812 matches
-
stereotipurilor de gen și, în urma examinării studiilor efectuate în ultimele decenii asupra acestui subiect, s-a remarcat o pondere de șapte ori mai mare a varianței cauzate de factorul cultural decît de cel sociobiologic (genul subiecților). Prima abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din varianță este explicată prin genul subiecților. Chiar esența teoriei sociobiologice este universalistă și pornește de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
femeilor, respectiv bărbaților. J. Williams și D. Best (1992) au realizat o serie de cercetări în cadrul a 30 de culturi naționale, lucrînd cu un eșantion de 100 de subiecți, femei și bărbați din fiecare țară. în această anchetă de teren psihosociologii au solicitat participanților să furnizeze serii de adjective ce se potrivesc mai bine bărbaților sau femeilor și s-a constatat un larg consens transcultural în privința stereotipurilor de gen, probînd un adevărat "ecumenism" intercultural al acestora. Evaluările privitoare la bărbați în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mare în cele de tip “asociație”. 1.4.2. Climatul familial Rose Vincent prezintă în lucrarea “Cunoașterea copilului” climatul familial, al cărui istoric îl examinează o dată cu diferitele lui modalități de manifestare.În continuare voi prezenta o experiență efectuată de psihosociologii K.Lewin, R.Lippitt și R.White. Cadrul muncii lor nu-l constituie o familie, și diferitele tipuri de climat sunt, cel puțin în aparență, mai curând opera unui singur îndrumător care ține în mână destinul unui grup. Subiecții experimentali
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalității individuale, cele trei roluri ( autoritar, democratic, anarchic) sunt încredințate fiecăruia din cei patru îndrumători care participă la experiență.Aceștia adoptă, deci, când una când cealaltă din atitudini, în funcție de grupul cu care colaborează, evident un singur rol pentru un grup. Psihosociologii au inventat nenumărate șiretlicuri suplimentare: de exemplu, un “coechipier” deghizat în electrician intră în localul grupului în absența îndrumătorului și începe să critice producția clubului. Observatorii care se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
SUMAR 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI TRAIAN HERSENI Septimiu Chelcea Traian Herseni - clasic al psihosociologiei românești / 12 p * Marian Preda Impactul schimbărilor în structura populației României asupra sistemului de securitate socială / 20 p Constantin Schifirneț Spațiu public național, spațiu public European / 15 p Adrian Hatos Krisztina Bernáth Accesul la educație al maghiarilor din România. O
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ghid de utilizare a limbajului sociologic (Septimiu Chelcea) / 4p Philip Zimbardo, The Lucifer Effect. Understanding How Good People Turn Evil (Septimiu Chelcea) / 8 p Jay Coakley, Sports in Society: Issues and Controversies (Andreea Costin) /5 p Traian Herseni - clasic al psihosociologiei românești Septimiu Chelcea Universitatea din București În cele ce urmează voi încerca să justific folosirea termenului de „clasic” în legătură cu cel care a fost Traian Herseni, sub îndrumarea căruia am făcut primii pași în cercetarea psihosociologică. A spune despre un om
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nimic” (ibidem). Sigur, avem de-a face cu o parodie spumoasă și nimic mai mult, dar ea m-a făcut să mă întreb - și îmi permit să vă întreb și pe dumneavoastră: avem oare pe plan mondial un Homer al psihosociologiei? Psihosociologia este un domeniu de cunoaștere conturat abia de un secol (vezi S. Chelcea, 2002). Ce înseamă o sută de ani pe lângă zece mii de ani?! Aproape „o clipă”! Este adevărat că psihosociologia are o îndelungată preistorie. Dacă o gândim așa
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ibidem). Sigur, avem de-a face cu o parodie spumoasă și nimic mai mult, dar ea m-a făcut să mă întreb - și îmi permit să vă întreb și pe dumneavoastră: avem oare pe plan mondial un Homer al psihosociologiei? Psihosociologia este un domeniu de cunoaștere conturat abia de un secol (vezi S. Chelcea, 2002). Ce înseamă o sută de ani pe lângă zece mii de ani?! Aproape „o clipă”! Este adevărat că psihosociologia are o îndelungată preistorie. Dacă o gândim așa (istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
