708 matches
-
reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și aduc pietricele să arunce, precum ar semăna în ziua de Crăciun; sau apă de stropit, asemenea paparudelor; blestemul sună și de data asta a urare: rîndunelele să se înmulțească pînă la nouă, cifră simbolică, apoi să se întoarcă perechi roditoare. Evocarea eroului hitit (Telepinus) în context carpatic o punem pe seama conviețuirii mitului, a corespondențelor de gesturi simbolice, a migrațiilor posibile pe planul imaginarului. Acestea se pun
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? ,iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte treipatru colegi organizându-se astfel în cinci grupe se pot pune și simboluri grupelor (grupa merelor, grupa perelor, grupa berzelor, grupa rândunelelor, grupa florilor) Grupele contemplă tabloul și formulează în grup cât mai multe întrebări timp de 5 minute. La un semnal se revine în semicerc și fiecare grup comunică rezultatele - întrebările elaborate împreună. Pentru a obține cât mai multe conexiuni între
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce de mult era iertată, Ce de mult se disvățase de plăcerile d-iubire, Ea cu limba ascuțită clevetește-ntreaga fire - Contra demoralisărei propovădue-nfocată. {EminescuOpIV 223} Ah! îi zise mititica, nu privești la rândunele, Cum din cuib scot puii capul se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri Sărutîndu-se cu ciocul, drăgostindu-se-ntre ele. Soarte-avem nefericită - îi răspunse-atunci bătrîna: Nu-i găină rândunica, rîndunoiul nu-i cucoș. Necredința
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
norocul Fie idealurile, Te urmează în tot locul Vânturile, valurile. Ne-nțeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile, Sboară vecinic, îngînîndu-l Valurile, vânturile. {EminescuOpIV 397} CU PÎNZELE-ATÎRNATE Cu PÎNZELE-ATÎRNATE În liniște de vânt, Corabia străbate Departe de pământ. Iar stolul rândunelelor Trece-ntre cer și mare... O stelelor, stelelor, Nemuritoare, De ce și voi nu vă luați Pe-ale lor urme oare? De ce mă întristează, Că valurile mor, Când altele urmează Rotind în urma lor? De ce căderea florilor Ș-a frunzelor ne doare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
imposibil”. Motiv pentru care, poezia fiind, fără doar și poate, și o sublimă răzbunare a soartei, poetul Încearcă să-și ia revanșa prin procură asupra imaginii ființei adorate “răsfrîntă-n iezerul de munte” și spartă brusc de zborul razant al unei rîndunele. Intenția compensatoare este limpede exprimată În ultima strofă: “Dacă eu nu, atuncea cel puțin această apă să te frîngă, această undă să te sfarme, să te stîngă, să te stîngă.” Cele de mai sus pot reprezenta cadrul necesar pentru a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
au desfăcut de-a binelea. În sfârșit, primăvara aducea o risipa de lumină, flori și miresme, făcând ca totul să râdă în jocul soarelui... Ochii ți se umpleau de zăpada fragedă a petalelor de zarzări și cireși înfloriți, și zborul rândunelelor și a fulgilor de păpădie. Un vânticel cald, mângâietor, sufla ușor în după-amiaza aceea, sub cerul albastru ca toporașul, peste pădurea înfrunzită. În toate părțile, împrejur, dealuri rotunde cu dumbrăvi pe coamă, acoperite cu păduri de fag și gorun, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
începură să se scurgă zile și săptămâni întregi... Veni toamna, o toamnă târzie și caldă. Era năbușeală. S-a întunecat, așa, deodată, ca seara... și nu erau decât două ceasuri după amiază. Păsările despicau văzduhul ca săgeți sclipitoare spre adăposturi... Rândunelele din cuibul de sub streașină, de deasupra ușii, speriate, stau amorțite. Cerul se întunecase ca de un fum gros. O scăpărare pe cer, de amânar pe cremene, fu urmată de o bubuitură tărăgănată, ascunsă, apoi vântul înălță vârtejuri de colb și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
