492 matches
-
înhămă la furgon și, împreună cu oamenii rămași merse spre podul de peste Prut. Trecând pe lângă satele de baștină, câțiva soldați, în ciuda așteptărilor și-a celor declarate mai înainte, dispărură cu cai cu tot. La intrarea în târgușorul Hâncești, un cerșetor, pungaș după înfățișare, obraznic și inoportun i se postă în față, obligându-l să oprească: - Domnu’ ofițer, n-aveți ceva de vânzare? La schimb, vă pot oferi țigări. El era ostenit nu doar fizic, fusese nevoit să meargă pe jos pe lângă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
bună capturii pentru a apărea mai buni în propriii lor ochi. Ei revendică dreptul de a-l fi capturat în timp ce intra în clădire, înainte de a putea face ceva sau să atingă ceva. Dar nu sunt decât o șleahtă slabă de pungași, așa că le pun dorința sub semnul întrebării. Dar ce importanță are? Te îndoiești cumva? Cele aflate îi dădură un răgaz lui Czinczar; nu-și dăduse seama cât de încordat era. În ultimă instanță, își spusese, situația era destul de simplă. Adresase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
oamenilor, pe buze, după felul cum scrie fiecare, după umflătura buzunarelor. Dacă nu mă crezi, cere o cafea și, după ce-o bei, răstoarn-o și cheamă- mă să-ți ghicesc. Cititul e gratis, dar cafeaua e la dublu. — Măi, da’ pungași mai sunteți voi ăștia, cititorii de semne, pufni Fandarac. Hai, du-te înapoi la tejghea, vezi că pierzi prea mult timp cu noi și ăia de la mesele alelalte vorbesc fără știrea ta. Lași pagini necitite. N-avea tu grijă, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Șirul de la moaște înainta greu, oamenii moțăiau în hainele lor groase, pășind unii după alții, ca-n somn. Doi tineri cu părul lung, strâns la spate, cu bărbi nepieptănate și straie călugărești, cereau bani pentru repararea mănăstirii. — Uită-te la pungașii ăia, spuse Ologu. Îndemn inutil pentru Fane Chioru. — Unii care fac pe călugării... îl lămuri Costică. — Și lumea îi crede ? întrebă orbul, fără să-și mute privirea. — Așa s-ar zice, constată șchiopul. Ca s-o zic p-a dreaptă, sunt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
toți ? întrebă bătrânul, zgâindu-se cu fața lui strâmbă. Nu ți-a scăpat vreo firfirică ? — N-ai fi văzut ? Bătrânul înghiți în sec, punându-și punga înapoi. — Bine că m-am dumirit la timp, zise. Dacă mă lăsam pe seama ta, pungașule, rămâneam fără bani... V- ați privatizat ca să jecmăniți oamenii, n-ați găsit alt nume pentru pungășie. Lasă că odată se trezește statul de unde l-ați îngropat și vă vine de hac... Jenică ridică din umeri, resemnat, dar se vedea, de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uman și integritatea. Ca în proza de scandal, intriga cuprinde elemente de roman de dragoste punctat de decepții, cu gangsteri posesori ai unor tehnologii sofisticate, cu personaje ce ilustrează o întreagă gamă de răufăcători, de la criminalii din cadrul marilor companii la pungașii de stradă, prostituatele întreținute de gangsteri și femeile viclene cu o moralitate dubioasă, cu elemente specifice culturii punk și altor subculturi de opoziție, cu prezentarea unor complicate structuri de corporații, cu drame ale unor familii incestuoase și pînă la elemente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi mărginit să-i relateze ce netrebnicie s-ar fi săvârșit. Dar e-adevărat că băiatul a învățat să scrie și să citească? Geronimo dădea din cap că da. Astea-s puterile diavolului, fii atent, ai grijă pe unde umblă pungașul ăsta. Poate s-o fi înhăitat cu cine cine știe ce neisprăviți. Trebuie să le dai de urmă; unii, știi bine, merg nopțile la cimitir, n-o să-ți cadă bine dacă fiul tău o să facă parte din acea șleahtă de blestemați! Dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ia parte la viciile lor, astfel încât serviciul public practic nu există și poliția nu face față. Mario surâse. Știu foarte bine, cunosc Napoli, iar tu nu te-ai schimbat și n-o să te schimbi niciodată; crezi că furajându-i pe acești pungași, îi pui pe gânduri? Nicidecum, ei se îmbogățesc pe spinarea ta și basta. Și ce