3,405 matches
-
foarte controversat este dacă mijloacele de comunicare în masă - în particular cinematograful și televiziunea - produc sau sporesc violența. Majoritatea oamenilor, inclusiv specialiștii disciplinelor socioumane, cred că da. Experimentele de laborator și de teren, atente studii de corelație bazate pe anchete psihosociale constată și ele o legătură pozitivă între volumul expunerii la violența mass-media și comportamentul deschis de tip agresiv. Controversa privește însă cât de semnificativă este corelația, care este sensul cauzal al ei și care sunt mecanismele ce operează. Dorindu-se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acte agresive sunt prezentate ca reprobabile și autorii lor pedepsiți, cele mai multe apar ca mijloace de satisfacere a unor interese, ca aducătoare de câștiguri. Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat. În cazul multor cititori, spectatori sau telespectatori, un atare conținut slăbește constrângerile și reținerile față de agresiune dobândite prin socializare și educație. Expunerea la violență prin mass-media înseamnă, cu deosebire prin cinematograf
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și intervine moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ agravantă asupra agresivității (tot prin mecanismul stresului) mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări empirice, este cel propus de C.A. Anderson (1997), numit modelul general al agresivității afective
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
parametri ai grupului: 1) Mărimea grupului se referă la numărul de membri ce alcătuiesc un grup. Deși în limbajul curent un grup presupune mai mult de doi membri, în literatura de specialitate o atenție specială este acordată diadei, ca formațiune psihosocială (dragoste, prietenie, cuplu conjugal), ea fiind considerată grupul minimal, ale cărui mecanisme și procese formează însă, prin multiplicare, infrastructura oricărui grup uman. În cadrul mărimii sau volumului grupului se face distincție între proprietățile statistice și cele psihologice. Primele vizează grupul ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe cât este mai numeros grupul, pe atât crește probabilitatea de a întâlni extreme, divergența de păreri, amestecul mai sporit de calități și defecte, de conformism și nonconformism. Probabilitate ce nu se transformă însă cu necesitate în realitate, variabilitatea sau omogenitatea psihosocială a grupului depinzând de o serie de factori, printre care unii sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social mai larg în care activează grupul (inclusiv faptul că indivizii fac parte simultan din mai multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai pe larg în secțiunile din continuare legate de „Comunicarea în grup”, procesele de comunicare tind să unifice grupul, membrii „devianți” ai lui sunt supuși presiunii de conformare, izolării și respingerii. În cadrul grupurilor mici se produc o serie de fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute sub sintagma „dinamică de grup”. 5) Structura grupului reprezintă configurația de raporturi între membri, diferențierea acestora în funcție de status-rol. Contează și aici atât rețeaua „obiectivă” - exprimată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele mari (apud Baron et al., 1998). În ceea ce privește funcțiile grupurilor, s-ar putea distinge între funcțiile lor pentru indivizi și funcțiile pentru societate. Din perspectiva individului, grupurile sunt importante pentru că (vezi Paulus, 1989): a) prin grupuri ne satisfacem importante nevoi psihosociale, cum sunt aceea de a primi și oferi atenție și afectivitate și aceea de a ne confirma și exercita sentimentul de „a aparține la”. Grupurile constituie într-un fel antidotul la anonimat și singurătate; b) grupurile ne ajută să atingem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consonante cu reprezentările și atitudinile lor și au tendința de a le evita pe cele disonante. Desigur, putem opera și alte clasificări ale comunicării: scrisă și orală, auditivă și vizuală etc. Dintre multe astfel de posibilități, din unghi de vedere psihosocial, al funcționării optime a relațiilor grupale, importantă este clasificarea în comunicare formală (oficială deci) și informală (încărcată de afectivitate și sinceritate, prietenească, într-un fel cea adevărată). Coincidența dintre cele două tipuri este un indicator puternic al viabilității, stabilității și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea de a comunica bine (calitativ), și nu doar mult (cantitativ). Iar a comunica bine înseamnă, cum am mai spus, în bună măsură a comunica autentic. Tipurile de