3,260 matches
-
locul îngropării acestui - între altele - mare poet, căruia îi plăcea să și danseze în cinstea lui Dumnezeu. Iar eu, cu doua zile înaintea plecării, pierdusem pe cineva drag și citisem, la priveghi, din psalmi, iar acum am citit, din nou, Psalmul 50 - în final părâdu-ni-se că toate aceste lucruri se înlănțuiseră cu un rost abia descifrat de noi. După aceea, am stat mult la Biserica Adormirii Maicii Domnului, locul unde fusese casa apostolului Ioan, căruia Iisus, pe cruce, i-o încredințase
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
partid, cele comerciale precum și obsesia națională pentru un „conducător” puternic au primat. Și, natural, națiunea și-a primit „conducătorul” în numai zece ani. Dezastrul războinic Pus-au cadavrele robilor Tăi mâncare păsărilor cerului, trupurile celor cuvioși ai Tăi, fiarelor pământului. Psalmii 78:2 La 5 septembrie 1940 se proclamă cele trei Decrete Regale care pun pecetea pe sfârșitul vieții parlamentare democratice a României. În funcție de opinia politică și constituțională a fiecăruia, aceasta a fost reluată în 1992 (52 de ani), 2003 (63
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
grabă spre S.K.V., să se încredințeze de miracol”. Iar, succesiv, aceeași realitate pe latura ei sacră, negînd-o pe prima: de la o zare la alta, „prin porți de lumină”, oamenilor „buimăciți” li se arată un Ierusalim plutitor, vîrtos închegat, ca în Psalmi (122, 3) și în Apocalipsă (21, 10): „«Priviți!» strigă cineva. Zarea se despicase și un cerc plutitor de lumină albastră se deschidea ca un oraș fantomatic printre nori. Draperii de fum se dădeau deoparte, zidurile de ceață se năruiau. O
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
lui Tudor Arghezi era întotdeauna gata de atac și de contraatac, iar replica lui promptă conținea un procent de aciditate care anula spiritul adversarului. Un exemplu. Se povestește că, de Bobotează, preotul din Mărțișor, care se vede că-i citise Psalmii, dar nu le pricepuse înțelesurile, l-a întrebat: - Maestre, există Dumnezeu? Arghezi i-ar fi răspuns prompt și mușcător: - Părinte, dacă dumneata, îmbrăcat în haină preoțească, te îndoiești de existența lui Dumnezeu, dă-mi voie să te întreb și eu
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
strigăte; cu prea multă milostivire veni Dumnezeu la revărsatul zorilor, ca o adiere ușoară, răcoroasă, și-i spuse: să mergem! Și deschise ușa; iar acum, ce împăcare este aceasta, ce fericire! „Nu rabd”, spuse el, „voi înălța capul să cânt psalmul izbăvirii: Tu, acoperiș și scăpare a mea, Doamne...” Bucuria nu încăpea în inima lui; se revărsa în afară; înainta în lumina dulce a zorilor de zi, în marea milă a lui Dumnezeu - măslinii, viile, semănăturile - și psalmul bucuriei țâșnea din
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
capul să cânt psalmul izbăvirii: Tu, acoperiș și scăpare a mea, Doamne...” Bucuria nu încăpea în inima lui; se revărsa în afară; înainta în lumina dulce a zorilor de zi, în marea milă a lui Dumnezeu - măslinii, viile, semănăturile - și psalmul bucuriei țâșnea din rărunchii lui și voia să urce la cer. Săltă capul, deschidea gura, însă pe neașteptate suflarea i se tăie; auzi în clipa aceea clar în urma lui alergând cele două tălpi; micșoră pasul, trase cu urechea; ambele tălpi
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
publicate nu demult - Acel ceva, 2000, și Al doilea spațiu (2002) - predomină tonalități purificatoare, esențializate, ca urmare a unor profunde trăiri și reflecții asupra vieții și a morții. A tradus în polonă numeroși autori englezi și americani (printre alții Blake), psalmi și texte biblice. A scris și două romane, Valea Issei (tradus și în românește, Editura Univers, 2000) și Cucerirea puterii. Printre cele mai cunoscute volume de eseuri se află: Gândirea captivă (apărută în limba română la Humanitas în două ediții
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
autorul s-a întors la argumentul fiziologic, amintind, în sprijinul pledoariei sale, descrierea durerii proiectate de către cei cu brațele amputate ca argument pentru mîngîierea achiropiită, cea făcută fără ajutorul mîinii și-al atingerii, dar nu mai puțin mișcătoare, după cum mărturisește Psalmul 151 al lui Blaga: „Te simt dumineca și toată săptămâna/ cum ciungul simte o durere-n mâna/ pe care n-o mai are.” În această duminică s-a discutat, așadar, inspirat, doct și plin de miez o temă cu mult
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
