719 matches
-
de-o nevastă Și-o lăsat războiu-n casă, Și s-o legat de-o copilă Și-o lăsat lucrul din mână. 83 Badeo, de trei zile - ncoace, Mai n-am dorului ce-i face. 84 - De unde vii, dorule? - De la voi puișorule. - Dar la noi la ce foc vii, C-o vinit urâtul dintâi Și s-o pus la căpătâi Și n-am leac din loc să-l mîiu. 85 Când treci bade pe la noi Pune-ți clopote la boi Și le
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să mă - ntîlnesc, De mult te aștept pe tine Ca să vii până la mine... Dar ș-acum îmi pare bine C-ai venit până la mine Să ne iubim cu dreptate Să trăim cu sănătate. 145 Frunză verde merișor, Vin la țața, puișor, 190 {EminescuOpVI 191} Să te culc pe pieptul gol. Cu iubirea de la tine M-am ofticat, vai de mine. Câte boale am zăcut Nici de una n-am murit, Dar de boala de amoriu Oi să zac și oi să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi da de știre Ca să sbor cu el și eu. A sburat, s-a dus departe Și pe mine m-a lăsat, Și fără a ști-n ce parte Și de ce s-a mâniat. Ah, scumpa mea jumătate, Ah, iubite puișor, N-are cine să-mi arate Unde te-aș găsi să sbor. Să vin și eu lângă tine, Fie bine, fie rău, Să-mi dau sufletul din mine Și să mor pe brațul tău. Ah, tu rîndurea străină, Din ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a fost necredincios, Bată-l mila de la mine, Când i-a fi-n lume mai bine, Bată-l lacrimele mele, Bată-l gândurile grele". Ș-apoi ia copila-n brațe Cu lacrimi fierbinți pe față Și îi zice-ncetișor: - Nani, nani, puișor, 265 {EminescuOpVI 266} Că mama îți va găti Colibuță de nuiele, Pătuleț de floricele; Și când vântul va bori, Dulce mi te-a adormi; Și când vântul va sufla, Iarăși te va deștepta, În temeiul codrului, Pe drumul tâlharului. 343
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o strig, o voi să vie, O aștept cu bucurie, Nu voi mai mult să trăiesc. M-au adus nădejdea-n stare Încât să nu mai am răbdare, Ci chiar eu singur să mă omor. No. 8 Eu eram un puișor Slobod fără de amor, Petreceam în liniștire Pururea și-n veselire. La adunări când mergeam Gust cu prietenii făceam, Eu ziceam că-i nebunie Amorul ce va să fie. Acum eu sunt cel supus Și-n valurile lui pus, De a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
noroc, noroc, Pentru tine arz în foc Că tu dușman te făcuși De mă arzi în foc acuși; Ah noroc, noroc tiran, Prea mult îmi fuseși dușman Tu inima mi-ai aprins De se arde-n foc nestins Ah iubesc, puișor, Fie-ți milă, fie-ți dor, Nu mă lăsa să arz de viu Ci fă la tine să viu. No. 54 Zi-i să fie odihnită, Veselă iar nu mâhnită Pentru mine c-am plecat; Spune-i și făr de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
luat ochii de la Florence. Gura e a lui Șerbănică. Bărbia are gropiță... Pe vremea ta, draga mea, asta însemna două căsătorii. Când era mic, maică-sa îl purta cu bluze ca pe o fetiță, și în spielhosen. Văd și acum puișorii galbeni de pe buzunar. Erai pe plajă, la Rex cu colonelul. Cum a trecut timpul... Trebuie să împlinească 28 de ani. Florence l-a avut destul de târziu. Un tânăr drăguț și cumsecade... Nu înțeleg de ce băieții întîrzie să-i explice. Vor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tot am rămas perplex în clipa când m-a fulgerat bănuiala că amintirile la care se refereau bătrânii puteau fi, în întregime sau în parte, pură închipuire. Asta s-a întîmplat într-o zi în care Mopsul se lăuda: "Hei, puișori, în meseria mea n-aveam voie să greșesc. Dacă nu prindeam bara, adio. În câteva secunde ar fi trebuit să-mi fac formalitățile pentru lumea cealaltă. De aceea am învățat să fiu mai atent decât alții. Siminel, tu dacă greșeai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ianuarie Înoți într-un râu, fiind în același timp dus de curenții apei. Așa e viața. Chiar dacă am înotat, curenții m-au dus unde au vrut ei. 12 ianuarie Augusta m-a văzut abătut și m-a întrebat: "Ce ai, puișor?" Proasta! Crede că sufăr de gelozie. 14 ianuarie Noi îi spuneam "Zerou". Făcuse nu se știe ce ispravă, iar prenumele său începe cu Z. L-am întîlnit azi. Mi-a explicat: "Îmi ador neputința. Ea e salvarea mea, mă scutește