structuri comunicaționale se pot naște spontan, la modul natural, prin diferite mecanisme psihosociale, în care aspectele emoțional-afective au o mare importanță, dar, în mod obișnuit, cu deosebire în grupuri formale și organizații, ele sunt determinate de reguli și canale bine definite; există adică rețele impuse. Cum ușor se înțelege, configurația de rețea modelează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale afective cotidiene. În sens propriu nu putem vorbi despre dragoste în grup (a nu se confunda cu sex în grup!), însă despre prietenie da, cu toate că și aceasta este în primul rând o relație diadică. Ea există și ca realitate psihosocială colectivă, reflectată și în expresia „grup de prieteni”. Dar, chiar în grupurile obișnuite (de muncă, de învățătură etc.), unde, după cum se va vedea în secțiunea următoare, dominante sunt relațiile preferențiale latente și mai superficiale (atracții și respingeri), se înfiripă cvasiautomat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relațiile preferențiale latente și mai superficiale (atracții și respingeri), se înfiripă cvasiautomat și relații de prietenie, și, nu de puține ori, de dragoste. De aceea, redăm în continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe umane, rezultat al alegerii libere, avându-și baza pe afecțiune, încredere și prețuire mutuală. Relația de prietenie are în centrul ei afectivitatea și prețuirea reciprocă, bucuria, plăcerea și entuziasmul partenerilor de a fi împreună. Adevărații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
negative în eficiența socială a deciziilor afectate de ele. Luările de decizii în practica obișnuită a grupurilor sunt pândite de aceste pericole și de altele, desigur, dar ele nu sunt atât de frecvente cum lăsau să se înțeleagă concluziile cercetărilor psihosociale inițiale. Funcționează aici un efect de natură epistemologică. Investigațiile s-au focalizat prioritar asupra cazurilor decizionale spectaculoase, și mai rar asupra celor obișnuite, care sunt „normale” și mai puțin interesante. Studii mai extinse, comparative, pe contexte socioculturale diferite, au arătat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în evidență o combinație de însușiri și abilități, tipică potențialului lider, sunt necesare următoarele precizări: „lista” rămâne, în principiu, deschisă, nu doar fiindcă practicile cotidiene și studiile relevă noi trăsături, ci mai ales pentru că expresii diferite sunt folosite pentru conținuturi psihosociale identice sau foarte apropiate. Greu putem găsi distincții reale, de pildă, între „originalitate” și „creativitate” sau „înțelegerea corectă și rapidă a situației” și „inteligență”, între „energie și dinamism” și „putere de muncă” etc. Dincolo de aspectele semantice, în judecarea relației dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și organizații, intervalul de funcționare este limitat („mandat”), admițându-se, în unele cazuri, prelungirea mandatului sau maximum două mandate la rând (perioada obișnuită a mandatului este de patru ani, cum se întâmplă și la președinția multor țări). Limitarea din rațiuni psihosociale (demontarea unui sistem prea relaționar-clientelar, ieșirea din posibila rutină și uzură prin valorificarea capacităților unui nou lider, „proaspăt”, nestereotipizat, dornic de afirmare, deci cu inițiativă etc.) demonstrează, totodată, nevoia unei reglementări juridice, de cele mai multe ori dorința conducătorilor fiind de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de acest fel. Caracteristici generale ale mediului fizic cum ar fi lumina, temperatura, zgomotul, echipamentul tehnic, dispunerea birourilor, a scaunelor etc. afectează considerabil nu numai productivitatea în sine, ci și dimensiunea relațională, afinitățile și conflictele. „Atmosfera fizică” influențează și „atmosfera psihosocială”. De reținut însă că și în cazul factorilor fizici și „obiectivi” contează cum sunt ei percepuți și interpretați. E o constatare de bun-simț, și confirmată investigațional, că cei cu un salariu mai bun sau cu alte avantaje văd mai „în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra performanței: sub spectrul timpului limitat, ceea ce multă vreme a fost neglijat și amânat se realizează, și nu neapărat în detrimentul calității. