751 matches
-
personaje devenite mari personalități și ale Vasluilui - Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Alexandru Ioan Cuza, boier Sofronie de la Cursești, Nicolae Șuțu, fondator în parte a satului Pungești, alții care au acționat pentru răscumpărarea drepturilor de proprietate asupra târgului Pungești de la familia Marcopolo, rolul lui Gh. Ghibănescu în zonă, viața lui Alexandru Vlahuță, Constantin Tănase, dar și a localnicilor Constantin I Dediu și Mihai, A. Fălcoianu la Pungești, în zonă, ca și în lume... „Și ei au fost pungeșteni, dar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Pungești, alții care au acționat pentru răscumpărarea drepturilor de proprietate asupra târgului Pungești de la familia Marcopolo, rolul lui Gh. Ghibănescu în zonă, viața lui Alexandru Vlahuță, Constantin Tănase, dar și a localnicilor Constantin I Dediu și Mihai, A. Fălcoianu la Pungești, în zonă, ca și în lume... „Și ei au fost pungeșteni, dar nu de pomană”, se anunță începutul unui capitol de carte dedicat unora cărora li se plasează numele la loc de vază - Ciobanu Maria (Margheta) căsătorită cu Suslov Constantin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și un nou început” este și convingerea noastră că „Știința a izvorât din plin și pe meleagurile noastre”, pentru că aici s-au născut oameni ca cei menționați, de felul marelui om de știință Gheorghe Vrânceanu care își are rădăcinile în Pungești, „Metrica lui Vrânceanu” fiind astăzi cunoscută și aplicată în lumea științifică. Toate constituie o dovadă că “Rădăcinile continuității” s-ar putea să dea și alte ramuri... O carte născută din arhive și amintiri, cu acribie plămădită, de loc vitriolată, ba
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
alte repere, care definesc într-un fel structura oamenilor născuți în acest colț al țării, comorile extraordinare pe care le poartă sufletul omului, mai ales al omului pornit de la sat, pentru că vorbim despre un alt sat vasluian astăzi, despre localitatea Pungești - o localitate încărcată de istorie”, ar spune interlocutorul meu din următoarele minute, domnul Ștefan Boboc-Pungeșteanu, care și-a luat și acest nume, probabil și-ntr-un fel de respect față de locul în care își găsește rădăcinile. Domnul Ștefan Boboc-Pungeșteanu e
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
chiar aici la Radio-Iași : - Bine-ați venit alături de noi ! Ș.B-P: -Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, cu respect și toată stima față de dumneavoastră și ascultătorii radioului-Iași! Rep.: - Eu vă mulțumesc dumneavoastră pentru faptul că ne-ați semnalat că de la Pungești -Vaslui au plecat oameni care niciodată n-au uitat de ceea ce au lăsat acasă, cel puțin eu așa înțeleg intenția dumneavoastră, de-a realiza o carte, « Rădăcinile continuității », astfel se intitulează volumul pe care-l avem în față, apărut la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
continuare, dar vă propun să ne întoarcem puțin la anii în care s-a produs ruptura, să zicem, între dumneavoastră și satul dumneavoastră natal. ȘB-P: - Ruptura de satul meu natal este la fel ca al multor -altora. Din satul acesta Pungești au plecat oameni de mare valoare. Mulți din ei au fost comandanți de mari unități militare, ofițeri cu grade superioare, mulți din ei au fost conducători de mari unități economice și mulți din ei s-au pierdut în încleștări puternice
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu grade superioare, mulți din ei au fost conducători de mari unități economice și mulți din ei s-au pierdut în încleștări puternice cu timpul prin care am trecut. Dacă, să spunem, nu știu exact cifra, să spunem că în Pungești erau 1800 de oameni prin 1938-1939, în momentul de față dacă mai sunt vre-o 700-800 și aceștia sunt vârstnici. Pământul nu se mai muncește. Chiar ieri o doamnă din Pungești mi-a spus: « domnule Boboc, de la canton în sus
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
spunem, nu știu exact cifra, să spunem că în Pungești erau 1800 de oameni prin 1938-1939, în momentul de față dacă mai sunt vre-o 700-800 și aceștia sunt vârstnici. Pământul nu se mai muncește. Chiar ieri o doamnă din Pungești mi-a spus: « domnule Boboc, de la canton în sus, plângi de milă, stă pământul nemuncit, nu mai vedem nimic, nici un spor, sunt foarte mari plățile pentru arat, pentru celelalte lucrări pe care omul nu le poate face singur, încât e