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Cu alte cuvinte, nemernicul vroia să-i spun și "merci". 28 mai Doctorul B. mi-a recomandat o nouă coborâre în salină. Dar acum nu pot pleca. 19 mai Augusta mi-a făcut cadou un pulover. "Ca să nu răcești seara, puișor", mi-a zis. 20 mai Două lucruri nu le împarți probabil cu nimeni. Așteptarea și moartea. 21 mai Dar ce fel de psihiatru sânt eu dacă nu reușesc să mă educ nici pe mine? Știu bine că nu sânt vinovat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ăștia și pregătește împărăția cerurilor, căci se va umple curând... Eram cardinal și l-am slujit cu credință pe bunul meu stăpân câtă vreme a trăit. Pe urmă, viii cu viii. Am devenit acuzator în procesul papei Formosus. Iar rîdeți? Puișorilor, hotărîți-vă, vreți sau nu vreți să vă povestesc ce-am visat? ― Sigur că vrem, săriră toți. ― A fost un proces care a făcut vâlvă, proștilor, mă mir că n-ați auzit de el. Dar ce pretenție să am de la niște
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de Leon? dar alungam aceste întrebări, cum alungi o muscă nesuferită, și ajungeam la gesturi caraghioase. Când Filip a întredeschis într-o dimineață ușa, am scos limba la el. Apoi m-am pomenit vorbind singur cu o furie rece: "Nu, puișorilor, nu vă mai zgâiți la mine. Încă n-am poftă să crăp. Mai bine trăiesc și vă pun eu cu botul pe labe. Aveți răbdare numai." Ca să mă calmez, mă ridicam din pat, mă duceam la fereastră, o deschideam larg
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tot am rămas perplex în clipa când m-a fulgerat bănuiala că amintirile la care se refereau bătrânii puteau fi, în întregime sau în parte, pură închipuire. Asta s-a întâmplat într-o zi în care Mopsul se lăuda: „Hei, puișori, în meseria mea n-aveam voie să greșesc. Dacă nu prindeam bara, adio. În câteva secunde ar fi trebuit să-mi fac formalitățile pentru lumea cealaltă. De aceea am învățat să fiu mai atent decât alții. Siminel, tu dacă greșeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ianuarie Înoți într-un râu, fiind în același timp dus de curenții apei. Așa e viața. Chiar dacă am înotat, curenții m-au dus unde au vrut ei. 12 ianuarie Augusta m-a văzut abătut și m-a întrebat: „Ce ai, puișor?” Proasta! Crede că sufăr de gelozie. 14 ianuarie Noi îi spuneam „Zerou”. Făcuse nu se știe ce ispravă, iar prenumele său începe cu Z. L-am întâlnit azi. Mi-a explicat: „Îmi ador neputința. Ea e salvarea mea, mă scutește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Cu alte cuvinte, nemernicul vroia să-i spun și „merci”. 18 mai Doctorul B. mi-a recomandat o nouă coborâre în salină. Dar acum nu pot pleca. 19 mai Augusta mi-a făcut cadou un pulover. „Ca să nu răcești seara, puișor”, mi-a zis. 20 mai Două lucruri nu le împarți probabil cu nimeni. Așteptarea și moartea. 21 mai Dar ce fel de psihiatru sunt eu dacă nu reușesc să mă educ nici pe mine? Știu bine că nu sunt vinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ăștia și pregătește împărăția cerurilor, căci se va umple curând... Eram cardinal și l-am slujit cu credință pe bunul meu stăpân câtă vreme a trăit. Pe urmă, viii cu viii. Am devenit acuzator în procesul papei Formosus. Iar râdeți? Puișorilor, hotărâți-vă, vreți sau nu vreți să vă povestesc ce-am visat? — Sigur că vrem, săriră toți. — A fost un proces care a făcut vâlvă, proștilor, mă mir că n-ați auzit de el. Dar ce pretenție să am de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de Leon? dar alungam aceste întrebări, cum alungi o muscă nesuferită, și ajungeam la gesturi caraghioase. Când Filip a întredeschis într-o dimineață ușa, am scos limba la el. Apoi m-am pomenit vorbind singur cu o furie rece: „Nu, puișorilor, nu vă mai zgâiți la mine. Încă n-am poftă să crăp. Mai bine trăiesc și vă pun eu cu botul pe labe. Aveți răbdare numai”. Ca să mă calmez, mă ridicam din pat, mă duceam la fereastră, o deschideam larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
