776 matches
-
cu ele, din moment ce sunt mute. Didascaliile precizează însă că marionetele se mișcă, vorbesc, râd batjocoritor, în vreme ce popicele cu cap de om doar țopăie; aceleași manechine își vor manifesta deplina supunere în fața bătrânei Sgricia, vestitoarea sosirii Îngerului ocrotitor al sufletelor din Purgatoriu, prosternându-se dinaintea acestuia, îngenunchind atunci când Îngerul, urmat de cortegiul său de suflete - și ele cu înfățișare de îngeri -, va trece prin spatele peretelui transparent din fundal. De-abia atunci când peretele va redeveni opac, manechinele se vor ridica și se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
creaturi misterioase. Indicațiile autorului o vizează în special pe bătrâna Sgricia: în actul al treilea, aceasta îl vede pe Îngerul O Sută Plus Unu, a cărui sosire o vestise, îngerul ce are în paza lui o sută de suflete din Purgatoriu, pe care „le călăuzește în fiecare noapte spre îndeplinirea unor fapte pline de sfințenie”. Sgricia venise la vila lui Cotrone deoarece Biserica nu acceptase să recunoască miracolul Îngerului: Biserica, se știe bine, avusese de la bun început rezerve serioase nu numai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Sgricia venise la vila lui Cotrone deoarece Biserica nu acceptase să recunoască miracolul Îngerului: Biserica, se știe bine, avusese de la bun început rezerve serioase nu numai în privința teatrului, ci și în privința fantomelor și continua încă să le aibă, în ciuda „inventării Purgatoriului”, ca figurare a acestei a treia lumi, o lume intermediară greu de controlat și pe care nu o privise niciodată cu ochi buni, integrând-o - din punct de vedere istoric - târziu și cu destulă teamă 1. Ei bine, cine ar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de controlat și pe care nu o privise niciodată cu ochi buni, integrând-o - din punct de vedere istoric - târziu și cu destulă teamă 1. Ei bine, cine ar fi putut crede în existența duhurilor, a fantomelor, a sufletelor din Purgatoriu și a neobositei lor rătăciri, cine ar fi putut crede în Îngerul O Sută Plus Unu cu mai multă convingere decât Contesa? Este părerea lui Cotrone, care îi și cere, de altfel, bătrânei Sgricia să-i istorisească totul Contesei, fiindcă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
făpturi telurice care amintesc de primele generații mitologice, „ai zice”, observă Cromo, „că asiști la năvala unei hoarde barbare”. Cum am putea să nu apropiem tabloul final din Uriașii munților de scena defilării Îngerului călare, urmat de alaiul sufletelor din Purgatoriu? Uriașii sunt, desigur, niște tenebroase creaturi subpământene, dar nu evocă ei oare acea La Mesnie Hellequin 1 și tărăboiul pe care îl făceau toți membrii macabrei corporații, deseori prezentă în reprezentarea misterelor populare ale Evului Mediu francez? N-ar mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
arate prin Cristos și să pună capăt Înfricoșătoarei Legi. Deși lipsit de un trup material, Cristos a pătimit și a murit pe cruce, după care a mers În iad, spațiu Împărțit Într-o zonă unde sînt chinuiți păcătoșii și un purgatoriu (refrigerium) destinat celor drepți, În conformitate cu ideea de justiție a Demiurgului. În primul compartiment a salvat mulți oameni care erau supuși unor pedepse crude ce nu erau necesare 54. Interpretarea marcionită a Bibliei adoptă principiului exegezei inverse pe care gnosticii Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Înaltele sfere ale Partidului, pun În evidență existența unui complex de strategii care, pe de o parte, previn apariția disidențelor prin nepublicare, iar pe de alta, conferă efortului cheltuit În mobilizarea capitalului relațional (semn al proximității cu puterea) valoarea unui purgatoriu transferat asupra cărții În sine. Pe fondul crizei regimului și al vidului ideologic, tranzacționalismul primează asupra interacționismului reglementat instituțional. Majoritatea scriitorilor pot evoca astfel de situații conspirative În care au fost constrânși să Își negocieze apariția textelor. Desființarea oficială a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
justificări de tot felul, cînd pot să mistifice trecutul, cînd pot da vina pe alții. Și tot așa, pînă ți se face greață. Dar, poate că alegoria nu-i o zădărnicie. Poate că, mărunt, pidosnic, "Salonul" e un soi de purgatoriu. Dincolo de orizontul tulbure și incert, dramaturgul arcuiește o speranță. O speranță în care, prin încețoșările care persistă, se insinuează neliniști. Și poate chiar spaime. Dar spaima poate duce la o trezire de conștiință. Florin Faifer Singurătatea plurală din "Salonul nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
