2,415 matches
-
Introducere În problematica educației integrate, Editura Spiru Haret, Iași. Gherguț, A. și Neamțu, C. (2000), Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2005), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneze, București. Handrabura, L. (2003), „Învățarea prin cooperare: ipoteze de lucru”, În Didactica Pro (Politici educaționale), nr. 1(17)/2003
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
UNICEF și Asociația RENINCO România, București. Păunescu, C. (1977), Deficiența mintală și organizarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București. Păunescu, C. și Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Păunescu, C. și Mușu, I. (1997), Psihopedagogie specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, București. Popovici, D.V. (1999), Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro Humanitate, București. Preda, V. (1988), „Educația copiilor cu cerințe speciale”, În Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București. Preda, V.
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și Pedagogică, București. Păunescu, C. și Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Păunescu, C. și Mușu, I. (1997), Psihopedagogie specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, București. Popovici, D.V. (1999), Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro Humanitate, București. Preda, V. (1988), „Educația copiilor cu cerințe speciale”, În Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București. Preda, V. (1995), „Principiul normalizării În etica intervenției precoce asupra copiilor cu nevoi speciale”, În Recuperarea și integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cerințe speciale”, În Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București. Preda, V. (1995), „Principiul normalizării În etica intervenției precoce asupra copiilor cu nevoi speciale”, În Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap, nr. 7. Radu, Gh. (coord.) (1999), Introducere În psihopedagogia școlarilor cu handicap, Editura Pro Humanitate, București. Radu, Gh. (1999), Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, R.A., Editura Didactică și Pedagogică, București. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Richardson, J. (1997), „Leading the way
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Preda, V. (1995), „Principiul normalizării În etica intervenției precoce asupra copiilor cu nevoi speciale”, În Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap, nr. 7. Radu, Gh. (coord.) (1999), Introducere În psihopedagogia școlarilor cu handicap, Editura Pro Humanitate, București. Radu, Gh. (1999), Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, R.A., Editura Didactică și Pedagogică, București. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Richardson, J. (1997), „Leading the way to the cooperative school”, În School Team Innovator, New York (decembrie 1996
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Education, Routledge & Kegan Paul, Londra. Ungureanu, D. (1998), Copilul cu dificultăți de Învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ungureanu, D. (2000), Educația integrată și școala inclusivă, Editura de Vest, Timișoara. Verza, E. (coord.) (1997), „Ghidul educatorului”, Universitatea București, Departamentul de Psihopedagogie, DPCEU/PHARE, Componenta 2 - Formare de personal. Verza, E. și Păun, E. (coord.) (1998), Educația integrată a copiilor cu handicap, UNICEF & RENINCO. Vlad, E. (1999), Evaluarea În actul educațional-terapeutic, Editura Pro Humanitate, București. Vrășmaș, E. (coord.) (1998), „Strategiile educației incluzive
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nu vorbiți prea încet sau prea tare. - Folosiți gesturi și expresii faciale. - Dacă știți câteva semne, folosiți-le. - Fiți calm. - Fiți dumneavoastră înșivă. Bibliografie Larousse, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, 2000. Stănică, I., Popa, Maria, Popovici, Doru Vlad, 2001, Psihopedagogie specială - deficiență de auz, Editura Pro Humanitate. www.aslaccess.org. www.deaf.co.nz. www.gallaudet.edu.org. Comisia Superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți; Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
psihologului în procesul de recuperare și reinserție socială a persoanei cu handicap; se merge pe o specializare a cercetării și a cercetătorilor pe tipuri de handicap (senzorial, somatic, fizic, neurologică. „Sfera perceptivo-motrică la handicapatul mintal” (Sora Lungu Nicolaeă; „Elemente de psihopedagogia deficienților de auz” (Stănică Ilie și Popa Marianaă; „Terapia tulburărilor de limbaj (Stănică Cornelia și Vrășmaș Ecaterinaă; „Îngrijirea persoanei cu handicap - Cartea infirmierei” (Sora Lungu Nicolae, coord.Ă. Cea de-a treia etapă are ca punct de pornire aprobarea Strategiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
adresabilitate (autorități locale și centrale, instituții din sistemul de protecție specială a persoanei cu handicap, universități, specialiști, persoane cu handicap și susținătorii acestoraă. În paginile revistei, de-a lungul timpului, s-au numărat nume de marcă ale cercetării din domeniul psihopedagogiei speciale românești. Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - prezentare generală Cătălin Bucinschi Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap Introducere Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIFĂ, 2001, este un sistem dezvoltat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
