533 matches
-
atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului. 17. Acum, dar, omorîți pe orice prunc de parte bărbătească, și omorîți pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcîndu-se cu ea, 18. dar lăsați cu viață pentru voi pe toți pruncii de parte femeiască și pe toate fetele care n-au cunoscut împreunarea cu un bărbat. 19. Iar voi, tăbărîți șapte zile afară din tabără toți aceia dintre voi care au ucis pe cineva, și toți cei ce s-au atins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
nostru la 3 km de sat, pe valea Baicului, spre Țibleș, unde săpa cartofi "dea doilea", a venit cred că pe jos până acasă, cum a putut. Pe atunci femeile taroase (gravide) lucrau până în ultima clipă, de multe ori nășteau pruncii pe pământ, când erau la sapă sau la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un izvor fierbinte, nevăzut, care se revărsa din trupul Împuținat al tatălui său sau se scurgea prin micile crăpături făcute de bătrânețe. Încă de pe scări avu senzația că simte mirosul tatălui său, miros pe care și-l amintea Încă din pruncie, pe care putea să-l recunoască chiar și Într-o Încăpere plină cu străini: miros de cameră neaerisită, mobilă veche, rasol de pește și morcovi fierți, pilote de puf și lichior dulceag. Când tatăl și fiul schimbară o Îmbrățișare rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cum vine asta. — E păcat că ai asemenea necaz acum, că ești În dublă dificultate. — Mă tem că tata a aflat despre asta. Pe chipul Angelei, ca și pe cel al lui Wallace, se citea ceva blând, o urmă de pruncie sau de visare copilăroasă. Părinții probabil că tânjiseră peste măsură după bebeluși și prin urmare inhibaseră ceva În ciclul de dezvoltare al copiilor lor. Ultima privire a Angelei, Înainte să Înceapă să plângă În hohote, Îl uimi pe Sammler. Buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
vis cu gesturi palpabile de-a lungul extazului dureros și înfometat înlăuntru-mi... Frumoasele mele deprinderi cleveteau Cu furia surdă a pietrei pământului, ros de pe tălpile cuvintelor... O lume foșnise peste veacuri Și cine mai știe despre sângele îngropat despre pruncii ce nu s-au mai născut datorită namilei cu gheare ce-a ucis veșnicia. Totul s-a terminat și nimeni nu mai știe de ochii lăcrimați în noaptea bezmetică Morții încă mai așteaptă mesajul de întoarcere în trăirea universului... Târziu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mea cea mare de pământeni muritori! Odată, demult, a venit la mine, cu viclenie, una de-a voastră, cu părul lăsat pe frunte și retezat deasupra sprâncenelor, dar nu ca celelalte din neamul vostru, ci cu o înfățișare de speriat pruncii și cu o ură nemaivăzută la alte noroade... Și-mi spune mie că niște forțe ale răului s-au sfătuit să vândă țara lui Antihrist și să-i spulbere pe drept-credincioșii cei cinstiți care vor binele Țării. Ajută-ne stăpâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu alții de teapa lor, iar după ce se mai înalță și până la apusul vieții trăiesc în armonie și își acordă susținere necondiționată ori de câte ori vreunul are nevoie. Cutuma aceasta este susținută de puternicul sentiment fratern ce se statornicește încă din fragedă pruncie și se potențează apoi prin participarea la eforturile comune pentru îndestularea tuturor. În situația dată, Vasilica avea responsabilitatea încredințată și asumată să vegheze ca treburile casei să se desfășoare cât mai bine, fără niciun fel de întâmplări neplăcute. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și, pe măsură ce curgeau, banii din căruță continuau să se-nmulțească. Nu curgeau doar bancnote, ci bani de argint și chiar monede de aur austriece și turcești. Mânate de lăcomie, femeile ieșiseră să adune puhoiul de bancnote risipit pe drum. Lăsaseră pruncii adormiți pe cuptor și ieșiseră pe uliță. Culegeau banii cum culegeau ciupercile În pădure. Nimeni nu se Întreba dacă sunt buni sau falși sau expirați. Fiecare lua În poală cât apuca. Deodată, căruțele Subotinilor luară foc. Se produse o adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Făceau o echipă aleasă pe sprânceană. Tonul Îl dădea prietenul ei Gligori, poreclit și Bostănelul, din cauza capului său enorm, cu tâmplele bombate, și a urechilor ușor clăpăuge, cu vârfurile Înroșite de ger, care fusese uns, după cum bodogănea babulea, din „fragedă pruncie“ ca ajutor de pălimar. Gligori prinsese câte ceva din orânduielile bisericești: ștergea pânzele de păianjeni care acopereau icoanele și prapurii, punea la locul lor ceasloavele, ștergea de praf Sfânta Evanghelie, cântând pe nas un „Doamne miluiește“ lung cât o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