e rău în asta? Cu temnicerii am o înțelegere (pe care ei o respectă, m-au convins, altfel n-aș mai primi pe nimeni), de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai sus. Procedeul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îndemnă și Seamus Finnigan, trebuie să capeți puteri. [...] Ron și Hermione se alăturaseră lui Neville, Seamus și Dean, pe cel mai de sus rând. Harry fu uimit să constate că făcuseră un afiș mare, din unul dintre cearșafurile distruse de Pungașul. Pe el scria: „Harry Potter, președinte!” iar Dean, care era foarte bun la desen, făcuse dedesubt emblema Cercetașilor, leul uriaș. Hermione contribuise și ea cu o mică vrajă, pentru ca inscripția să apară în mai multe culori, vii și strălucitoare. (J.K.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nici statui, nici temple, nici altare, din contra - ei socotesc smintiți pe cei care fac astfel, și după părerea mea, aceasta vine din aceea că ei nu cred, precum cred grecii, că zeii adică să aibă forme omenești”. Ați văzut pungașilor cîte parale face toată maimuțăreala voastră materialist-hedonist-consumistă!!! Legenda nașterii lui Mitra sub forma luminii ieșind dintr-o piatră sau dintr-o peșteră, este legată de doctrina transmigrației sufletului și a avut mare trecere în lu-mea romană. Și pe tăblița 44
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că chiar părintele său îl dezmoștenise pe cel care era născut spre a fi bogat: "tata mi-a suflat-o" (moștenirea n.n.) căci "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrîndu-și astfel proprii copii", instalîndu-se apoi la Berlin într-un gest de neînțeles: "Uimirea, chiar a celor care îl țineau de nebun, a fost, se înțelege, puternică." Aceasta e cauza pentru care, după cum comunică prietenului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
etape a capitalismului românesc; despre Spiridon este foarte important ce spune chiar autorul: băiat de procopseală în casa lui Titircă; această îndeterminare a originilor poate sugera un spirit malefic travestit, o postură de Hermes care era și zeul hoților și pungașilor domenii pentru care are certe aptitudini. Rică diminutiv de la Andrei, sfînt pe care personajul îl invocă atunci cînd se simte amenințat, poate sugera și viitoarea prosperitate dacă se acceptă o posibilă influență din franceză sau italiană; în proiectele autorului, personajul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de pe vremea lui Homer șireți" comenta Maiorescu iar Mateiu nota în jurnal cu un dispreț greu reținut față de conduita ignobilă a tatei care "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrându-și proprii copii") a dezvăluit un Caragiale risipitor și lipsit de onorabilitate: "Cum intra în stăpânirea banilor, se pornea pe petreceri, oferind mese copioase, pe care le numea praznicele Momuloaiei. [...] Caragiale era rău platnic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-mbăleze trîmbița, umflîndu-și bucile și holbînd ochii..."; o soluție plină de efect în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame tricoloruri bragă [...] miniștri pungași de buzunare [...] cai vite jandarmi [...] Deșteaptă-te, române sacîz sifoane [...] porci mătănii paiațe..." Alexandru George crede că atașamentul pentru această zonă "nu e decît rodul prea directelor contacte ale autorului cu o lume trivială, din care la urma urmelor putea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ocazii își spun cuvinte grele...". Observația trece de comedia vizată și e valabilă pentru o mare parte a operei care activează un limbaj al mojiciei de mahala de coloratură balcanic-orientală: rîtan, vită, loază, canalie, mitocan, moftolog, papugiu, mațe fripte, bagabond, pungaș... Eroii mai ales cei ai schițelor vor să pară distinși, fără a-și fi educat însă limbajul și gesticulația observație de la care Călinescu pleacă spre surprinderea unui fenomen care nu este numai românesc: "Pe vremea lui Moliere, burghezul voia să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
