215,260 matches
-
pompele lor, în loc să aștepte ca Bucureștiul să intervină. Un ziar a lansat petarda că întreținerea celor care au venit să ne ajute costă zeci de mii de euro pe zi. O minciună sfruntată care n-a fost nici măcar corectată de publicația care a lansat-o, deși voluntarii veniți din străninătate mănîncă la cazan, laolaltă cu românii, și locuiesc pe unde se nimerește. Ungurii cu pompele lor au fost lăsați să-și vadă, totuși, de treabă, deși, în primul moment de isterie
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
mă lămurește Haralampy! -Schiuz my... * Domnul consilier prezidențial Andrei Pleșu se retrage de la Cotroceni dând "prilej de vorbe și de ipoteze", fiindcă motivația sa cum că nu ar face față ritmului de activitate, ca anecdotă este superbă. Noul director de publicație, Cristian Tudor Popescu spunea, însă, la o nouă emisiune de tip talk show de la Realitatea Tv, că ar fi vorba despre o anume incompatibilitate între președinte și al său consilier. Eu cred că este vorba despre diferența dintre două domenii
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
că Jules Verne încurcă uneori onomastica atribuind unor unguri nume pur românești: Dragoș, Miclescu. Cum l-au receptat românii pe Jules Verne, de-a lungul timpului, este a doua temă a cercetării întreprinse de Ion Hobana. Prima menționare într-o publicație românească pare să fie aceea din "Convorbiri literare", în numărul din Ianuarie 1873, unde apărea o notiță nesemnată despre cărțile lui Jules Verne apărute recent la Paris. "Sperăm că aceste scrieri vor găsi și între Români cititori numeroși" scrie autorul
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Junimea din Iași despre lecturile din Jules Verne care produseseră asupra sa "o impresie colosală". în "Familia" din 1876 este comentată Călătorie de la pământ la lună, anunțându-se publicarea de "estracturi". Vor urma traduceri în foileton și comentarii în numeroase publicații ("Timpul", "Literatorul", "România", "Gazeta viitorului"), mai târziu în "Ziarul călătoriilor" și în multe altele. La Teatrul Național din București are loc reprezentarea cu mare fast a piesei lui Jules Verne și d'Ennery Ocolul pământului în optzeci de zile, dramatizare
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Cronicar După douăzeci de ani Revista RELFEX din Reșița (redactor șef: Octavian Doclin) ne amintește că s-au împlinit în 17 ianuarie douăzeci de ani de la moartea lui Sorin Titel. Nu știm ca vreo altă publicație să fi consemnat acest fapt, după cum nici revista noastră nu a făcut-o, o spunem cu părere de rău. Sorin Titel nu doar că a fost un scriitor important al literaturii noastre postbelice, dar a fost și redactor al "României
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
Revista RAMURI își sărbătorește anul acesta centenarul, o aniversare culturală care poate nu va trece neobservată, cum s-a întâmplat cu atâtea altele. în nr. 4 al revistei craiovene, Mircea Moisa vorbește despre "fenomenul Ramuri", referindu-se atât la longevitatea publicației cât și la capacitatea ei de a se fixa în "memoria activă a mai multor generații de cititori". Comentează apoi solida și foarte utila monografie consacrată Ramurilor de Florea Firan (Destinul unei reviste, 1905-1947), apărută de curând la editura Scrisul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
Director al Limbii Spaniole, secretar executiv al Comisiei științifice a Congresului Limbii spaniole (Sevilia, 1992) și responsabil al secțiunii Limba și Tehnologie, secretar al Comitetului academic al primului Congres internațional al limbii spaniole (Zacatecas, 1997), membru al consiliului redacțional al publicațiilor Nueva Revista de Filología Hispánica (Colegio de México) și Revista de Lexicografía (Universidade da Coruńa), precum și membru al consiliului director la Cuadernos de Filología (Universitatea Autonomă din Barcelona). Este distins cu Premiul "Alfonso X El Sabio". Președintele Comisiei Executive al
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
mulți autori ai noștri, nesiguri pe rezonanța operei lor, aduc și introduc în discuție elemente cu totul exterioare, de care se agață pentru a se propulsa. O funcție înaltă, cu putere decizională, o anume prosperitate financiară, o rubrică într-o publicație de mare tiraj: iată tot atâtea adjuvante pentru o "carieră" pe care numai volumele scrise și publicate o pot realmente contura. Sunt de admirat, atunci, acei scriitori care se folosesc exclusiv de mijloacele profesiunii lor, înfățișându-se în fața publicului și
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
pe căciulă - probabil un ultim reziduu de bun simț: subconștientul le-o fi mai onest decât aberațiile împroșcate în presă și pe Internet. A treia: că revista "România literară" ar fi avut un statut similar multiubitei sale "Culturi", adică de publicație săptămânală finanțată integral de la buget. Minciună sfruntată, în linia obsesiei pentru "boierimea minții": "România literară" a fost, încă din zilele lui decembrie 1989, o revistă privată, a unei organizații private, numită Uniunea Scriitorilor din România, iar apoi a "Fundației România
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
dictatorială a cutărui oier înstăpânit peste sume mulse de la stat. Prin urmare, dl. A.-P. Iliescu poate dormi liniștit: suspendarea "Culturii" nu are absolut nici o legătură cu domnia sa și nici cu discursul anti-piață pe care-l promovează vizavi de această publicație.
