1,152 matches
-
vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în Grecia antică, în fabula "" a lui Esop, în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește din nou și
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
rândunicile, cum ar fi „prima rândunică”, „cu o rândunică nu se face primăvară”. Ultima expresie, devenită proverb, a apărut încă în Grecia antică, în fabula "" a lui Esop, în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește din nou și ambii îngheață de frig. Aceeași expresie o întâlnim și în Etica nicomahică a lui Aristotel: "„...pentru că, așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel o singură zi sau un scurt
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în care un tânăr sărac își vinde ultima haină la văzul primei rândunici, după care timpul se răcește din nou și ambii îngheață de frig. Aceeași expresie o întâlnim și în Etica nicomahică a lui Aristotel: "„...pentru că, așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel o singură zi sau un scurt răstimp nu fac pe nimeni absolut fericit”". După opinia specialiștilor, William Shakespeare amintește în tragedia Macbeth anume lăstunul de casă, atunci când conducătorul de oști Banquo descrie castelul, adresându
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
fiind pasăre reprezintă celestul și lumina, iar prin culoarea sa reprezintă terestrul și tenebrele. Corbul mai este întâlnit și în legenda potopului din mitologia mesopotamică. Singurul supraviețuitor al dezastrului, împreună cu familia sa, Uta-Napiștim, trimite din corabia sa un porumbel, o rândunică și un corb, pentru a vedea cine a mai reușit să scape. Din aceste trei păsări, doar corbul a fost necredincios și nu s-a întors. În mitologia greacă, tânăra Mirmex, nemulțumind-o pe zeița Atena, a fost preschimbată în
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
Reni. Măcinul a fost ocupat la 11 iunie 1877. În timpul acestui război, au avut loc scufundarea cuirasatului turc “Lufti-Djelil”, o importantă navă de război a flotei otomane, de către artileria rusă din Brăila, și atacul din 13-14 mai 1877, când șalupa “Rândunica” comandată de maiorul roman Murgescu, a scufundat pe canalul Măcin canoniera cuirasată ”Hivzi-Rahman”. În anul 1878, în urma Tratatului de la Berlin care aloca Dobrogea României, la 14 noiembrie 1878 o coloană a armatei române și înalte oficialități ale guvernului de la București
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Șerban), " Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
nevoiți să renunțe la încăperea pronaosului și parțial la naos, această însemnată parte de vest sacrificată (8 m) fiind pitoresc marcată prin incinta brazilor, plantați în 1925. Pereții păstrați ai lăcașului, realizați din câte 7 bârne, petrecute în ,coadă de rândunică”, și console cioplite, ce depășesc cu o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
m lățime și 0,3-0,4 m înălțime. Interiorul zidurilor este alcătuit din piatră și pământ, iar legarea între paramente și miezul zidului se realizează cu ajutorul unor bârne din lemn ce sunt introduce în niște locașuri săpate în formă de rândunica, uneori aparente iar alteori ascunse.
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
la intrarea în cimitir. În anul 1899, a fost construită în apropiere de biserica de lemn o biserică de zid cu o cupolă impunătoare. este construită din bârne de stejar masive, cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri, cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din tablă zincată. Absidele laterale și pridvorul au acoperișuri separate, marcate cu cruci
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Râpă Nui (1994) este un film regizat de Kevin Reynolds. Este produs de Kevin Costner, Barrie M. Osborne și alții. Povestea filmului se bazează pe legendele poporului Rapanui privind Insula Paștelui, Chile, în particular despre oul rândunicii Onychoprion fuscatus din Cultul omului-pasăre. Detaliile istorice din acest film sunt discutabile, dar tema centrală — distrugerea pădurilor de neînlocuit ale insulei — este bine autentificata. Există două clase de oameni; Urechi Lungi și Urechi Scurte. Urechile Lungi, însemnați cu bucăți mari
Rapa Nui (film) () [Corola-website/Science/325217_a_326546]
-
Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
slavonă foarte bine păstrată. De remarcat este faptul că grinda de postament de pe latura sudică este fasonată în două trepte: una de jos, ieșită în afară și alta retrasă la nivelul grinzilor ce sunt îmbinate la colțuri în coadă de rândunică, iar cele de sus se prelungesc pentru a forma niște console mici, atent rotunjite. Pictura interioară a edificiului poartă semnătura zugravului Opriș Georgie din Baia Sprie de la 1840, când s-au făcut și reparații, ceea ce presupune că s-ar fi
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
a poposit șapte zile. În cea de-a șaptea zi, el a trimis un porumbel pentru a vedea dacă apele s-au retras, iar porumbelul nu a găsit nimic altceva decât apă, așa că s-a întors. Apoi a trimis o rândunică și aceasta s-a reîntors, negăsind nimic. În cele din urmă, Utnapiștim a trimis un corb, iar corbul a văzut că apele s-au retras, așa că a zburat în cerc și nu s-a mai întors. Utnapiștim a eliberat apoi
