743 matches
-
pe toți, după vrednicie, i-a trimis pe fiecare la ale sale, și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu pentru cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ale sale, și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu pentru cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost pieire foarte mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa Elenora și cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei au data de 9 iulie 1480. Se pare că datarea lor este greșită, scrisorile referindu-se la evenimentele care au dus la lupta de la Râmnic. În scrisori era vorba de o oaste foarte mare, de 60.000 de oameni, la care s-au adăugat contingente din Transilvania sub comanda unor căpitani regali. Ștefan cel Mare l-a pus domn pe Vlad Călugărul „căci a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta de la Râmnic „din care voi trimite în curând și Sfinției Voastre, scria Matei, ca să înțeleagă că eu nu mă dezinteresez de interesele creștine, ci veghez cu tot zelul ca inamicii credinței, pe cât mi-e posibil, să fie fără întrerupere măcinați”. Regina Beatrice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca inamicii credinței, pe cât mi-e posibil, să fie fără întrerupere măcinați”. Regina Beatrice a scris și ea Elenorei, sora ei, și cumnatul ei, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, despre victoria obținută de Ștefan. Regina scria că după bătălia de la Râmnic, turcii au fost urmăriți până la Dunăre. Creștinii au trecut fluviul, unde au atacat două fortărețe. E greu de spus, până la descoperirea altor documente, în ce măsură relatarea reginei este exactă. Interesant este faptul că și în Letopisețul Țării se menționează că au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei. Pe soția acestuia a luat-o și acum este voievod în Țara Muntenească Vlad, cel care a fost călugăr și egumen”. Asta înseamnă că Vlad Călugărul era frate cu Vlad Țepeș și cu Radu cel Frumos. După lupta de la Râmnic, un document ni-l arată pe Țepeluș la Pitești, la 6 august. Vlad le scria brașovenilor: „cu voința lui Dumnezeu de Sus, mi-a ajutat Dumnezeu împotriva dușmanului și l-am alungat din țară și a trecut sâmbătă peste Dunăre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întâmplat la Șcheia, un eveniment care s-a produs mult mai aproape de momentul în care își scria cronica ? La trei săptămâni după bătălia de a Șcheia a murit Maria, sora Domnului, soția lui Șendrea, cel care a fost ucis la Râmnic. Ștefan cel Mare nu a închinat țara turcilor. Încheierea păcii cu Poarta Devenea evident faptul că Moldova nu va primi nici un ajutor de la principii creștini, pentru a continua conflictul cu Imperiul Otoman, cu speranța de a recupera cele două cetăți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au murit atunci” (p. 47), adică recunoașterea unor merite deosebite ale unor luptători. Dlugosz scria că Ștefan a trecut pe unii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierimii, este evident că ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri. Dacă ne-am afla în fața unei situații speciale, în care Ștefan cel Mate face din țărani boieri, rămâne greu de înțeles de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic, au pierit de la munteni, „toți vitejii și boierii”. Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sentimentul că Suceava va fi un nou Constantinopol, un nou centru de luptă contra necredincioșilor. În același an, 1487, era înălțată și biserica de la Milișăuți închinată Sfântului Mare Mucenic Procopie de a cărei protecție s-a bucurat în timpul luptei de la Râmnic, din 8 iulie 1481, pisania bisericii fiind o cronică lapidară a evenimentului. Piatra de temelie a bisericii era pusă în ziua în care se sărbătorea Aducerea Moaștelor Sfântului Teodor Stratilat, sfânt militar care figurează în cavalcada împăratului Constantin de pe peretele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alergări de cai la Iași, unde a amețit și era să moară. Iar pe soția lui, fiica lui Al.Cantacuzino-Pașcanu am cunoscut-o în Baea când venea acasă de la Paris unde învăța, ba i-am prins și niște pește din Rîmnic cu prostovalul. Colonelul s-a otrăvit. Ea a plecat în America și a trimis un pachet cu 10 Kg de aur și a ajuns în America un mare bolovan învelit cu petice. Ori l-au furat hoții noștri ori l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
comunei, ss. Al. Măcinoiu PROCES-VERBAL Nr. 12 Astăzi, 24 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, împuternicit a transporta Tezaurul Mănăstirilor, m-am prezentat la Sf. Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al Sf. Mitropolii ss. Al. Lapedatu secretarul Comisiei Monumentelor Istorice În afară de lăzile de mai sus s-au mai făcut următoarele două: Lada No. 6 cu icoana Maicii Domnului din biserica Sf. Gheorghe și două îmbrăcăminte de icoane de argint de la Râmnic, și Lada. No. 7, cu 2 lăzi de la mânăstirea Vorona, No. 3 și 4. ss. Arhimandrit Policarp Luca. ss. Al. Lapedatu 34 Inventarul obiectelor bisericești, istorice, artistice și prețioase, aduse de la Episcopia de Râmnic la Mitropolia Moldovei și evacuate la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