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
N.G.-uri cu scop caritativ, din Capitală, provincie și străinătate, dacă editurile care-mi smulg promisiuni de tomuri revelatoare, cu sprijin asigurat de la Ministerul Culturii, nu m-ar umple de bani, dacă n-aș realiza frumoase venituri din colaborarea la publicațiile de specialitate și la principalele cotidiane - revista în formă de carte mă copleșește - dacă pensia mea de la Universitate n-ar fi în curs de norocoasă rectificare, iar apropiata străpungere în U.E. nu mi-ar făgădui piața a douăzeci și cinci de state
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
între care 10-15 poeme inedite, cenzurate. Concluzia Cronicarului: "La Odeon, Cristi Popescu se joacă cu sala plină, într-un spectacol de excepție, care merită văzut, degustat și aplaudat". În final Ochiul magic din săptămâna aceasta având în vizor o singură publicație, pe care am parcurs-o cu interes, din lipsă de spațiu și din trac mai ales, lasă pe dinafară câteva materiale excelente și semnături aproape celebre, referindu-se la cărți-eveniment. Ar fi de neiertat să nu le trec în revistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
partid, UTC î ismul, suprarealistele emisiuni TV de numai două ore și acelea de îndobitocită proslăvire a regimului și a familiei conducătoare, aniversările și defilările megalomanice, Europa Liberă ca alternativă la mass-media totalmente controlată politic, revistele Pif înlocuind în zona publicațiilor de divertisment pentru tineri sinistrele Cutezătorii și Luminița, jocurile primitive ale copiilor în fața blocului, retragerea în cărțile de aventuri și în zonele vechiului București amenințate cu demolarea, obsesia Occidentului esențializată până și în invidia televiziunii bulgare ș.a.m.d. Recurența
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
Cortina de Fier, însă, același produs cultural consumist devenea un foarte eficient instrument de îndoctrinare și era elogiat ca o formă de manipulare ce contribuia la înfăptuirea revoluției proletare. Revista Pif este, astfel, exemplul perfect despre cum un concept de publicație culturală de consum devine instrument ideologic și propagandistic disputat în ambele sensuri în controversele ideologice dintre stânga și dreapta. Puternică și emoționantă confesiunea lui Angelo Mitchievici! Amar reflexiv și de o covârșitoare tristețe, micul lui roman autobiografic surprinde revoltător irosirea
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
bâzâitul nervos al unei insecte lovindu-se cu capul de ușa sufrageriei și pe Haralampy spunând cu vocea Andreei Marin: -Distinsă mamă-soacră (i se adresa cu "distinsă" de frică...), iubită soție și dragă vecine, trăim momentele unei vedenii auditive: prima publicație în limba română, "Albina" e aici � priviți la ușa aceea... Exact atunci ușa s-a deschis singură, o albină uriașă a intrat înăuntru și, după câteva lupinguri executate cu zgomot de F16 sau MIG 29 în miniatură, că n-am
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
și scenei internaționale fără prea multe schimbări, autorul observă că acesta are o natură pre-democratică, fiind condus de clanuri și clici, de mandarini sau patroni, ceea ce conduce inevitabil la un paternalism tribal și nepotism din punct de vedere sociologic. Comenzile, publicațiile, programările la festivaluri clientelare se fac pe aceste baze, declară intempestiv autorul, de altfel un răsfățat al scenei muzicale germane. Motivul acestei stări de fapt îl constituie lipsa unui discurs public argumentat, atât în interior, cât și în exterior. Faptul
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
prin București, pentru că devastările lor au avut o precizie chirurgicală? ce au mîncat și unde au dormit în Capitală?) au devastat Universitatea, Facultatea de Arhitectură, (din moment ce se știa că în Piață nu mai erau studenți?), sedii de partide și de publicații? Și rebelii din 13 iunie și minerii din zilele următoare ar fi trebuit să plătească pentru faptele lor, dar nu a prea plătit nimeni. De ce era batjocorit Ion Rațiu în ziarul „Azi”, cînd Ion Iliescu recunoaște astăzi că era principalul