față de evenimentele din jur este cea a unui spectator pasiv, stare care nu implică tensiuni și neconcordanțe axiologice, ci, mai degrabă, o stare de așteptare: "[...] se aflau aici ucigași ocazionali și ucigași de meserie, tâlhari și șefi de bande tâlhărești pungași de buzunare și vagabonzi meșteri în a șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai erau și unii despre care cu greu ți-ai fi dat seama ce căutau printre ceilalți, cum de nimeriseră într-un asemenea loc
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De altfel Vittore Branca denumește cartea „l’epopea dei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Whitman) Ce să mai spunem atunci despre ființa umană, gîndindu-ne mai ales la ceea ce ea ar putea deveni, prin potențialul ei imens de autodepășire?!... * „Un jucător de zaruri, cu cît este mai abil În arta sa, cu atît este mai pungaș.” (P. Syrus) Însă „abilitatea” poate avea, din fericire, și un alt aspect: un judecător, de exemplu, cu cît este mai abil În activitatea lui, cu atît se va lăsa mai puțin amăgit - așadar, „abilitatea” nu are o caracteristică morală prin
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest lucru, fapt care diminuează, sau anulează chiar, valoarea gestului realizat. * „Știți de ce dramele ai căror eroi sînt niște ticăloși au atît de mulți spectatori? Pentru că toți spectatorii pleacă măguliți, zicîndu-și: ei, eu nu semăn chiar atît de mult cu pungașii ăia!” (H. de Balzac) Însă există, din păcate, și procesul invers: luînd În considerare doar caracterul spectacular al ticăloșiilor prezentate În dramă, cei cu un suflet ticăloșit sînt Încurajați În a-i urma și chiar Întrece pe impostorii din „dramă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o slujbă, fie o parohie care să-i adăpostească. Aceste vise se dovedeau a fi doar iluzii, deoarece în Franța situația economică dezastruoasă era generalizată, nemaiexistând orașe bogate sau orașe sărace. Cuprinși de disperare, bărbații preferau să devină hoți și pungași, în timp ce femeile luau calea prostituției. Speranța de viață pentru femei era de treizeci de ani, iar pentru bărbați de douăzeci și cinci, douăzeci și opt de ani. Cei care erau suficienți de puternici și de bine alimentați și atingeau vârsta de cincizeci de ani
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să vorbești fără să plătești și astfel a apărut o categorie, a phreak-erilor, definită mult mai târziu de la apariție, într-un mod similar hackerilor, care se ocupă îndeosebi de „hăcuirea” calculatoarelor. O a doua etapă a fost cea declanșată de pungași, în dorința lor de a comunica între ei fără ca poliția să le intercepteze convorbirile. Într-o nouă fază, când piața telecomunicațiilor s-a liberalizat, au început atacurile companiilor împotriva clienților altor companii sau acestea au început să se lupte între
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da indicații asupra valorii de mai târziu a romancierului, prevestea totuși un observator al proceselor sufletești obscure, aproape bestiale ("răfuieli" fioroase, iubiri crâncene de pungași, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca și în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viață unică, ci exponenți ai clasei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o "concepție maniheistă"275 la Eminescu, potrivit căreia tot ce este românesc este calificat drept frumos și bun, în vreme ce străinismul este în totalitate negativ. Responsabili de starea jalnică a țării sunt îndeosebi două nații, evreii și grecii: "Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialâii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tot. Nu-nțelege și-ncepe să-mi ofere detalii: Eu fac parte din internaționala socialistă (e faza cînd îmi dau seama că-i cam filează bine o lampă), am vrut să-i văd, să le spun ce fac în țară pungașii ăștia de la putere, că sînt orbi, nu văd ce fac ăștia; nu văd cum murim, noi, poporul, de foame... Zic: Păi, pungașii ăștia sînt tot de-ai dumitale; se vor și ei în internaționala dumitale socialistă. Paukerița tresare și mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]