civilizate, deoarece are rolul de a promova factorii de sanogeneză, de a oferi recomandări pentru ameliorarea vieții, de a planifica activitatea și de a stabili o normă psihosocială adecvată conduitelor umane. Astfel, începând cu anul universitar 1993-1994, în cadrul secției de Psihopedagogie Specială a Facultății de Sociologie-Psihologie-Pedagogie a Universității din București, a fost introdus pentru prima dată la noi în țară, la inițiativa prof. dr. E. Verza, cursul de psihoigienă și sănătate mintală. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dificultate de a Înțelege și valorifica conținutul Învățării și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă În condițiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elevi. Termenul de cerințe educative speciale este utilizat mai cu seamă În domeniul psihopedagogiei speciale unde semnifică necesitatea unor abordări diferențiale și specializate a educației copiilor cu deficiențe, a celor cu afecțiuni neuropsihice, neurofiziologice sau somatice etc. Integrarea copiilor cu CES În comunitate devine una dintre cele mai stringente probleme psihopedagogice, fiind mereu obiect
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
pentru toți elevii, printr-o implicare mai consistentă a cadrelor didactice. Sprijinul necesar trebuie să existe pentru profesorii care Încearcă să-și dezvolte practica, iar aceștia trebuie să colaboreze cu factorii care pot deveni puncte de sprijin (profesioniști din domeniul psihopedagogiei, părinți etc.). Incluziunea diferă de integrare. Integrarea copiilor cu nevoi speciale urmărește includerea lor În Învățământul de masă și se referă la capacitatea unui grup, clasă, colectiv, școală de a primi noi membri care au nevoie de sprijin pentru adaptare
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
speciale desemnează necesitățile educaționale complementare obiectivelor generale ale educației școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale și/sau caracteristice unei deficiențe (ori tulburări de Învățare) precum și intervenție specifică, prin reabilitare/recuperare corespunzătoare. Este o sintagmă relevantă În planul psihopedagogiei. În accepția UNESCO (1995), cerințele educative speciale cuprind/includ: dificultăți/dizabilități de Învățare; Întârziere/deficiență mintală/deficiențe severe de Învățare; tulburări de limbaj; deficiențe fizice/motorii; deficiențe vizuale; deficiențe auditive; tulburări emoționale (afective) și de comportament. În unele țări (ex.
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
Seria Psihologie Seria Psihologie este coordonată de Ștefan Boncu Gabriel ALBU este profesor universitar doctor la Departamentul de Științele Educației al Facultății de Litere și Științe din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești. Domeniile sale de cercetare sunt: filosofia educației, psihologia educației, psihopedagogia comunicării, teoria și metodologia evaluării, managementul relațiilor umane. Dintre lucrările publicate reținem: Introducere într-o pedagogie a libertății. Despre libertatea copilului și autoritatea adultului (1998), Mecanisme psihopedagogice ale evaluării școlare (2001), În căutarea educației autentice (2002), Concepte fundamentale ale psihologiei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
controlezi furia, București, Editura Teora. Chapman, G., Thomas, J. (2008), Cele cinci limbaje ale scuzelor, București, Editura Curtea Veche. Chelcea, S. (coord.) (2008), Rușinea și vinovăția în spațiul public, București, Editura Humanitas. Chelcea, S., Iluț, P. (coord.) (2003), Enciclopedie de psihopedagogie, București, Editura Economică. Cordon, A., Lenhardt, V., Nicolas, P. (2002), Analiza tranzacțională: instrument de comunicare și de evoluție, București, Editura CODECS. Cornelius, H., Faire, Sh. (1996), Știința rezolvării conflictelor. Fiecare poate câștiga, București, Editura Știință & Tehnică. Cosnier, J. (2002), Introducere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Prezența infractorilor adulți +/− nr ++ Expunere la violență și rasism + + nr + + Sursa: după Hawkins et al. (2000), Fortin (2003), Gagnon și Vitaro (2003)33. Tabelul 14 este alcătuit pe baza sintezelor realizate de cercetători diferiți, în câmpuri disciplinare diferite: criminologie, psihologie, psihopedagogie. Totodată, aceste sinteze sunt realizate cu metode diferite: meta-analiză pentru una, simplă trecere în revistă a literaturii pentru cealaltă, dar a literaturii validate prin peer reviewing într-o îndelungată tradiție de cercetare. În ciuda acestor lucruri, se ajunge la un tabel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