avem oare pe plan mondial un Homer al psihosociologiei? Psihosociologia este un domeniu de cunoaștere conturat abia de un secol (vezi S. Chelcea, 2002). Ce înseamă o sută de ani pe lângă zece mii de ani?! Aproape „o clipă”! Este adevărat că psihosociologia are o îndelungată preistorie. Dacă o gândim așa (istorie + preistorie), Charles Darwin (1809-1882) poate fi considerat un Homer al psihosociologiei pe plan mondial, dat fiind faptul că lucrarea sa The Expression of the Emotions in Man and Animal este fondatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vezi S. Chelcea, 2002). Ce înseamă o sută de ani pe lângă zece mii de ani?! Aproape „o clipă”! Este adevărat că psihosociologia are o îndelungată preistorie. Dacă o gândim așa (istorie + preistorie), Charles Darwin (1809-1882) poate fi considerat un Homer al psihosociologiei pe plan mondial, dat fiind faptul că lucrarea sa The Expression of the Emotions in Man and Animal este fondatoare, ea a făcut ca omenirea (sau cel puțin o mare parte a umanității) să gândească altfel decât până la data publicării
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lucrarea sa The Expression of the Emotions in Man and Animal este fondatoare, ea a făcut ca omenirea (sau cel puțin o mare parte a umanității) să gândească altfel decât până la data publicării ei (1872). Trebuie spus că istorici ai psihosociologiei greu de contestat, precum Robert M. Farr (1996), apreciază că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul psihosociologiei: o altă personalitate care să fi influențat atât de profund reflecția despre om și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau cel puțin o mare parte a umanității) să gândească altfel decât până la data publicării ei (1872). Trebuie spus că istorici ai psihosociologiei greu de contestat, precum Robert M. Farr (1996), apreciază că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul psihosociologiei: o altă personalitate care să fi influențat atât de profund reflecția despre om și lumea omului în perspectivă psihosociologică, personal, nu găsesc. Spre deosebire de psihosociologie, în sociologie interesul pentru identificarea clasicilor din domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să gândească altfel decât până la data publicării ei (1872). Trebuie spus că istorici ai psihosociologiei greu de contestat, precum Robert M. Farr (1996), apreciază că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul psihosociologiei: o altă personalitate care să fi influențat atât de profund reflecția despre om și lumea omului în perspectivă psihosociologică, personal, nu găsesc. Spre deosebire de psihosociologie, în sociologie interesul pentru identificarea clasicilor din domeniu nu lipsește (spre exemplu, J.C. Alexander, 1987; R.
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul psihosociologiei: o altă personalitate care să fi influențat atât de profund reflecția despre om și lumea omului în perspectivă psihosociologică, personal, nu găsesc. Spre deosebire de psihosociologie, în sociologie interesul pentru identificarea clasicilor din domeniu nu lipsește (spre exemplu, J.C. Alexander, 1987; R.W. Connell, 1997; J. Sprague, 1997; J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004). Mă voi referi doar la ultimul studiul menționat, cel al lui Jan
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cărți, Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară (1976), scriind: „Închin această carte soției și colaboratoarei mele PAULA HERSENI, în semn de dragoste și recunoștință”. Reducând discursul de la internațional la național, mi se pare firească întrebarea: avem oare clasici în psihosociologia românească? Și, dacă „da”, cine sunt aceștia? Evident că modelul statistic de identificare a clasicilor avansat de Jan E. Thomas și Annis Kukulan nu ne ajută. În România au apărut până în prezent prea puține manuale universitare de psihologie socială (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Și, dacă „da”, cine sunt aceștia? Evident că modelul statistic de identificare a clasicilor avansat de Jan E. Thomas și Annis Kukulan nu ne ajută. În România au apărut până în prezent prea puține manuale universitare de psihologie socială (sau de psihosociologie), iar în învățământul superior din țara noastră această disciplină nobilă este urgisită, astfel că nu putem încerca o abordare cantitativă. Suntem obligați să recurgem la paradigma calitativă pentru a-i distinge pe clasicii psihosociologiei românești de ceilalți harnici și merituoși