avea mai mult bun simț. Dar are pretenția ca eu să-i calc cămășile, să-i gătesc și să Îi cresc copiii. Dacă mă plîng, dă fuga la maică-sa și aia mă ia la rangă că i-am supărat „puișorul cel drag“. Ce zici de asta? — Oh, știu cum e, spune prietena dînd din cap și privindu-și ceasul. Toți rămîn băiețeii lu’ mămica! Studiile de arhitectură ale lui Wakefield nu se concentraseră pe partea tehnică; matematica presupusă de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sala de ședințe plină de lume, unde se așezară pe unde găsiră loc. Keith Wilson își scoase biscuiții Garibaldi și îi întinse unul lui Stevie. Mike Wooley, care lăsase în sfârșit telefonul din mână, vru să se servească. — Ah, nu, puișorule, clătină Keith din cap. Trebuie să cotizezi la clubul Garibaldi, prietene. 10 pence pe săptămână. Mike Wooley dădu ochii peste cap. În acel moment sosi Sean McGee, unul din stagiari, având încă pe față masca antipoluare pe care o purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
iluzie în privința asta. — Mulțumesc pentru votul de încredere, Murray. Am spus întotdeauna că ești un lider care ne inspiră. Admir mai ales faptul că soliciți părerile altora ca să-ți bagi picioarele în ele. Ar fi mai bine să ai grijă, puișor. Jack avu impresia că petele roșii de pe nasul de bețivan al lui Murray aveau să plesnească și se întrebă ce avea să iasă. Vin Porto îmbuteliat târziu? — Nimeni nu e de neînlocuit, să știi. — Cum așa, Murray, întrebă Jack candid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
spuse ea fără să Înțeleagă. Kevin se gândi puțin, apoi adăugă Îngrijorat: — Pentru că nu vreau ca tu să mori. Ce vrei să spui? Întrebă Emma, blestemându-se apoi pentru cuvintele pe care le spusese noaptea trecută. Nu-ți bate capul, puișor. N-o să se Întâmple niciodată. Eu voi fi bătrână ca vrăjitoarele, iar tu ai să mă duci În brațe, așa cum te car eu acum pe tine. Fără să se fi liniștit de tot, Kevin se cuibări În eșarfa ei pufoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
luni, ca un mesaj de eliberare, dar pe care, În mod ciudat, nu o primi cu plăcere, căci Camilla Fioravanti tocmai Îl invitase la petrecerea ei de aniversare. Simțea chiar o durere, ca un pumn În stomac. Ne vedem diseară, puișor. Dacă pentru cină Îți fac cotlet și cartofei, de la unu la zece, cât...? — Ze-zece cu fe-felicitări, bâigui Kevin. Emma se aplecă, Îl Îmbrățișă și Îl sărută pe guriță. Maja consideră sărutul prea lung, cu siguranță erotic. Dar blonda Încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
scăpat, iar el a trebuit să fugă după ea, să o tragă jos de pe suportul de rufe, să o urmărească În cutia de sticlă, să se aplece, poate chiar să-i vorbească, și să o ucidă sub masă. Ce simțise? Puișorul sașiu, cu bandaj pe ochi, ghemuit pe divan, cu capul Înclinat pe spătar. Un balon roșu legat la Încheietura mâinii plutește deasupra capului său. Cu o hăinuță absurdă - nepotrivită cu casa modestă și goală. Un smoching negru, deosebit de elegant, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ca-n povești, A fost și nu mai este, Un băiat în Humulești, Un băiat de poveste. Primul la părinți era, Și cu o imaginație bogată, Numai năzdrăvănii făcea Ziulica toată. Crește mare, încetișor, Timpul trece-trece, Nu mai e un puișor, La școală o să plece. Dascălul Vasile le preda, Smărăndița părea isteață. Pe Nică școala nu-l interesa, Căci era plin de viață. Până când, într-o zi, Într-o zi oarecare, Părintele la școală sosi Cu un „cadou” cam mare. Era
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
s-a întâmplat așa. Iris mă privește cu niște ochi atât de limpezi și de plini de înțelegere că aproape că-mi vine să cred că e în stare să-mi citească gândurile. Nu fi atât de aspră cu tine, puișor, spune. Cu toții avem momentele noastre de debusolare. Nu mi-o pot deloc închipui pe Iris debusolată. Pare atât de calmă și de stăpână pe ea. — Și eu am fost debusolată, să știi, spune, citindu-mi expresia. După ce s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]