită constatării că pot exista enunțuri bine alcătuite ce pot fi neînțelese sau înțelese greșit, dacă nu sînt intonate sau sînt prost intonate. Situația se observă atunci cînd vorbirea este perturbată sau cînd vorbitorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
receptori perceperea unor fenomene melodice, accentuale sau ritmice, ce pot fi evaluate în funcție de variațiile de intensitate și de durată. Există mai multe tipuri de parametri ai percepției ce se pot măsura prin variația frecvenței, a intensității și a duratei, încît prozodia se relevă a avea o diversitate remarcabilă. Studiul vorbirii spontane și interesul pentru comunicarea non-verbală au adus în atenție și alte fenomene (tăceri, pauze, diferite vocalizări, calități ale vocii, rîsete), care au fost numite paralingvistice. Datorită eterogenității acestor fenomene și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pauze, diferite vocalizări, calități ale vocii, rîsete), care au fost numite paralingvistice. Datorită eterogenității acestor fenomene și a modului lor diferit de producere nu s-a reușit însă o clasificare a lor unanim acceptată, iar, în condițiile în care sfera prozodiei a fost extinsă și asupra lor, prozodia însăși a devenit greu de delimitat. De aceea, prozodia a devenit multifuncțională, avînd funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline. În lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care au fost numite paralingvistice. Datorită eterogenității acestor fenomene și a modului lor diferit de producere nu s-a reușit însă o clasificare a lor unanim acceptată, iar, în condițiile în care sfera prozodiei a fost extinsă și asupra lor, prozodia însăși a devenit greu de delimitat. De aceea, prozodia a devenit multifuncțională, avînd funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline. În lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal al limbii, astfel încît fonosintaxa a fost
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a modului lor diferit de producere nu s-a reușit însă o clasificare a lor unanim acceptată, iar, în condițiile în care sfera prozodiei a fost extinsă și asupra lor, prozodia însăși a devenit greu de delimitat. De aceea, prozodia a devenit multifuncțională, avînd funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline. În lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal al limbii, astfel încît fonosintaxa a fost de mult timp studiată prin implicarea în structurarea morfosintactică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în condițiile în care sfera prozodiei a fost extinsă și asupra lor, prozodia însăși a devenit greu de delimitat. De aceea, prozodia a devenit multifuncțională, avînd funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline. În lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal al limbii, astfel încît fonosintaxa a fost de mult timp studiată prin implicarea în structurarea morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal al limbii, astfel încît fonosintaxa a fost de mult timp studiată prin implicarea în structurarea morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit la nivel lexical și sintactic. În analiza conversațională, datorită posibilităților de înregistrare sonoră a situațiilor naturale (conversații, intercțiuni în timpul activităților), prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru contribuția ei la gestionarea interacțiunii conversaționale: sistemul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit la nivel lexical și sintactic. În analiza conversațională, datorită posibilităților de înregistrare sonoră a situațiilor naturale (conversații, intercțiuni în timpul activităților), prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru contribuția ei la gestionarea interacțiunii conversaționale: sistemul gestiunii participărilor la discuție și reglarea vorbirii, punerea în evidență a informației, sincronizarea diferiților parametri prozodici (înălțime, ritm) între vorbitori etc. În această viziune, mărcile prozodice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu maniera în care fiecare frază se raportează la ceea ce precedă și la ceea ce urmează. Se pune accent astfel pe valoarea intențională și interacțională a fenomenelor prozodice, încît perspectiva comunicațională este utilă în sociolingvistică pentru determinarea unor neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau referitoare la o situație). Printre altele, modelele teoretice permit raportarea prozodiei la alte subsisteme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]