îmbrăcăminte de icoane de argint de la Râmnic, și Lada. No. 7, cu 2 lăzi de la mânăstirea Vorona, No. 3 și 4. ss. Arhimandrit Policarp Luca. ss. Al. Lapedatu 34 Inventarul obiectelor bisericești, istorice, artistice și prețioase, aduse de la Episcopia de Râmnic la Mitropolia Moldovei și evacuate la Moscova (liste procurate de profesorul Al. Tzigara-Samurcaș) LADA No. 1: 1.3 evanghelii ferecate. 2.2 chivote (într-unul una cutie obiecte de valoare). 3.Un sfeșnic mare de argint pentru Sfânta Masă cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la Govora. 3.Un chivot tot de la Govora. 4.Două cruci mici, una mare și una iconiță, îmbrăcate în argint (Govora). LADA No. 3 S-a luat în primire, fără a se deschide, așa cum a fost trimisă de Episcopia de Râmnic. LADA No. 4 1.15 poale și perdele pentru diferite trebuințe. 2.Una poală pentru Sf. Masă. 3. 7 feloane preoțești. 4. 8 stihare și 8 onere diaconești. 5.17 stihare. 6.17 epitrahile preoțești. 7.Una mantie arhierească. 8
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
No. 34, 35 și 36, iar lăzile cu nr. 4, 5 și 6 au fost date în seama părintelui Casian, ajutorul părintelui ecleziash al Mitropoliei Moldovei, spre a fi păstrate în vestmântăria Mitropoliei până ce vor putea fi retrimise Episcopiei de Râmnic. Iași, 1 februarie 1917 ss. Al. Lapedatu, secretarul C. I. M. 35 1917, noiembrie 11/24, Petrograd. Rezoluția Congresului Sovietului Muncitorilor și Soldaților privind pacea fără anexiuni (fragmente). Guvernul muncitorilor și țăranilor, creat de revoluția din 6 și 7 noiembrie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
copilul, o tăcere și o pustietate jalnice. Nu s-a luat nimic din casă și după moșie; Mihăescu a făcut chefuri cu germanii, dar a scăpat tot, ajutat fiind de d. Wangler. A avut noroc și cu șeful etapei din Râmnic, colonelul von Bertram, om foarte cumsecade, care a ocrotit populația română. Când i-a anunțat d. Wangler că mama sosește la Mihăești, proprietatea ei, îi spuse că tocmai voia să se instaleze el pe vară acolo, dar că va aștepta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de rău pentru incidentele petrecute. Bineînțeles că tabloul a avut și umbre: d. Goilav a refuzat țigare tele unei doamne, nevoind să contribuie la propaganda brătienească, iar d. prefect Puricescu, în schimbul autorizătii ce dăduse cagnotei, cerea banii la prefectura din Râmnic. Nu într-acest scop îi adunasem, de aceea am trimis o mică sumă spitalului românesc din Râmnic, iar restul l-am împărțit cu d. Wangler la comunele dimprejurul Govorei pe o rază de 12-13 kilometri. D-na amiral Ursianu ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tele unei doamne, nevoind să contribuie la propaganda brătienească, iar d. prefect Puricescu, în schimbul autorizătii ce dăduse cagnotei, cerea banii la prefectura din Râmnic. Nu într-acest scop îi adunasem, de aceea am trimis o mică sumă spitalului românesc din Râmnic, iar restul l-am împărțit cu d. Wangler la comunele dimprejurul Govorei pe o rază de 12-13 kilometri. D-na amiral Ursianu ne ceru în numele fratelui ei, d. Puricescu, acești bani, sub pretextul că are dreptul să știe cui se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la bucurești înapoierea la bucurești. atmosfera de acolo Atunci se împlini și termenul pentru plecarea mea. Călătoria a fost un chin, nici nu m-aș fi putut sui în tren dacă d. Wangler nu mi-ar fi luat biletul de la Râmnic și nu ar fi ocupat locul până m-am suit în vagon. Era o adevărată bătaie; din aceeași familie, unii membri rămâneau pe peron, neputând pătrunde, și țipau după cei ce porneau, alții călătoreau fără bilet, controlul nu mai era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se interziceau conferințele Universității Libere. Bineînțeles, nici un răspuns. Plictisiți trebuie să fi fost domnii Argetoianu și N. Ottescu față de prefecți, de con ferențiari și de... mine. septembrie 1939. asasinarea lui armand călinescu. ministerul argeșanu Eram la Bălcești când, trecând prin Râmnic într-o excursie, brutarul ne-a anunțat asasinarea lui Armand Călinescu. Impresia a fost teribilă. Toate vinile lui din acea nefastă guvernare au fost uitate și nu ne mai reaminteam decât acele calități ce avusese. Hotărâsem să pornesc la București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
neștiind ce măsuri de siguranță și de circulație se vor lua, când m-a rugat, prin telefon, d. Mandrea să nu las pe soția lui singură, fără automobil, ci să aștept sosirea lui. A doua zi, trecând din nou prin Râmnic, am văzut cu groază în fața tribunalului cadavrele gardiștilor scoși din pușcărie și împușcați în dimineața aceea chiar; era un maldăr. Lumea îi privea cu milă, se închina și comenta cu oroare. Aflând chiar că în fiecare județ același măcel se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Muntele Athos. Țelul lui era să demonstreze că și bulgarii aveau un trecut istoric glorios. În 1806, un alt cleric, Sofronie, episcop de Vrața, a publicat o culegere de predici intitulată Kyriakodromiom (Cartea de duminică), care a fost tipărită la Rîmnic, în Valahia. Alte cărți în limba bulgară au apărut la Constantinopol, în Principatele Dunărene și în alte locuri, numărul lor crescînd în deceniile al cincilea și al șaselea. După războiul Crimeei a fost permisă tipărirea de cărți și în Bulgaria
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
127; 152; 153; 154; 178; 179; 205; 251; 254; 257; 258; 259; 263; 268; 269; 277; 278; 293; 294; 297; 312 Prut, bătălia de la (1711), 72; 88; 110; 118; 173; 187; 197 Psara, 36; 199 Pușkin, 164 Pylos, 17 R Rîmnic, 299 Radetzky, Joseph, 275 Radonjić, Vuk, 225 Ragusa, vezi Dubrovnik, 35 Rajačić, Josip, 281; 291 Rákoczy, Ferenc, 133; 134 Rakovski, Gheorghe, 298; 306; 307 Raš, 30 Raška, 29 Rauch, Levin, 284 Regatul Triuniat, 125; 137; 140 Regulamentul Organic, 243; 246
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]