textelor, nici de sporirea calității lor artistice, ci de intrarea în zodia „descrețirii frunților”: „Trei secole la rând, cei ce produceau stihuri au părut să fie preocupați numai de căutarea obstinată a lui Dumnezeu și de slăvirea numelui lui (prin psalmi, rugăciuni, imnuri), de fortificarea virtuții și de educarea în spiritul smereniei creștine (prin meditația morală) ori de istorisirea unor întâmplări istorice în spiritul aceleiași smerenii [...] Toate acestea presupuneau precumpănitoare intenții religioase, pedagogice, istoriografice, encomiastice, o anume sobrietate indigestă, o ținută
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
învolburată care spumega amenință tor în urma vasului și apoi păsă- rile, care zburau în urma acestuia. Se simțea un om singur, iar încet-încet ajunse la concluzia că așa va rămâne pentru totdeauna. Își aprinse o țigară și începu să îngâne un psalm, dar aproape că nu-și putea înțelege propriul glas. Vântul începuse să bată și elicea se ridica din când în când din apă, învârtindu-se frenetic, pentru ca mai apoi să coboare din nou. Isac se uita la păsări și își
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
Atila (1937). 7. Nicolae Roșu, publicist, critic literar și atent comentator al fenomenului literar și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea. La patronul Liceului Militar în Luminătorul, 67, nr. 4, aprilie 1934, p. 242-243 și Psalm în „Luminătorul”, 67, nr. 5, mai 1934, p. 307. 9. Nicolae Dunăreanu (1881-1973), gazetar și nuvelist, prieten apropiat al lui Mihail Sadoveanu. A locuit un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu - Scrisori tatei în „Viața literară”, 8, nr. 159, 10-25
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
ceea ce le este “menit” să facă. “Copilul meu va deveni doctor” sau “fiul / fiica mea va prelua afacerea”. Am cunoscut o familie care își pregătea băiețelul să devină preot. La cinci ani, puștiul ținea în casă adevărate slujbe. Recita liber Psalmi și rugăciuni. Era impresionant. S-a dovedit însă în timp, că nu aceasta a fost vocația lui. A devenit medic veterinar. Cu toate acestea, statusul reprezintă și el un criteriu în alegerea profesiei. Sunt multe cazuri de reușită profesională care
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
care istoricul francez Alain Corbin o consacră simbolisticii arborilor în decursul veacurilor și de-a lungul culturilor. Începând din secolele II-III, Biserica creștină a asociat crucea supliciului lui Iisus cu arborele vieții înălțându-se de la pământ spre cer. Cărțile de psalmi ale Evului Mediu, vitraliile, miniaturile imaginează deseori Sfânta Cruce plină de muguri sau înflorită. Patru specii de arbori au fost reținute, după dezbateri îndelungi, ca fiind benefice și binecuvântate: palmierul, cedrul, chiparosul și măslinul. În Atena antică, tăierea unui măslin
Arbori binecuvântați, arbori blestemați () [Corola-journal/Journalistic/3494_a_4819]
-
în franceză jocuri de rime interioare, narativitatea ludică, modificările bruște de ritm, într-un cuvânt, acea prospețime orală care face specificul lui Arghezi atât în poemele de mare senzualitate (Tinca, Rada, Mirele, Logodnă), prezente în sumar, cât și în unii psalmi sau în celebra De-a v-ați ascuns... Extrem de interesantă e și perspectiva în care plasează prefațatorul aceste poeme: Cristos cel din Duhovnicească (poem ne inclus dar citat în prefață) e comparat cu uniunea dintre Messia și om aflată la
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
nu e, până la urmă, grav. În fond, rațiunile dialogului televizat sunt altele și se cuvine să nu fim din cale-afară de severi. (Cu atât mai mult cu cât ce rezultă e o microantologie de toată frumusețea, cu poeme din Cartea Psalmilor, din Amadeus, din Clepsidra cu zăpadă și din altele). Sigur că Foarță popularizează acum. Ar fi fost ciudat să n-o facă și să se exprime, în fața camerelor ca pe suprafața foii, urmărind curgerea melodioasă a frazei. Și așa, există
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
maturizare a scriitoarei, un fel de instalare în chiar personalitatea sa hărțuitoare de sine. Platoșa textuală („Biografia - cea dorită deci singura reală”) cade acum, măcar ca ficțiune. Întrebările suspendate primesc (sau par să primească) un răspuns. Violența aproape insuportabilă a psalmilor ei, acutele eseurilor, dar și prețul disperat pus pe cuvânt („M-am construit din cărți și cuvinte“) își dezvăluie rădăcinile și motivele autobiografice. Comentatorii au reținut, majoritatea, forța neagră a personajelor centrale, neatenți la ceea ce se spune în fiecare pagină
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
capul vinovat, e o mare lipsă în activitatea mea. O recunosc și m-am jurat să-mi răscumpăr vina închinându-mi restul vieții ortodoxiei. Când mă trezii, plin încă de lumina cerească, ca de un polen divin, am scris un psalm de mulțumire lui Dumnezeu, povestind și viziunea, adevărata cale a Damascului. Privind tot pieziș și scuipându-și mucul de țigară pe treptele de marmoră, Ilarie îi strânge moale mâna, fără convingere și cu teama ca să nu se apuce și Apostol
