1,426 matches
-
zănatic, mai du-te și la alte case Și nu îmi mai ara prin suflet și pe obraz adânci crevase. Căci tu mi-ai ars în piept pădurea și tu mi-ai dat foc la zăvoaie Și inima mi-ai pustiit-o și plugu-ți pieptul mi-l îndoaie. Iar dacă m-ai ținut în zeghe și-apoi m-ai ars, pe rug de iască, De astăzi tu-mi vei duce dorul, iar eu voi fi, din nou, firească. Referință Bibliografică: DU
DU-TE, DOR! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374155_a_375484]
-
Eram hotărâtă să păstrez secretul până la moarte. Dar pentru asta era nevoie să dispar. În Bologna nu puteam rămâne. Prea multe cunoștințe, prieteni, vecini. Trebuia să găsesc cât de repede o soluție. Când s-a înserat și străzile erau aproape pustii, m-am întors acasă. Am intrat prin spatele clădirii și nu m-am oprit să respir până ce nu m-am văzut în apartamentul nostru. Am tras storurile și perdele. Întunericul din cameră era de nepătruns. Abia atunci am îndrăznit să
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
TE-AM CĂUTAT NEBUN de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377692_a_379021]
-
reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai încrustat! POARTA PRIN CARE TRECEM Prin poarta aceasta vom trece toți Cei pribegi, prin ai noștri părinți, Bunici
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
nu mai e potrivită cu țara, ea e barbară. De acolo vine barbaria cu care se esploatează și oameni, și pământ, lipsa de prevedere cu care se impun sub zeci de titluri dări comunale și județene, orbirea cu care se pustiesc și se dezrădăcinează pădurile, rămânerea agriculturii în starea primitivă de acum două sute de ani, sărăcirea țăranului și sărăcirea țării, mortalitatea populației. Aci nu poate ajuta medicul cu prafuri și hapuri, nu învățătorul cu aritmetică și gramatică, nu preotul cu esplicarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publice. Ce lumină i se dă în schimb? În timpul ministerului Catargiu erau 2 812 școli rurale cu 75 484 școlari; astăzi, sub guvernul părintesc al roșilor, sânt numai 1 910 școli. Deci, în patru ani de guvernare roșie, s-au pustiit 902 școli rurale și vor scădea și mai mult. "Presa" dar poate vedea foarte bine, din cele de mai sus, că bunătatea recoltelor fiind aceeași și căutarea lor în piețe tot atât de mare, un popor poate merge, economicește și altmintrelea, la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de furtună"24; Pentru ce se trufeșește cel care este pământ și cenușă?"25; "Cetatea pustiită este în ruină..."26. Chiar și verbele toate sunt verbe ale mâniei și prăbușirii: sfărâma ("Voi sfărâma zidurile Tirului"; Iezechiel), pustii ("Munții îi voi pustii..."; Ieremia), prăpădi ("Domnul prăpădește casa celor mândri"; Pildele lui Solomon), mătura ("Voi mătura praful...; Iezechiel), etc. Vechiul Testament apare astfel ca o parabolă a unor popoare imperfecte care s-au ridicat împotriva divinității, nesocotindu-i legile (episoadele Sodomei și Gomorei, Segorul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
omul-miracol, căruia, dacă e să simplificăm benefic lucrurile, îi datorăm spectaculoasa cădere a comunismului rezidual și venirea la putere a formațiunii realmente democrate, nelegată prin nimic de tarele regimului care l-a ținut pe Corneliu Coposu în temniță și în pustia Bărăganului. Vă mai amintiți cum arăta acest sediu în '90, '91, '92, cînd partidul lui Maniu era împroșcat de ticăloșii din formațiunile securist-iliesciene cu cele mai mîrșave scorneli? Boierescul palat se afla sub o continuă stare de asediu, mohorît și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe scară, lucrînd, în dimineața asta, la mustața lui Mihai Viteazul, pe care și-a lăsat surplusul nocturn cine știe ce necuviincioasă cioară. 29 mai Din unghiul prezentului, chiar și un episod urît colorat dintr-o "la belle époque" ducă-se pe pustii, mi se pare suportabil în sensul că trebuie, vorba ăluia, să ne despărțim de trecut hlizindu-ne. Printr-un bizar concurs de împrejurări, ocupam, în anii șaptezeci, un indefinit post de desenator la singurul "organ" local. Vă dați seama al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În sfatul pe care domnitorul l-a ținut cu boierii la Urlați „se hotărî - spune Del Chiaro - să li se comunice (rușilor) că nu li se poate da merinde decât după ocuparea țării și apărarea ei contra turcilor, care ar pustii-o în caz de ajutorarea inamicului lor”; domnitorul, „consternat de fapta nesăbuită a spătarului Toma Cantacuzino, plângea de durere, așteptându-se la răzbunarea turcilor”, că el se gândea la un refugiu mai sigur, deci la părăsirea țării. Or, nu recurgi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cât mai mult din Moldova și Muntenia: bani, alimente, furaje etc.; or, Rumianțev și ceilalți comandanți au răspuns țarinei că Principatele erau cu totul istovite și nu puteau întreține armata rusă, că detașamentele de creștini din Turcia, așa-numiții arnăuți pustiau țara nu mai puțin ca otomanii, încât locuitorii au fugit în păduri și nu se întrevede nici o șansă de a-i scoate de acolo. Concomitent s-a pus și o altă problemă, de natură diferită și de însemnătate capitală, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-se peste Dunăre un mic corp de oaste; „dacă însă toate acestea nu vor duce la pace, și a început și războiul suedez, atunci e necesar să se recurgă la măsura extremă propusă de mine mai înainte, adică să se pustiască Moldova și Valahia, să fie duși de acolo toți locuitorii în granițele ruse”. Toate punțile pacificării păreau tăiate. La 2 octombrie 1772, Maria Tereza îi scria marchizei d’Herzelle că „mizeria este extremă peste tot. Nu vă spun nimic nici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