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe care țăranul nu le poate face, puterea lui a fost luată tot de stat, la colectivizare și, din cauza aceasta, țăranul nu mai poate produce ce-a produs înainte. Vagoane, vagoane, zeci de vagoane de produse, de cereale, plecau din Pungești. Acum nimic... decât doar atât cât se hrănesc ei, aceștia care au mai rămas acolo în localitatea Pungești, care trebuie cunoscută din nou. Ea a fost cunoscută și tratată ca atare. A fost târg, după cum se știe, de când e atestată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din cauza aceasta, țăranul nu mai poate produce ce-a produs înainte. Vagoane, vagoane, zeci de vagoane de produse, de cereale, plecau din Pungești. Acum nimic... decât doar atât cât se hrănesc ei, aceștia care au mai rămas acolo în localitatea Pungești, care trebuie cunoscută din nou. Ea a fost cunoscută și tratată ca atare. A fost târg, după cum se știe, de când e atestată documentar. Aceasta înseamnă că a fost încă înaintea domnitorului Alexandru cel Bun. Dacă în anul 1437 el era
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se știe, de când e atestată documentar. Aceasta înseamnă că a fost încă înaintea domnitorului Alexandru cel Bun. Dacă în anul 1437 el era un târg recunoscut, dar numele lui încă nu se știa de unde izvorăște, doar spunând ceva acest nume: Pungești...Pungești ! Asta înseamnă că e vorba despre afaceri, e vorba despre bani, e vorba de schimburi de mărfuri, e vorba de multe mijloace ale existenței umane și aș vrea să mai spun ceva. Atât de grea era viața dintr-un
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
știe, de când e atestată documentar. Aceasta înseamnă că a fost încă înaintea domnitorului Alexandru cel Bun. Dacă în anul 1437 el era un târg recunoscut, dar numele lui încă nu se știa de unde izvorăște, doar spunând ceva acest nume: Pungești...Pungești ! Asta înseamnă că e vorba despre afaceri, e vorba despre bani, e vorba de schimburi de mărfuri, e vorba de multe mijloace ale existenței umane și aș vrea să mai spun ceva. Atât de grea era viața dintr-un alt
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Red.: - Racovei... Ș.B.-P. :- Da, Racovei, pe valea cealaltă, a Tutovei care duce spre Bârlad și pe acolo treceau, făcând în plus un număr foarte mare de kilometri. Nici nu erau tăiate unele păduri de la zece kilometri distanță de Pungești spre Ivănești, Hârșoveni. După aceea s-au tăiat și s-au făcut satele : Bleșca, Valea-Oanei, Ursoaia și numele-i spune, de la urși. Pe urmă Buscata, Izărel și alte sate. Sunt cunoscute în istorie, exemplu : Coșca, Coșești etc. Ori în perioada
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
administrație foarte puternică în zonă, să ajungă în anul 1939 a avea cea mai puternică judecătorie din zonă, cele mai puternice unități economice. Se făcea o instrucție ce cuprindea toate comunele și satele din zonă. Tot tineretul venea la plasa Pungești și făceau pregătire militară. Red. :- Iată, deci, câte mai avem de aflat, de știut despre locurile acestea în care și noi am trăit, despre oamenii din jurul nostru și până la urmă, de istoria noastră. Eu vă mulțumesc pentru această scurtă lecție
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
n-ați scris totul în această primă lucrare, « Rădăcinile continuității » și, de asemenea, vă doresc să continuați să scrieți și epigrame, pentru că aveți, cum se spune, un ochi care râde și unul care plânge. Unul plânge după tinerețea lăsată la Pungești sau de găsit la Pungești-Vaslui, altul râde, nu-știu, poate și amar, de ceea ce se-ntâmplă astăzi. Ș.B.-P. : - Da ! Red. - Scrieți ! Ș.B.-P. - O să-ncerc.Timpul poate că-mi va permite să merg în continuare. Sunt foarte multe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Vaslui nu v-au lipsit de interes în vasta dumnevoastră preocupare. Neobosit ați sacrificat timpul dvs. pentru cunoașterea cât mai detaliată a unor adevăruri ce timpul le poate ascunde. Acum vă rugăm să ne detaliați ceva din cunoștințele dvs. despre Pungești. - Sunt multe de spus despre Pungești și împrejurimile sale! Îl cunosc foarte bine. Mai cu seamă că și eu sunt născut în Pungești. Părinții mei fiind din Cursești-Vale, iar mie plăcându-mi să le spun Cursești răzeși! Dar iată ceva
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
interes în vasta dumnevoastră preocupare. Neobosit ați sacrificat timpul dvs. pentru cunoașterea cât mai detaliată a unor adevăruri ce timpul le poate ascunde. Acum vă rugăm să ne detaliați ceva din cunoștințele dvs. despre Pungești. - Sunt multe de spus despre Pungești și împrejurimile sale! Îl cunosc foarte bine. Mai cu seamă că și eu sunt născut în Pungești. Părinții mei fiind din Cursești-Vale, iar mie plăcându-mi să le spun Cursești răzeși! Dar iată ceva mai concentrat, din punctul meu de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