zei pe care el/ Aievea îi isca din liră". "Odihnă în țipăt" prezintă nașterea ca o ardere. Poetul face o călătorie către începuturile vieții, invocând motivul popular "tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte" (Petre Ispirescu). Trecerea de la naștere prin purgatoriul existenței înseamnă un drum lung în cunoaștere, devorat de setea de absolut, până la trecerea din ființă la neființă, care ne-a generat ("O fecioară de țipăt locuiește în soare"). "Nemișcare, Cutremur, Nemișcare/ Cutremur. Odihnă în țipăt/ A lumii./ Oh, împietrită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în care "sensul în sinea lui se va alege". Ideea reapare în poemul "Ce știm", sămânța este ridicată de divinul în afara căruia nimic nu există, în eter. Dar pe pământ nu se vede nimic, trebuie să trecem prin pustiu, prin purgatoriu, pentru ca fulgerele lui să te făurească: Nu se poate spune nimic din afară despre El/ și dinăuntru doar flăcările mistuitoare îl pot numi." Sentimentul morții parcă trece prin anotimpuri și se adună ca o permanență, trăim parcă cu acest implacabil
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca și a lui Hyperion, elementele cosmogonice nu sunt încă delimitate, para-pământul, para-focul, para-aerul sunt în stare de nebuloasă, însuși spiritul universal este manifestat în umbre ale sufletelor viitoare. Treptat, Manimazos se risipește în univers, sacralizându-l. Descrierile ne amintesc de Purgatoriul, dar și de Paradisul lui Dante. Treptat, lumea pământească și cea cerească se contopesc. Apar Sapho, Euridice și tracul Orpheus, ca niște roiuri de lumini, totul cuprins de durerea "mitrasului", a facerii permanente, de durerea solară adusă de Manimazos, după
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să fie iar/ șoptește, Limpezimea Ta, pronunță/ acel cuvânt originar!". În poemul "Instanță" este bolnav de cunoaștere și este chemat la judecată în fața absolutului. Simte nevoia unui abis justițiar. Divina comedie este divina aventură "Rai altoit pe iad tânjind spre purgatoriu/ Ce însemnăm în jocul de forțe ce-și bat joc?/ Trăim râzând și naștem, pe dealul iluzoriu,/ diverse lumi de ceară de geniu și noroc." Ideea ne amintește de "Memento mori" al lui Eminescu. Ca și altădată, poetul se îndoiește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de a gira ediția. Este vorba, ne spune N. Georgescu, de un volum inițiatic al celui ce, spre deosebire de Dante, străbătător prin abisala ficțiune doctrinară și religioasă, s-a lăsat străbătut de cele trei ipostaze ale ispășirii și mântuirii creștine: Iad, Purgatoriu, Rai. După o sută de ani de textologie, primordial este textul eminescian ca voință auctorială, iar nu textul în convențiile editorilor de până la Perpessicius și ediția sa din 1939: "M. Eminescu. Poezii tipărite în timpul vieții". În spriritul acelei voințe auctoriale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
centru pe Dumnezeu) ca pe două sfere care au în comun suprafața, adică "primul mobil". Ceea ce este echivalentul unei hipersfere, obiect al geometriei lui Riemann, adoptat de Einstein pentru a descrie universul relativității timpului și spațiului. Cele trei cantici, Infernul, Purgatoriul, Paradisul, cuprinzând fiecare câte treizeci și trei de cânturi, așadar 99 de cânturi prefațate de un cânt introductiv, sunt pline de referințe istorice și științifice, care i-au îngăduit, printre altele, lui Giovangualberto Ceri să dateze cu precizie venirea pe lume a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o prezintă cu mantia larg întinsă peste lume. Ulterior, față de neliniștea crescândă a omului, protestantismul a căutat un suport al mântuirii în credință, pe când biserica Romei practica o serie de mijloace spirituale, de la sacrament la indulgențe, preconizând evitarea infernului prin purgatoriu. În epoca Luminilor, nevoia de asigurare se laicizează în bună parte. Corpul uman devine obiect al unei protecții tot mai stringente, asistența medicală un imperativ. Se luptă contra focului, se luminează orașele, se întăresc măsurile de poliție. Avutul celui bogat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mașini" poate fi deslușita că "cimitir al oamenilor", ca loc al visului și al morții în care omul se confundă cu mașina. În concluzie, atât cafeaua cât și eau-de-vie sunt compatibile simbolic cu spațiul dual al cimitirului de mașini, un purgatoriu al sufletelor pendulând între răi și iad, un loc în care sacrul își dezvăluie față cea mai pură în locuri pe care, altfel, le-am fi putut crede pe veci damnate. 2.1.1. l. Milos curată pantofii Scenă în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
creierului, Bernard este foarte circumspect în a crede că a ajuns efectiv în rai, căci nepotrivirea dintre realitate și arhetip este bătătoare la ochi. Pe acest flagrant contrast între esență și aparență, între riturile contractului social și intermitențele inimii, între purgatoriul britanic al partenerilor de călătorie și "raiul" plajelor oceanice din Hawaii, se deapănă o aventură epică, erotică, spirituală, pe scurt, un roman fără cusur, dat "la cheie", ca de obicei, de David Lodge. Grupul de turiști bănuiți a fi potențiale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