două focuri interioare contradictorii. Aveam percepția organică a faptului că primul foc ardea fără combustie, cu o lumină care mergea la înseși sursele Ființei și că acest foc, în loc să consume energie, o degaja. Celălalt foc se alimenta din îndoială și pustia totul în drumul lui ființa sa și cosmosul întreg. Roberto Juarroz îmi dădea impresia că se folosea de poezie ca de o armură pentru a despărți cele două focuri devoratoare. Privirea sa era atît de întoarsă spre interior, încît îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
dimineață 130 Uimit pe Enion ascunsă o găsi într-o întunecoasa Peșteră. Ea vorbi: Ce sînt eu? de ce-am fost scoasă-afară pe-aceste stînci Să tremur printre Nouri însingurata în vileagul vîntului? Unde e glasul care nu demult trezi pustia? unde Față Ce plînse printre nori, și unde glasul care va răspunde? 135 Nu-i nici o altă vietate-aici. Marea, Pămîntul, Cerul, Si Enion, puștii; unde ești, Tharmas? O revino". Trei zile se jeli și trei întunecate nopți, printre Stînci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200 De pe-ascuțitul stei Capră 19 sărit-a, iar Oile se deșteptară din pămînt 20, Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe pieptul ei, aidoma zăpezii de pe munți se făcu părul ei: Slabă și tot mai slabă, plîngînd în suferință, istovita și tot mai istovita, 205 Ea se-ofilea, si Ochii-i luminoși se destrămau, topiți de milă și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Gelozie 230 În pasiuni abia născute; nu se sărutau, nici nu se-mbrățișau de frică și rușine. Capul lui răspîndea lumină și era profeție-n glasu-i viguros. El timpurile stăpînea și anotimpurile, zilele și anii; Ea spațiile stăpînea, tărîmurile și pustia, rîul și cu codrul, Dar nu avea putere ca să țeasă Valul care să-i fie acoperămînt pentru păcate. 235 Ea alungắ Femeile departe de lîngă Los, Iar Los Bărbații-i alungắ de lîngă ea departe. Mult rătăciră, pîn' se-așezară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cum să se supună regele Urizen ăstui sălaș întunecos? Ah! cum e asta? Cîndva sublimul tron mi-l întindeam pe înălțimi; Munții lui Urizen, cîndva de-argint, unde-ai înțelepciunii fii hălăduiau, Si pe-ale căror vîrfuri Fecioarele cîntau, sînt pustiite stînci. Fîntînile-mi, cîndva sălașul lebedelor, hrănesc țestoasă cea solzoasă145-acum, 195 Casele celor care la harfa îmi cîntau se prefăcură-n cuib de ciori, Grădinile înțelepciunii se prefăcură-n cîmp de groaznice morminte, Și peste oase lacrimile-mi vărs și în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
răsunînd clinchete de stele, împodobite Cu minunată artă, pe care îngerii o cercetează 317, lucrarea Demonilor Cînd Cerul și cu Iadul luptară pentru Slavă. Zgomotul lucrărilor rurale răsună prin ale cerurilor ceruri, 300 Caii nechează din bătălie, taurii sălbatici din pustia înăbușitoare, Tigrii din codri, iar leii din nisipoasele pustiuri 318. Ei cîntă; ei ale armoniei instrumente le apúcă; departe-aruncă Sulița, arcul, tunul și mortarul; netezesc forturile. În icuri bat mașinăriile de fier ale prăpădului; 305 Ei le dau fiilor lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ești pierdut, poporul lui Chemoș! / El a făcut pe fiii lui fugari, / Și pe fețele lui le-a dat roabe / Lui Sihon, împăratul Amoriților. / Noi am aruncat cu săgețile asupra lor: / Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; / Am pustiit pînă la Nofah, / Care se întinde pînă la Medeba." / Israel s'a așezat astfel în țară Amoriților. / Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari țineau de el, si au isgonit pe Amoriții cari erau în ele. / Au
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din nordul Dunării, din Banat și până în sudul Moldovei. Istoricul Procopius vorbește despre menținerea fortificațiilor și a stăpânirii romane la nordul Dunării, chiar și pe timpul lui Attila, care, prin incursiunile armatelor sale, a distrus fortificațiile de pe linia Dunării și a pustiit sudul fluviului. Armata romană din cele două Moesii avea numeroase unități pe teritoriul Daciei. Astfel de fortificații existau la Sucidava, Drobeta, Dierna ș. a. Teritoriile controlate de romani în nordul Dunării, prin capetele de pod pe malul stâng, au fost lărgite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de goți, alani și huni, ei au pătruns în Peninsula Balcanică, atacuri în urma cărora a avut de suferit populația din Scythia Minor, ca și cea din nordul Dunării. Atacurile barbare la frontiere au continuat și localități însemnate din Dobrogea sunt pustiite, precum Halmyris (Murighiol), aflat aproape de Istru (Dunăre), au loc lucrări de întreținere a fortificațiilor și drumurilor. După 395, vizigoții pleacă spre Italia sub conducerea lui Alaric, dar în locul lor apar hunii, care sub conducerea lui Uldis cutreierau teritoriile din nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]