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
85 de ani Sigiliul unic (Epilog la Reversurile lui Ion Horea) Sigiliul unic al poeziei tale Nu-l pun doar pe hârtia-ngălbenită De toamna vârstei noastre luminate... Tu îl așezi pe fiece silabă, Pe fiece cuvânt chemat să cânte Și psalmii bibliei, și de mult uitatul Cântec de leagăn - bocetul din urmă... Când mă aplec să-i deslușesc adâncul, Dau de-o fântână prea ascunsă mie, Robul izvoarelor de suprafață... Acolo-n adâncuri amețitoare Mă ispitești cu sufletul acestei Bătrâne Transilvanii
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
-n gol/ chipurile noastre se sting/ și ne proptim râurile-n piept/ să încălzim chinuitele pietre/ numai sarea de pe cuvintele noastre/ mai pâlpâie în lumânări/ se-aude gâlgâit de securi/ pocăința stâncilor aprinde pustiul// pletele lui Dumnezeu ard în păduri" (Psalm); ,se aud sărbători în zăpada ce arde/ mugurii se dezgheață ca irișii dintr-o carte/ îmi acoperă privirea se urnește gheața devenind apă și lumină/ morile macină făină transparentă peste nemișcatele fețe/ mozaic de ploi prin punctul hoinar/ caut ritmul
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
de observat că moartea nu are nimic terifiant în viziunea Monicăi Pillat. Morții ei sunt suflete blajine și prezența lor în amintire este reconfortantă pentru suflet. Prin volumul Dorul de rai se simt uneori trecând umbrele lui Arghezi, Doinaș (din Psalmi), Ion Pillat, și chiar Eminescu. Unele versuri parafrazează formule celebre, în altele poeta dialoghează mai mult sau mai puțin voalat cu iluștrii ei înaintași, În relația cu Domnul, Monica Pillat își lansează propriul ei ,Vreau să te pipăi și să
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
polemizează aici cu Nicolae Balotă, care afirma că în Flori de mucegai lipsește dimensiunea tragicului. Mai mult decât această replică, Dumitru Micu identifică în volumul arghezian ,simptome deŤ suferință a ceruluiť"(p. 105), ca un ecou al dramei metafizice din psalmi. Interesantă este interpretarea concluzivă privitoare la Arghezi însuși, în sensul că această poezie a unei lumi decăzute e ,o proiecție a spiritului său". Sau, altfel spus: ,Oricât s-ar exclude din spectacol, oricât ar privi doar în afară, spre a
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
a lumii, Arghezi ,devine poetul creației permanente. În veșnică înnoire, universul său permanentizează momentul genezei"(p. 123). Jubilația afirmă ,miracolul eternei geneze"și ,puterea harului". Centrul de foc al poeziei argheziene este, pentru Dumitru Micu, lirismul interogativ și vizionare din psalmi și alte câteva poeme. Mergând spre periferia universului arghezian și străbătând în același timp vârstele creației poetice, criticul constată nu doar o disimulare, ci și o diminuare a lirismului în poezia epică, didactică și satirică: ,Idol al moderniștilor, ca sfărâmător
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
fapt, toată chestiunea: nu a fost un simplu episod biografic, printre altele. Practica duhovnicească a scrutării de sine, cât mai severă, exigentă, nemiloasă, poate fi, de asemenea, pusă în relație cu ,masochismul" moral-intelectual, spiritual și sufletesc al personajului predilect din Psalmi și din celelalte poezii. Cu sagacitatea cunoscută și cu doza de ironie necesară, criticul va vorbi într-un alt capitol al cărții despre actul poetic specific intelectual al ,a-intelectualului" Arghezi; în cel de față, intitulat Vraciul și având o
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
continuă Prea Milostiva, din ochii ștergîndu-și roua: Î’ Firească e țepușa și te doare, dar nu uita menirea ta de floare. De vrei ciulină stearpă să nu fii, la fiecare mamă, în genunchi, rostește-i numai partea-a doua a psalmului de sus!’’ ...și Maica Născătoare a Bunului Iisus privea cum trandafiru-și înflorea spovada albă și cerșind iertare. CÂNTECUL DE LEBĂDĂ Tu, cine ești? , m-a întrebat olarul râvnindu-mi lutul bun de tors pe roată. Eu sunt amarului amarul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cetate La ora inefabilei jertfiri. în zori o să ne-atace trandafirul, Deja țintește sufletu-mi stingher, în focul lui m-arunc cu patrafirul Cusut din fir de stea și plătesc birul De-a fi-n miresme îngropat ca-n Cer! Psalmul zilei a șaptea Am totul cît Te am pe Tine, Doamne, și n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate în ochi-mi duc și tot Te preaslăvesc. Nevrednic sînt de Tine însuți, Doamne, Tăcerea mi-i mormînt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]