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Fenomene și comportamente colectivetc "Fenomene și comportamente colective" Întrucât realitatea socioumană, și cu deosebire cea psihosocială, este foarte complexă și variată, multifațetată și fluidă, diferitele ei manifestări pot fi clasificate, chiar păstrând aceleași criterii, în mai multe feluri. Fenomene sau procese colective sunt considerate pe bună dreptate și reprezentările sociale sau memoria colectivă, în timp ce relațiilor intergrupale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de îndrăgostiți, grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a fost numit, așa cum am mai menționat, „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cercetările psihosociale și-au propus să descifreze procesele și mecanismele mai intime prin care apartenența la un grup are multiple consecințe individuale și sociale. Inițiatorul studiilor sistematice în domeniu a fost H. Tajfel (1969), care a și propus modelul situațiilor intergrupale minimale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Relații intergrupale" În sens larg, relațiile intergrupale înseamnă totalitatea raporturilor structurale (spațial-geografice, economice, politice și juridice) și simbolice (ideologice, religioase și cultural-artistice) dintre grupuri de diferite mărimi și de natură diversă. În sens restrâns, se pot defini ca ansamblul raporturilor psihosociale (cognitive, emoționale, comportamentale) ce se dezvoltă și funcționează în viața curentă între grupuri, cu accent pe aspectele cognitive, emoționale și comportamentale ale indivizilor care aparțin grupurilor respective. În prima accepțiune, relațiile intergrupale au făcut obiectul direct și indirect al tuturor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
studiat îndeaproape competițiile teritoriale, dar și raporturile sociale mai complexe, cum ar fi căsătoriile intertribale (exogamia), schimbul de mirese fiind, în concepția lui C. Lévi-Strauss (1973/1978), primul schimb de bunuri sistematic intergrupal din istoria omenirii. În sens mai restrâns, psihosocial, cercetătorii s-au deplasat de la o abordare pur individualist-psihologizantă aplicată mecanic și grupului ca entitate, la înțelegerea actuală a relațiilor interpersonale ca o realitate complexă, multidimensională, în care trebuie luați în considerare și factorii macrosociali. Acest traseu are ca puncte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au un rol decisiv (Marga, 2003). 2. Opinia publicătc "2. Opinia publică" 2.1. Definirea opiniei publicetc "2.1. Definirea opiniei publice" Și în cazul opiniei publice, e de dorit o imagine cât mai globală, cuprinzând atât mecanismele mai intime (psihosociale) ale formării, funcționării, schimbării atitudinilor și opiniilor sociale, cât și locul și rolul opiniei publice în viața socială de ansamblu, impactul ei asupra dimensiunilor acestei vieți, în particular ale celei politice. O primă precizare ce se impune este deci că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2.4. Utilizarea sondajelor de opinietc "2.4. Utilizarea sondajelor de opinie" 2.4.1. Funcțiile sondajelortc "2.4.1. Funcțiile sondajelor" Sondajele de opinie nu privesc numai alegerile și nici numai domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al relațiilor interpersonale), ecologic etc. sunt, de asemenea, vizate de sondaje. Statutul femeii și al bărbatului, mariajul, numărul de copii dorit, dragostea și sexualitatea, școlarizarea, salariile și pensiile, costul și calitatea vieții, forța de muncă și șomajul, modele alimentare și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei ce transmite (comunicatorul), ale mesajului transmis și ale receptorului (consumatorul de informație). Mai precis, depinde de interacțiunea dintre atributele celor trei elemente. Problemele privitoare la persuasiune ca proces psihosocial au fost tratate ceva mai sus, în capitolul 1, în secțiunea dedicată schimbării de atitudine. Ceea ce e valabil și pentru schimbarea opinională, opinia fiind manifestarea verbală a atitudinii. Dinacest motiv, în cele ce urmează voi face un rezumat, adăugând doar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de audiență, responsabili mass-media, elitele, în general, se interesează de nevoile, gusturile, frământările, reprezentările, caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, R. (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un mare număr de științe. În acest mod, cercetătorul se află în fața unui câmp extrem de generos de posibilități, dar, în aceeași măsură, dificil de surprins de către o abordare globală; comunicarea poate astfel să capete accentele unor definiții lingvistice, psihologice și psihosociale, filosofice, matematice, pedagogice etc. Iată că, așa cum observă Jean Lohisse când se referă la termenul de comunicare: „fiecare domeniu al cunoașterii are definiția sau definițiile lui care accentuează, după caz, schimbul, contactul, transferul, transportul, energia, informația...” (Lohisse, J., 2002, p.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]