deschisă de vânt, intră o rândunică ciripind, tivit-tivit... tivit-tivit. Bătrânul tresări; urmări păsărica cum făcea roate, prin odaie, cu o iuțeală că abia o prindea ochiul, și, se gândea... „Dacă‟i un sămn!? și tot el îi răspunse: „Da, da... rândunelele aduc noroc la casa omului“. Așa auzise el din bătrâni. Păsărica se necăjea să găsească ochiul de geam, zburând roată prin odaie, apoi, se repezi afară ca o săgeată. „Tot așa trebuie să fie și sufletul omului!“, reflectă bătranul, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cunoșteam din timpurile fragile ale idealurilor, ale bărbițelor de țap. Ce se schimbase? Spațiul din jurul nostru, vântul care ne bătea peste tot, atunci când eram locuitorii unor zone deschise. Într-o dimineață am închis ferestrele, primăvara era pe sfârșite, corpul unei rândunele plutea în streașină. Brusc, ne-am retras în noi înșine. Ne-am ras în fața oglinzii și sub lamă era chipul taților noștri, chipul de care râsesem. Ajunsesem să fim cravate în lume, onorarii, contabili și discuții ce-și schimbă direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
auzi deslușit până în fundul clasei. - Ce-i cu ăsta? întrebase el pereții, catedra și soba de teracotă într-o dimineață la unsprezece jumătate, când mi-am făcut apariția, plin de praful prin care m-am tăvălit, aruncând cu pălăria după rândunele. Copiii sârguitori, care de la opt dimineața spuneau în cor o poezie, în ritmul unui marș dirijat de trestia belferului, mă priviră și ei uimiți, până ce am fost alungat din clasă. Odată dascălul m-a întrebat dacă nu cumva mă trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
valetului (un vechi model rusesc). Vorbește șoferul. Monolog de o spectaculoasă stupiditate. Drept urmare, Port Royal e asediat. Hanul este Înconjurat de cele 6 sau 7 femei Îmbrăcate-n alb (unele au venit cu parașuta). Descriere castani, stejari, puf de plopi. RÎndunele. DJ fiind loialitatea În persoană, povestirea se oprește aici, deși „povestea lui nu poate avea vreun sfîrșit”. Eu cred că-i bine că-l are, cel puțin la Handke. Dacă n-ar fi atît de inutil poetic, romanul ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a Șchiopătând la ușa mare b C-o metanie și-o cruce b Greierile îți aduce a Doamne, binecuvântare. ( T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe au aceeași rimă. a Peste vârf de rămurele a Trec în stoluri rândunele a Ducând gândurile mele a Și norocul meu cu ele." ( M. Eminescu) - variată sau amestecată în care versurile rimează fără nicio regulă. "Și-ntr-un valvârtej de fum Taie-n lung pădurea toată A trecut... Dinspre câmpie Vuiet greu de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
simt” cu câteva ore mai devreme că vremea se va schimba, dându-ne astfel de știre. Și albinele sunt într-o continuă agitație în fața stupilor, furnicile aleargă în furnicar, iar gândăceii de pe frunzele și scoarța copacilor se ascund. Și dacă, rândunelele zboară tot mai razant cu pământul putem fi siguri că ploaia se apropie și în același timp datorită creșterii cantității de vapori de apă din atmosferă, aripioarele musculițelor, cu care acestea se hrănesc, se umezesc și zborul lor devine tot
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
exemplu, dacă într-o dimineață observăm la tot pasul albine, viespii, fluturi și alte insecte zburând din floare în floare, după nectarul și polenul acestora - ele reprezintă un indiciu că vremea se va menține stabilă. Alte indicii ni-l oferă rândunelele ce zboară în înaltul cerului, greierii ce cântă prelung în iarbă, pe timpul nopții, pânza întinsă țesută de păianjeni sau când broaștele și peștii rămân pe fundul apelor. Aceste aprecieri asupra vremii pot fi pe o perioadă mai îndelungată în funcție de sosirea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și peștii rămân pe fundul apelor. Aceste aprecieri asupra vremii pot fi pe o perioadă mai îndelungată în funcție de sosirea timpurie a păsărilor migratoare, ce prevestesc o vreme mai caldă și însorită în luna aprilie sau chiar o vară