Utnapiștim () [Corola-website/Science/333327_a_334656]
-
urogallus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
planul pereților, de străveche formă românească, cu altar, decroșat, poligonal (cu cinci laturi) dar și cu pronaos poligonal, a putut fi clar deslușit, în culoarea lemnului. Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
Vehiculele W 110 Mercedes-Benz au fost fabricate între anii 1961 - 1968, aparținând clasei medii-superioare și înlocuind modelul "Ponton" din seria W 120 / W 121. Ceea ce distinge W 110, precum și seriile W 111 și W 112, este „coadă de rândunica”, cu care producătorul Mercedes-Benz, care în mod normal a avut un design destul de conservator, a făcut o concesie neobișnuită pentru modă timpului în Statele Unite. Formă simplă, elegantă, cu scobituri laterale în tablă, a fost dezvoltată de către fostul șef de design
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
conservator, a făcut o concesie neobișnuită pentru modă timpului în Statele Unite. Formă simplă, elegantă, cu scobituri laterale în tablă, a fost dezvoltată de către fostul șef de design al MB, Karl Wilfert, împreună cu echipa sa. Comparativ cu vehicule americane, „coadă de rândunica” este mică la W110. Producătorul a numit-o "Peilstege", și ar fi trebuit să facă mai ușoară parcarea - ea a marcat însă în mod clar sfârșitulul modelului. Caroseria s-a remarcat printr-o siguranță pasivă necunoscută până atunci: a avut
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
montată pe ușă, după geamul cu balamale din partea șoferului, ceea ce a făcut mai ușoară reglarea să de pe scaunul conducătorului auto. Stopurile au fost modificate încă în 1961, sticla proeminenta de sus până la mijloc fiind aplatizata. Porecla modelului este „coadă de rândunica mică” (spre deosebire de 111 W / W 112, „coadă de rândunica mare”) și se datoreaza aripilor spate în formă de coadă de rândunica. Interiorul și dimensiunile portbagajului sunt aceleași ca și la „coadă de rândunica mare”. Toate modelele au avut un panou
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
ceea ce a făcut mai ușoară reglarea să de pe scaunul conducătorului auto. Stopurile au fost modificate încă în 1961, sticla proeminenta de sus până la mijloc fiind aplatizata. Porecla modelului este „coadă de rândunica mică” (spre deosebire de 111 W / W 112, „coadă de rândunica mare”) și se datoreaza aripilor spate în formă de coadă de rândunica. Interiorul și dimensiunile portbagajului sunt aceleași ca și la „coadă de rândunica mare”. Toate modelele au avut un panou de instrumente neobișnuit, cu scară tahometru cu funcționare pe
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
au fost modificate încă în 1961, sticla proeminenta de sus până la mijloc fiind aplatizata. Porecla modelului este „coadă de rândunica mică” (spre deosebire de 111 W / W 112, „coadă de rândunica mare”) și se datoreaza aripilor spate în formă de coadă de rândunica. Interiorul și dimensiunile portbagajului sunt aceleași ca și la „coadă de rândunica mare”. Toate modelele au avut un panou de instrumente neobișnuit, cu scară tahometru cu funcționare pe verticală. În funcție de viteză culoarea indicatorului se schimbă de la galben la roșu. Această
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
fiind aplatizata. Porecla modelului este „coadă de rândunica mică” (spre deosebire de 111 W / W 112, „coadă de rândunica mare”) și se datoreaza aripilor spate în formă de coadă de rândunica. Interiorul și dimensiunile portbagajului sunt aceleași ca și la „coadă de rândunica mare”. Toate modelele au avut un panou de instrumente neobișnuit, cu scară tahometru cu funcționare pe verticală. În funcție de viteză culoarea indicatorului se schimbă de la galben la roșu. Această schimbare de culoare era generată de un cilindru cu rotație în jurul propriei
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
opțional chiar 85 l), guri de aerisire cromate în pilonul spate că la W 111 / W 112 și două benzi orizontale cromate pe partea din spate - în spate dispare cromul de pe aripioare, făcându-le mai puțin ostentative (aripioarele de tip „rândunica” ies din modă la acea vreme, apogeul lor fiind la sfârșitul anilor 1950). Luminile din spate la 190 aveau formă ușor înclinată spre centru și semnalizatoarele roșii. La 200 devin drepte, si, prin urmare, puțin mai mari, iar semnalizarea devine
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
numele "Universal" conform specificațiilor de calitate Mercedes, au fost inițial doar combi. Au fost oferite trei modele "mici": 200, 200 D, 230, si modelul "mare" W 111 230S. În total au fost produse 2754 de bucăți IMA Universal „coadă de rândunica”. În număr mic, au fost produse la IMA și limuzine „coadă de rândunica”. Mai tarziu, IMA produce și câteva limuzine de tip W115. Compania a dat faliment în 1968. Mașinile Combi produse de IMA au fost considerate, datorită acordului de
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]