păzea cățeaua Bitsh, Inimi mari dormeau pe țară. Munți, cu sângele afară... Cunoscut acelor zori În fântâni, în șerpi, în nori. STATURĂ Să nu prelingă, să nu pice Viu spiritul, robit în ea, La azimi albe să-l ridice: Sfiit pruncia ei trecea. Sori zilnici, grei, ardeau sub dungă, Ușor sunau în răsărit; Și nori ce nu știau s-ajungă Și munții, câți va fi-ntîlnit, Suiau cu iezerii, să cate La anii falnici, douăzeci. Vedeau din ceasul ce nu bate - Din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acestea? Nu face nimic. Cultura este, după definiția nu mai știu cui, ceea ce rămâne după ce ai uitat tot - așadar virtualitățile, predispozițiile. Ea e superioară instrucțiunii, și făcută din cunoștințe; e, oarecum, saltul ei calitativ. Primele impresii luminoase, pe care ochiul le primește în pruncie nu se regăsesc în memorie. Dar asta nu înseamnă că sunt pierdute. Sunt undeva, la temelia ființei, formează individualitatea noastră, modul nostru de a reacționa. Se poate vorbi de un umanism modern, de un sistem complet de cunoștințe capabil să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oftat cu duhoarea cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi având niscaiva gălbează la carburator, a tot cugetat Vartolomei, care rămăsese, în drum, clătinându-se, pe picioarele lui, betege din pruncie, cu mâna streașină la ochi. Trandafira suspina înăbușit, stăpânită și ea de năluca mirosului. Scânci, sub nuc, în mijlocul drumului singuratec: Omule, pierderea celeilalte copile mi-a lăsat un damf, care revine toamna, ca un gust al morții. Dar eu ziceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se confesa lui Vladimir, solitarul amabil își reluă relatările despre traiectoria destinului său: Acum revin dintr-o drumeție prelungă, alocată încercării de recuperare a aleatoriei mele copilării. Căutând să nimeresc satul natal Pleașa, Pleșani sau Pleșești, prin unele icoane din pruncie, am identificat, în cele din urmă, două localități în care se stabiliseră, după război, familii de basarabeni și care apoi au dispărut fără urmă. Zguduitor este că, în ambele familii, bărbații au fost arestați mai înainte, iar femeile au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a Fetei lui cu ochii negri, dar se părea că celor doi le era de ajuns să constate la interlocutor doar certitudinea vocii sale. Împreună cu ei și în acea limbă ciudată, ajunse să exploreze mirosul aproape uitat al zăpezilor din pruncie și după un timp, în domoala rostire a Vânătorului, desluși o baladă în care pietrele se arătau vii, asemenea ploii, asemenea vântului și asemenea fulgerului, elemente care cuprind în ele un spirit ce este ostil nemișcării și care dorește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
voi sănătate pentru mine e beznă...” - Și ce-ai făcut cu el? - Nimic... Doar nu crezi că l-am vindecat prin hipnoză! C-am făcut pase peste el, rotocoale energetice, l-am apăsat pe nu știu ce punct, l-am întors în pruncie când își sugea degetul, să-mi povestească ce i s-a întâmplat, dacă l-a închis mamă-sa în dulap, l-a lăsat nemâncat și l-a bătut cu funia udă vreunul dintre amanții ei. Dup-aia să se trezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
În fața camerelor de luat vederi. Toți fură, bă, toți fură... În țara asta, cine nu fură ori e prost, ori a plecat În altă țară. Hai să fim serioși, că beția mă face mai lucid. Am observat asta din fragedă pruncie. Se fură la patru mâini. Vadim a zis-o pe asta, nu-l agreez În toate momentele, dar a zis-o. Furtul, dragii mei, devine comoară națională, interes național, scop final al Întregii națiuni. Gicu și Gore bat palmele și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
umoristică și micul dicționar enciclopedic „Nasc și la Tecuci oameni”, cuprinzând peste 400 de destine ale semenilor săi. DE CE TACI, MAMĂ ? Te‐am visat ieri noapte în puținul meu somn rahitic, turmentat cântai la fântâna din vie ca în anii prunciei mele vocea ta sonda adâncuri amare; Neavând radio, pentru noi tu, Maria Ghica erai și Maria Tănase și Maria Calas și mierlă și privighetoare. Mai târziu nu ți‐am mai auzit ghiersul casa dospise, eram mulți iar nevoile creșteau odată cu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