serviciu civic cu durată determinată, cum a putut fi cooperarea în Africa. Ce stil uman trebuie să întruchipeze acești noi educatori? Să spunem, caricaturizând, că adjutanții de legiune sau comando sunt mai capabili să inspire respect tinerilor din bande decât psihopedagogii noștri clasici!". Barreau găsește acești educatori de gen nou unde nu te-ai aștepta, în marile școli: Școala Națională de Administrație, Școala Normală Superioară sau chiar Școala politehnică. El propune crearea unei formări intensive "într-un fel de tabere-școli organizate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care se manifesta vădit fenomenul de respingere nu era de invidiat. Tinerețea și situația mea social-politică, la care se adăuga lipsa de experiență, mă dezavantajau. Când analizez retrospectiv, îmi dau seama că pregătirea inițială de învățător cu cunoștințe temeinice de psihopedagogie m-au ajutat să mă fac acceptat și respectat. Făcând apel la: mult tact și înțelegere, răbdare și înțelepciune, cu clarviziune și fermitate am biruit multe greutăți. Am dobândit astfel, treptat, fără să-mi dau seama, o experiență utilă concluzionând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Săvel Mărmureanu - învățător, Emil Perju - învățător, Florin Boghiu - ofițer, Marcel Boghiu - inginer, Emil Ciobanu - învățător, Iulian Paraschiv - economist, Lucu Curteanu - economist, Săvel Pavel - învățător, Vasile Tofan - profesor, Cătălin Țarălungă - doctor, Mihaela Baban - învățător, Gheorghe Maftei - ofițer, Elena Maftei - doctor în psihopedagogie și filozofie, Ioan Mafteidoctor în științe economice și conferențiar la A.S.F. Bacău, Dumitru Maftei - asistent universitar psihopedagogie Bacău, Constantin Maftei - subofițer. Toți aceștia, împreună cu alți fii ai satului care fac cinste locurilor natale, sunt prezentați într-un capitol de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lucu Curteanu - economist, Săvel Pavel - învățător, Vasile Tofan - profesor, Cătălin Țarălungă - doctor, Mihaela Baban - învățător, Gheorghe Maftei - ofițer, Elena Maftei - doctor în psihopedagogie și filozofie, Ioan Mafteidoctor în științe economice și conferențiar la A.S.F. Bacău, Dumitru Maftei - asistent universitar psihopedagogie Bacău, Constantin Maftei - subofițer. Toți aceștia, împreună cu alți fii ai satului care fac cinste locurilor natale, sunt prezentați într-un capitol de la sfârșitul lucrării. Un fost discipol, domnul Costel Vraciu, mărturisește pe un ton ușor elegiac, admirația față de școala din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca procesul de Învățare, prin unele dintre trăsăturile sale esențiale, să modeleze procesul cunoașterii, procesul investigativ-explorator și de gândire ? Și mai cu seamă nu ar trebui ca procesul Învățării să modeleze, Într-un anumit grad, procesul gândirii ? În ultima vreme psihopedagogia se remarcă printr-o tendință de apropiere Între psihologia gândirii și psihologia Învățării. Această situație nu este Întâmplătoare. Exigențele științei moderne, ale cunoașterii și Învățământului de specialitate În general, determină necesitatea de a conferii procesului instructiv-educativ un caracter „problematizat”. Tocmai
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ale dotării psiho fizice, care constau În disfuncții cerebrale, În perturbarea fiziologică a organelor de simț, a metabolismului, respirației, alimentației sau motricității. Aici este vorba de educarea copiilor cu deficiențe senzoriale, motrice și mentale, care presupun modalități și mijloace specifice psihopedagogiei speciale. b) Educația deficitară sau eronată primită În familie. Se referă la prezentarea În fața copilului a unor false modele de comportament sau de lipsă de educare. Într-o asemenea perspectivă, persoanele cu tulburări de comportament prezintă o nevoie de sprijin
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
de a utiliza rezultatele, dar cu acordarea încrederii în personalitatea evaluatorului, a experienței lui curente, după exigențele contextului, fără justificări, fără aparențe de obiectivitate. Docimologică Este orientată către fidelitatea evaluărilor, realizate de către persoane formate specific, cu o abordare științifică, conform psihopedagogiei experimentale, pentru evaluări sumative (docimologia-știința examenelor, a examinării), pe bază de măsurări. Sociologică Realizează studiul integrării școlii în context social, cultural, studiul poziției diferiților actori, al diferențelor între indivizi și grupuri în context, evaluarea excelenței, aspectele formale ale evaluării. Paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Taylor& Francis Group, Routledge, books.google.com/books? Isbn =0415240689 Bush, T. (2003), Theories of Educational Leadership and Management, ed. a III-a, SAGE Publications, Inc., books.google.com/books?isbn=0761940529 Butnaru, S. (2008), "Asistența psihopedagogică în școală", în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și gradele didactice, coord. C.Cucoș., Editura Polirom, Iași, pp. 629-656. Carr, C.S., Fulmer, C.L. (2004), Educational Leadership. Knowing the Way, Showing the Way, Going the Way, Rowman & Littlefield, books.google.com/books? isbn=1578861721 Cârstea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Există mai multe atitudini inadecvate ale profesorului, care pot crea probleme de disciplină, ca de exemplu: 9 Asuprirea elevilor, 9 Ignorarea lor disprețuitoare, 9 Evaluarea constant negativă a anumitor elevi sau a Întregii clase. X. Agresivitatea Agresivitatea este considerată În psihopedagogie un comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine (Popescu Neveanu). Datorită stresului și schimbărilor rapide care au loc În societatea românească, dar și În lume, copii au devenit instabili, anxioși, incapabili de a suporta o stare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]