adevăruri ce timpul le poate ascunde. Acum vă rugăm să ne detaliați ceva din cunoștințele dvs. despre Pungești. - Sunt multe de spus despre Pungești și împrejurimile sale! Îl cunosc foarte bine. Mai cu seamă că și eu sunt născut în Pungești. Părinții mei fiind din Cursești-Vale, iar mie plăcându-mi să le spun Cursești răzeși! Dar iată ceva mai concentrat, din punctul meu de vedere, și prezentat, cât de cât, cronologic: Profesorul Dan Răvarul, în comunicarea ce ne-o face prin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
auzi citindu-se, că această adevărată slugă a noastră, Pan Tofan, ne-a slujit cu dreaptă și credincioasă slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am întărit dreptcredincioasa lui vislujenie, cinci sate pe Racova, anume: Pungești - unde este casa lui, alt sat mai sus Gârcinești, al treilea sat Lucești, al patrulea sat, unde este Cursec, al cincilea sat, unde a fost văraticul lor vechi, din veac. Toate acestea să-i fie lui uric, cu tot venitul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lui, și nepoților lui, și strănepoților și întregului neam, neclintiți niciodată în veci....” Acum, după 90 de ani, nepoții lui Tofan, care îl numesc pe străbun „cel bătrân”, își împart moșia rămasă, unii - Hărțan, Tofan, Anușca și Melo iau ¾ din Pungești și ½ din Poiana Trohan, iar Ilie Gârcinul, cu sora lui Irina, iau ¼ din Pungești, partea de sus și ¼ din Lușcești, cu mori sau locuri de moară în Racova. La Dumbrăveni, într-un alt document, tot de la Petru Rareș, datat 2
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
după 90 de ani, nepoții lui Tofan, care îl numesc pe străbun „cel bătrân”, își împart moșia rămasă, unii - Hărțan, Tofan, Anușca și Melo iau ¾ din Pungești și ½ din Poiana Trohan, iar Ilie Gârcinul, cu sora lui Irina, iau ¼ din Pungești, partea de sus și ¼ din Lușcești, cu mori sau locuri de moară în Racova. La Dumbrăveni, într-un alt document, tot de la Petru Rareș, datat 2 aprilie 1546, din Bârlad, alți moștenitori își împart cumpărătura ce o aveau de la mama
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
S-a văzut că în cazul Tofan, după 90 de ani de la înzestrarea lui ca proprietar, cu acte, a nu mai puțin de cinci sate (1437), acum (1527), urmașii, mulți la număr, își împart ceea ce li se cuvenea. În zona Pungești întâlnim și localitatea Toporăști dar și dealul cu același nume, înalt de 280 m, pârâul Toporăști, cu curgere vremelnică, pe o lungime de vreo 7 kilometri, afluent pe stânga Racovei, în care se varsă la sud-vest de satul Valea Oanei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pârâul Toporăști, cu curgere vremelnică, pe o lungime de vreo 7 kilometri, afluent pe stânga Racovei, în care se varsă la sud-vest de satul Valea Oanei. Toporăștiul fiind localizat chiar pe valea pârâului cu nume identic, la est-sud-est de satul Pungești. Documentar - spun istoricii - Toporăștii își încep amintirile pe la anul 1489. Alții spun că prima atestare a satului Toporăști ar fi din timpul lui Alexandru Vodă Lăpușneanu, când la 25 februarie 1554 acesta întărește Toporăștii pe Racova după privilegiul unchiului său
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1938, Toporăști era parohie, avea 250 familii sau 1315 suflete, cu satele: Toporăști (229 familii sau 1275 suflete), Hordila (14 familii cu 48 suflete), Rapșa (7 familii și 22suflete). Situat la 36 km de Vaslui și doar 7 km de Pungești, avea casă parohială și 12 ha pământ de la 1864. Se menționează că biserica parohială purta hramul „Sf. Voievozi”, construcție din vălătuci, reparată în 1908, 1912, 1935-36. Paroh era Cezar Diaconu, născut la 18 iulie 1912, în funcție de la 1 decembrie 1937
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ajutat de cântărețul I. Diaconescu (născut în 27 septembrie 1886, în activitate din 1912) și T.A. Gâfei, născut la 26 februarie 1906, numit la 1 decembrie 1931. Pentru repararea bisericii ajutase și episcopia cu 500 lei. Transmiterea proprietăților la Pungești continuă. La 8 aprilie 1579, din Iași, Petru Vodă întărește Lucăi și soției sale, Drăgalina, cumpărătura făcută la Pungești de la Irina Gărcin, „un loc de prisacă și cu livezi în hotarul satului Pungești la apa Oprișei din apa fântânei la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]