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
universitare de psihologie socială (sau de psihosociologie), iar în învățământul superior din țara noastră această disciplină nobilă este urgisită, astfel că nu putem încerca o abordare cantitativă. Suntem obligați să recurgem la paradigma calitativă pentru a-i distinge pe clasicii psihosociologiei românești de ceilalți harnici și merituoși psihosociologi de rând. Cu alte cuvinte, va trebui să construim un „tip ideal”, în sens weberian, un model abstract folosit ca termen de comparație. Pentru a înțelege mai bine ce este, la nivel național
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să construim un „tip ideal”, în sens weberian, un model abstract folosit ca termen de comparație. Pentru a înțelege mai bine ce este, la nivel național, un clasic într-un domeniu sau altul al cunoașterii socioumanului, în cazul nostru al psihosociologiei, să încercăm să identificăm caracteristicile lor esențiale „într-o formă pură, oarecum exagerată, care este improbabil să existe și altundeva decât în mintea noastră” (Allan G. Johnson, 2000/2007, 373). Iată care sunt, în opinia mea, caracteristicile esențiale ale clasicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să încercăm să identificăm caracteristicile lor esențiale „într-o formă pură, oarecum exagerată, care este improbabil să existe și altundeva decât în mintea noastră” (Allan G. Johnson, 2000/2007, 373). Iată care sunt, în opinia mea, caracteristicile esențiale ale clasicilor psihosociologiei românești: 1) fondarea sau aducerea de contribuții semnificative la cristalizatea teoretică a domeniului, inițierea unei direcții de cercetare noi, abordarea în premieră națională a unor teme de actualitate pe plan internațional; 2) cercetarea cu precădere a realităților autohtone și punerea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
psihosociologică a unor teme centrale ale filozofiei; 7) opera încheiată să aibă recunoaștere pe plan național și internațional printre specialiștii din domeniu. În mintea mea, Constantin Rădulescu Motru (1868-1957), Mihai Ralea (1896-1964) și Traian Herseni (1907-1980) alcătuiesc „Sfânta Treime” în psihosociologia românească. Firește că între aceste mari personalități ale filozofiei, științei și culturii românești există diferențe, că între „tipul ideal” al clasicului și opera lăsată moștenire pot fi sesizate nepotriviri, că între „caracteristica pură” a tipului ideal și realitatea concretă poate
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
diferențe, că între „tipul ideal” al clasicului și opera lăsată moștenire pot fi sesizate nepotriviri, că între „caracteristica pură” a tipului ideal și realitatea concretă poate interveni o anumită distanțare. Mă voi referi în continuare doar la unul dintre clasicii psihosociologiei românești, la Traian Herseni. Nu voi urmări cât de mult se apropie Traian Herseni de „tipul ideal” al clasicului dar asigur că se apropie asimptotic dacă nu de toate caracteristicile, cel puțin de aproape toate dintre ele. Traian Herseni este
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
notele de la cursul său de sociologie rurală, editate pentru examenele din iunie și octombrie 1940, curs ținut la Universitatea din București, și republicate cu ocazia centenarului nașterii autorului, Traian Herseni (1940/2007, 199) și-a intitulat lecția a XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că „Psihosociologia” urmărește probleme foarte variate, cum ar fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nașterii autorului, Traian Herseni (1940/2007, 199) și-a intitulat lecția a XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că „Psihosociologia” urmărește probleme foarte variate, cum ar fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale ale diferiților factori psihici (ibidem). Spre deosebire de psihosociologie (psihologia socială a sociologilor), sociopsihologia, ca ramură a psihologiei, „urmărește toate transformările funcțiilor sufletești sub înrâurirea societății și toate fenomenele sufletești ivite din pricină că individul trăiește în societate” (Traian Herseni, 1940/2007, 200). Făcînd trimitere la sociologul german H.L. Stoltenberg (1914
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]