gata să ucidă din nou dacă era nevoie. Oricum, preluase puterea asupra celor care, puși să trăiască în infern, îl transformaseră în infernul infernului. Ea îi va elibera din infern pe toți orbii, provocând un incendiu, pentru a-i livra purgatoriului de-afară. Întreg teritoriul și toată suflarea fuseseră cuprinse de orbire, clădirile orașului erau bântuite de supraviețuitori în agonie sau vânători de hrană, de colindători-fantasme sau scormonitori prin gunoaie. Ființe scheletice se preumblă pe străzi, printre stârvuri și, cu toate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
supraponderala și foarte bolnava lui mamă. Frumoasa asistentă medicală acceptă să conviețuiască alături de Harald, autoritară și pragmatică, oricum mai pozitivă decât pesimistul ei concubin, pictor al culorilor sumbre. În timp ce acesta, trecut prin dedublări și scindări succesive, supraviețuiește internat într-un purgatoriu de patimi suprareale, ea nu ezită să i se substituie până și în actul artistic. În schimb, fondul ei bovaric, bine disimulat, reizbucnește cu ocazia întoarcerii la Sunne a lui Edwin, iubirea de-o vară din adolescență. Conform relatării lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a accede paradisul textului, Eroul vrea să intre În text, În semnificațiile lui. Are funcția de lector in fabula. Citesc din Mincu (Eseu despre textualizarea poetică) ... „el, eroul vine dintr-o triadă ... infern, trece prin vama pămîntului care este un purgatoriu pentru el, și ajunge În paradis”. Liantul care ar face posibilă intrarea În paradis este (ar fi) iubirea ... dar iubirea Îi este refuzată...astfel astrului Îi este refuzată (vorbind În termeni barthesieni) relația sintagmatică.. Conform teoriei barthesiene „orice semn include
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Iași, 1999; Robit eternității (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Nord Est, Iași, 1999; Sfinxul (cu o prefață de Ioan Constantinescu), Editura Dosoftei, Iași, 2000; Fusese destul (cu o postfață de Corneliu Ștefanache), Editura Moldova, Iași, 2000; Pe valurile purgatoriului, Editura Moldova, Iași, 2001; Cu barca pe Styx (cu prefețe de AI. Călinescu, Const. Ciopraga și Al. Husar), Editura Moldova, Iași, 2001; Curcubeul gândului, Editura Junimea, Iași, 2002. Nu numai din cauza circumstanțelor care i-au aureolat cărțile apărute postum, Cătălin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alarmează puțin din cauza impresiei de hegemonie a haosului. Pe fondul unei structuri frastice respirând vetustețe dusă la superlativ (prăbușire), ca semn al decrepitudinii desubstanțializare siptomatică hățișul oferă și rimă semantică păienjenișului și împreună configurează traseul dedalic al inițierii. Dezordinea din purgatoriu va face sintagmă antitetică ordinii din paradisul selenar. Materia cu indice entropic tot mai mare este descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de fapt, nucleul dimensiunii culturale a conflictului tragic îl constituie întîlnirea dintre prinț și fantoma tatălui său. Duhul patern, în preambulul dezvăluirii sale tulburătoare, ce va răsturna echilibrul inițial al atmosferei dramatice, mărturisește un lucru șocant: el vine din flăcările Purgatoriului, unde își ispășește "crimele oribile", săvîrșite în timpul vieții pămîntești. Hamlet este aproape mut la auzul veștii. Abia reușește să înțeleagă ideea fratricidului, exclamînd fugitiv, doar pentru a-și autovalida antipatia față de Claudius: "O, sufletu-mi profetic!" (Shakespeare. Vinea 45). Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
interval temporal de transfor mări radicale și, măcar în aparență, ireversibile. Modifi carea abruptă a unei întregi lumi se reflectă aici violent și copleșitor în decorul miniatural al vieții personale, trecute (inițiatic, epifanic, cathartic, formator etc.) printr-un veri tabil Purgatoriu terestru. Romanul reușește să surprindă remarcabil starea de teroare indusă de "durata scurtă" a istoriei "duratei lungi" (dacă ar fi să abordăm alegoria Daliei Sofer prin prisma terminologiei braudeliene). "Istoria mare", a grupului nevăzută per se -, înghite "istoria mică", vizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cel Mare la Roma: optînd pentru monarhia spirituală (teocrația), Biserica decide să se implice cu totul în afacerile terestre. Alt eveniment major în această evoluție afirmarea, începînd cu anul 1150, și triumful în secolul al XIII-lea, a ideii de Purgatoriu. Crearea acestui al treilea spațiu (între Infern și Paradis) face posibilă răscumpărarea, ștergerea a o parte din păcate. Aceast posibil are implicații majore asupra vieții pămîntene; de exemplu, Purgatoriul le permite cămătarilor să scape de Infern.89 Îndelungatul proces al
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]