glas și în privire - bunătatea lui Iisus...” Natalia Negru (Din Helianta, Ed. Viața românească, 1921, p.12 4) BUNICA Cu părul nins, cu ochii mici și calzi de duioșie, Aieve parc‐o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda‐mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până‐n seară; Cu furca‐ n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus, În portu‐ i de la țară. Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar suspina din când
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai multe dovezi, ADN-ul ar vorbi, cromozomii nu mint niciodată, oamenii ar afla multe, dar nu vor bărbații, le place situația asta de conducători și de vânători, femeile s-au învățat să nu facă nimic, au stat secole cu pruncii în brațe, ștergându-i la cur, doar în ultimul timp s-au mai trezit și ele, a început din secolul trecut și continuă și azi emanciparea asta a femeii, dar fac toate meseriile și asta-i o prostie, mie îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
vei judeca Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulțimi, care înaintează împotriva noastră, și nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine! 13. Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele și fiii lor. 14. Atunci Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, Levitul, dintre fiii lui Asaf. 15. Și Iahaziel a zis: "Ascultați, tot Iuda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
pe patul din casa pentru needucabili. Eu îl știam, de bună seamă, pe de rost. S-a dovedit că el era complet afon. Dar notele false din cântecul nostru erau emoționante și frumoase. „Cuvântul pe care l-am învățat din pruncie, o, fă ca el să ne dea roade în lupta și înfruntarea vieții!“ Astfel a trecut, plin de grijă și cumva pe nesimțite, la chestionarul propriu-zis al confirmării. Deși într-un fel era de prisos după tot ce spusesem eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
completă altcineva, nerăbdător și vesel din pricina noii descoperiri. - Exact, exact, se entuziasmă Euripide, sticlind de bucurie, bune, bune intervenții, domnule Gârbacium, doamnă Bulfrogent, socialist, paranoic, da, da, întocmai, grobian!!!, urlă el, acestea erau cuvintele pe care le căutam din fragedă pruncie pentru a cataloga poezia domnului Giordano și pe care nu le găseam... extraordinar! Vă mulțumesc, exact... o sinteză atât de clară, premergătoare catharsisului antediluvian, dacă ne gândim bine... mult prea profundă însă pentru a putea obține acum o exegeză completă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
conștiință se numește limba maternă sau națională. Deși este adevărat cumcă cuvintele numai din obicei însamnă cugetările noastre; totuși prin lungă deprindere se prefac aceste semne ca și în natura noastră Apoi fiindcă înfățoșările pre cari le-am câștigat din pruncie sunt mai vioaie și mai trainice, pentru aceea limba cu care ne-am pomenit și ale căria cuvinte mai dentîi s-au tipărit în sufletul nostru, ni este ca și firească, și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-și plâng ninsorile Peste toate zările. Toarce timpul fir de lacrimi Peste câmpul plin de patimi; Cărările se sfârșesc, Sub zăpezi se-mpotmolesc. Toarce timpul pe la geam Lungi fuioare de balsam, Vântu-și strigă rănile Prin toate poienile, Iar a nopților pruncie Țese zori de veșnicie Dar pe-a timpului cărare, Iarna liniște nu are! Să nu te superi, mamă! Să nu te superi, mamă, c-ades m-ai legănat; Cu mângâierea-ți caldă mereu m-ai alinat. Și atunci când am greșit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
câte un nou idiom patrimoniului lingvistic maimuțesc. Concluzia unei comisii de specialiști a fost că Maimuța Makonde este capabilă să converseze în absolut orice limbă, doar dacă ea este limba maternă a interlocutorului sau măcar învățată de acesta în fragedă pruncie. Dacă încercai să-i vorbești maimuței într-o limbă în care nu te exprimai natural, adică nu gândeai în ea, ci traduceai în actul conversației, M.M. intra într-o stare de confuzie și tăcere totală. Te privea ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]