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
decît o probă a detestatului echilibru, a tactului, id est a unui spirit realist, care nu umblă după himere cînd are în față o lucrare de executat. I s-a dat o șansă prin angajarea timpurie la cea mai însemnată publicație literară a țării și a știut s-o fructifice cu succes. Dar cronica literară înseamnă o provocare. A o aborda înseamnă a păși pe un teren minat. Prin însăși condiția ei de reacție primară, ea implică riscuri ce reduc de la
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
cîteva din zalele apărării, chiar în înțelesul în care el însuși atrage atenția că se cuvine organizată în afara „relațiilor umane ale criticului”, atît de riscante... P.S.: Et in Arcadia ego. În Arcadia copilăriei, cu lecturi pasionate din Universul copiilor, „minunata publicație de gen a lui N. Batzaria”, mirificul Moș Nae care a pierit în temnițele comuniste. Și pe mine m-a „încîntat” cu săptămînalul menționat, ca și cu cărțile lui, care ne introduceau în universul absorbant al aventurilor lui Haplea și
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Ion Simuț Aveau serioase rațiuni de existență „Caete-le de dor“ (1951-1960), susținute în primii patru ani ca redactori de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar apoi numai de primul, ca publicație cu un profil cultural elevat („metafizică și poezie“ era mențiunea din subtitlu), atât estetic cât și filosofic, tendință diferențiată explicit de politic, într-un mod pretențios ca proiect și orientat, fatalmente, spre un public restrâns. Într-o altă epocă, adică
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
spre reeditare de către Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu. Cincizeci de ani nu au făcut-o să pălească iremediabil, decât în mică măsură, căci orice faptă intelectuală sau artistică este supusă inevitabil eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al publicațiilor exilului tocmai în anii ´50, când devenise dominant și obositor, chiar dacă șocul instalării regimurilor comuniste în estul Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul număr, nesemnată, ce ține loc de articol-program: „Caetele acestea sărace apar
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
Ion Simuț Soarta unei reviste, după ce a animat prezentul, fie că a reușit să se impună, fie că nu, este să intre în fondul documentar pasiv al unei biblioteci. Colecțiile publicațiilor sunt rar de tot deranjate de curiozitatea unor cercetători, interesați să reconstituie contexte, dispute, începuturile de afirmare ale unor scriitori deveniți celebri, istorii zbuciumate ale receptării unor opere ce au supraviețuit anumitor perioade. Oricât ar fi fost de importante, revistele
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
pagini, format mare) și bine gândită antologie literară a revistei „Gândirea” (deci nu o reproducere integrală, imposibilă datorită volumului mare de texte, întrucât revista a apărut pe durata a 23 de ani, din 1921 până în 1944). Au venit la rând publicațiile avangardiste de scurtă durată, reproduse anastatic de Nicolae Țone la Editura Vinea. Cea mai recentă operațiune editorială de reintroducere în circuitul actualității a unei reviste este retipărirea în 2003, la Editura Dacia, a „Revistei Cercului literar”, cu opt numere apărute
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
modeste în anii 1951-1960. Pentru primele șapte numere (din 1951-l953), revista i-a avut ca redactori pe Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar de la numărul 8 încoace (din 1954 până în 1960) a rămas numai Virgil Ierunca drept singurul redactor al publicației. În cadrul planului de cercetare al Institutului de istorie literară „G. Călinescu”, Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu au inițiat restituirea revistei de „metafizică și poezie” (după cum se recomanda din subtitlu) într-o ediție critică, însoțită de comentarii și de câteva note
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
mai multe). Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care acoperă împreună anii 1951-1954: primul, în 2000
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]