461 matches
-
Telefon │ Fax │E-mail│ contact ─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴───────────── ALBĂ PEHART SĂ PETREȘTI Str. 1 Mai nr. 840, Petrești, Jud. Albă 0258/743626 0258/743625 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU LETEA Ș.A. BACĂU Str. Letea nr. 17, 0234/172616 Bacău, Jud. Bacău 0234/172900 0234/172184 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BISTRIȚA HICART SĂ PRUNDUL Str. Principala nr.16, 0263/266809 0260/266541 NĂSĂUD BARGAULUI Prundul Bargaului Jud 0263/266101 0263/266541 Bistrița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRAȘOV ECOPAPER Ș.A. Str. 13 Decembrie nr. 18 0268/22034126 0268/223001 office Dir. ZĂRNEȘTI Zărnești, jud. Brașov @ecopa- Constantin per.ro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
nr. 840, Petrești, Jud. Albă 0258/743626 0258/743625 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU LETEA Ș.A. BACĂU Str. Letea nr. 17, 0234/172616 Bacău, Jud. Bacău 0234/172900 0234/172184 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BISTRIȚA HICART SĂ PRUNDUL Str. Principala nr.16, 0263/266809 0260/266541 NĂSĂUD BARGAULUI Prundul Bargaului Jud 0263/266101 0263/266541 Bistrița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRAȘOV ECOPAPER Ș.A. Str. 13 Decembrie nr. 18 0268/22034126 0268/223001 office Dir. ZĂRNEȘTI Zărnești, jud. Brașov @ecopa- Constantin per.ro Holomei ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRĂILA CELHART DONARIS Ș.A. Sos.Viziru km.10 Brăila 0239
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
la români. Numai la țigani există un spor natural pozitiv, fapt care se reflectă în creșterea ponderii acestei etnii în total populație. Primii țigani au fost aduși în Drăgăneasa, în perioada interbelică de Ghiță Ieremia și sau instalat în punctul "prundul gârlii" astăzi cartierul lor devenind renumit prin promiscuitate și gălăgie mare. Din punct de vedere structurii confesionale, în anul 2002 populația era alcătuită preponderent din creștini ortodocși, urmați de creștini după evanghelie (16 persoane), adventiști (10 persoane), romano- catolici (4
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
românească, Marea Neagră este numită simplu Marea sau Apa Mare, ca în unele descântece legate de ritualuri magice neschimbate de-a lungul timpului 16. Totuși, în balade și colinde, desigur mai noi, este numită Marea Neagră, precum în colindul "Mînăstirii Albe", de pe "prundul" Mării 17. Pentru Dimitrie Cantemir, cărturar român de la începutul secolului XVIII, numele Mării Negre, din "Descrierea Moldovei", este Marea Neagă, așa cum îl consolidaseră lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri mari de calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii". Pe ce căi se va fi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii". Pe ce căi se va fi făcut această confluență de mituri? IV Apele mari au curs
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii". Pe ce căi se va fi făcut această confluență de mituri? IV Apele mari au curs către noi din negurile limbii traco-dace Cuvinte vechi în hidronimie. Remanența peste vremuri a macrohidronimiei este un fapt
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Blaga, 2010 : 350) Leș parents s'étendent doucement sous leș pierres, cependant qu'en lumière nous attendons, cependant qu'au bonheur nous empruntons des souffrances, de l'eau de jouvence clăire. (Leș parents) (Miclău, 1978 : 487) Prin toate erele ce prund fierbinte, turmentat! Subt toate sferele se zămislește neîncetat. Prin toate erele răsfăț și crini, vis canibal. Prin toate sferele extaz de seve, vertical. (Prin toate erele) (Blaga, 2010 : 397) Par toutes leș ères quel gravier brûlant, agité ! Sous toutes leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Tout comme " leș choses " (" lucrurile "), " le gravier " (" prundișul "), élément apparemment non-poétique, fait pârtie du code poétique de Blaga. Ce nom est traduit soit par " cailloux ", soit par " gravier " : " negru prundiș " " cailloux noirs " (Sat natal/Village natal) (Miclău, 1978 : 367) ; " ce prund fierbinte, turmentat " " quel gravier brûlant, agité " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533) ; " prund de suflet " " le gravier de l'âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga. Ce nom est traduit soit par " cailloux ", soit par " gravier " : " negru prundiș " " cailloux noirs " (Sat natal/Village natal) (Miclău, 1978 : 367) ; " ce prund fierbinte, turmentat " " quel gravier brûlant, agité " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533) ; " prund de suflet " " le gravier de l'âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]