caniculară, dacă rândunelele își construiesc cuiburile pe pereții dinspre nord ai caselor. * Mișcările Pământului Mișcările sunt numeroase și complexe, în număr de 14 identificate până acum, cum ar fi : rotația în jurul axei proprii ; revoluția în jurul Soarelui ; precesia ; nutația ; mișcările efectuate cu Sistemul Solar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stuf: nagâțul (Vanellus vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), barza albă (Ciconia ciconia), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), rața roșie (Aythya nyroca), turturica (Streptopelia turtur), pupăza (Upupa epops), codobatura albă (Motacilla alba). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). Plan de management: Obiectivul l: Refacerea mediului și îmbunătățirea condițiilor de conservare a Rezervației Acvatice Teiva-Vișina, județul Iași Strategie: Administrarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pasajului de primăvară și de toamnă, nelipsit este sitarul (Scolopax rusticola). Păsările cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
va fi rezolvată ușor. După rezolvarea acestor două tipuri de probleme (probleme dramatizate și probleme prezentate pe bază de tablouri și ilustrații), se antrenează copiii în alcătuirea de probleme orale, cu date concrete. De exemplu: ,,Pe un gard sunt 7 rândunele; zboară una. Câte rândunele au mai rămas pe gard?”. În astfel de probleme copiii operează cu reprezentări, fapt care înlesnește mult exersarea operațiilor de adunare și scădere, deoarece după rezolvarea cerințelor se cere, în plus, să scoată exercițiul problemei (7-1
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
După rezolvarea acestor două tipuri de probleme (probleme dramatizate și probleme prezentate pe bază de tablouri și ilustrații), se antrenează copiii în alcătuirea de probleme orale, cu date concrete. De exemplu: ,,Pe un gard sunt 7 rândunele; zboară una. Câte rândunele au mai rămas pe gard?”. În astfel de probleme copiii operează cu reprezentări, fapt care înlesnește mult exersarea operațiilor de adunare și scădere, deoarece după rezolvarea cerințelor se cere, în plus, să scoată exercițiul problemei (7-1=6). Un alt procedeu
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
cf. Nedelcu (2002: 112−113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vestesc anotimpul în care întreaga natură se trezește la viață. Iar urarea ”Bine-ai sosit!” adresată cocostârcului precum și exclamația ” Ah! Iată primăvara cu pieptu-i de verdeață!” arată bucuria noastră a tuturor pentru venirea primăverii. In aer ciocârlia cântă, pe casă rândunele care au venit la cuiburile lor, iar în păduri roi de păsărele. Păsărelele chemate de zâna lor cea bună - Primăvara, ciripesc, se joacă precum niște veseli copilași. Izvoarele șerpuiesc cristalin, sărind din piatră-n piatră, printre stânci, grăbindu-se să
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
următor. Tot pe câmpul întins cârâie și ciorile. Ele caută de mâncare pe pământul proaspăt arat. Florile toamnei, tufănelele și crizantemele se mai bucură încă în acest sfârșit de toamnă, iar păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Doar vrăbiile, sticleții, pitulici rămân, căci se mulțumesc și cu firimituri primite de la copii iar cu frigul s-au deprins cât de puțin. Cocorii pleacă în stoluri, adică mulți la un loc. În frunte zboară cel
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
se mulțumesc și cu firimituri primite de la copii iar cu frigul s-au deprins cât de puțin. Cocorii pleacă în stoluri, adică mulți la un loc. În frunte zboară cel mai voinic cocor. Când acesta obosește, altul îi ia locul. Rândunelele se adună de asemenea în stoluri și se pregătesc de plecare. Nici gâștele și rațele sălbatice nu mai au de ce sta lângă lacurile înghețate. Nu vor mai găsi peștișori. Păsările călătoare pleacă în stoluri, deoarece cu cât se unesc mai
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]