3,492 matches
-
benzoică. Lăsați să se răcească în frigider, verificând consistența. Dacă este prea moale, reîncălziți și mai adăugați ceară de albine. Este o alifie foarte bună pentru erupțiile provocate de iedera otrăvitoare, iritațiile de scutec, iritații de la căldură sau alte erupții. Rășina benzoică va conserva acest amestec. Dacă nu aveți rășină benzoică, adăugați ulei de vitamina E. Alifie cu anin Adăugați 2 linguri de scoarță de anin la 1 cană de ulei de măsline fierbinte. Acoperiți și fierbeți la foc mic 3
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Dacă este prea moale, reîncălziți și mai adăugați ceară de albine. Este o alifie foarte bună pentru erupțiile provocate de iedera otrăvitoare, iritațiile de scutec, iritații de la căldură sau alte erupții. Rășina benzoică va conserva acest amestec. Dacă nu aveți rășină benzoică, adăugați ulei de vitamina E. Alifie cu anin Adăugați 2 linguri de scoarță de anin la 1 cană de ulei de măsline fierbinte. Acoperiți și fierbeți la foc mic 3 ore. Adăugați 90 ml de ceară de albine și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
FRECȚIILOR Liniment universal Amestecați 4 linguri de frunze de tătăneasă, câte 2 linguri de frunze de pătlăgină, coada-șoricelului, gălbenele, pelin, scânteuțe și 45 ml de ceară de albine. Fierbeți la foc mic câteva ore. Strecurați și adăugați 1 linguriță de rășină benzoică. Răciți și verificați consistența. Puneți într-un borcan steril. Etichetați și folosiți pe orice tăieturi, zgârieturi sau erupții. Liniment cu muștar uscat pentru artrită Masați acest liniment pe piele în fiecare dimineață dacă este necesar. Poate fi lăsat pe
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
din cap. Praful se învârtejea ușor deasupra urmelor lăsate de rafala copitelor... Străbătând satul vecin cu Dolșanka, o zări pe femeia sărmană cu duhul stând pe o grămadă de trunchiuri de pin. Câteva erau deja curățate de crengi, dâre de rășină sclipeau pe miezul lor trandafiriu, ca niște picături de miere. Imaginea acelui lemn deschis la culoare, gata să se înalțe în chip de perete al unei izbe, era o făgăduială de fericire. Sărmana cu duhul dormea cu gura întredeschisă, de parcă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
adunat destule lectici în fața sălii de lectură. Înseamnă că invitații au început să sosească. Trebuie să se grăbească. Mai aruncă încă o privire în urmă, la cuburile lucioase de pe pereții fântânii. Bucățile de sticlă încrustate în căptușeala de mas tic, rășină și bitum par să capteze toată lumina soarelui și o reverberează apoi în jurul lor. Formele unghiulare, cu creste în tonuri mai vii, contrastează plăcut cu bordura din cochilii de scoici. Meșterii care au trudit la această fântână au știut să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
neplăcută, devenită un fel de datorie de stat. — Gata! anunță victorios Panthagathus. Firele care au mai rămas am să le smulg cu pastă epilatoare. Tiberius strâmbă din nas scârbit. Iar o să-i întindă pe față por căria aia puturoasă din rășină, smoală și grăsime de măgar. Un pic de fiere de capră, cere sentențios Antiohus unuia dintre ajutoare, în timp ce toarnă în amestecul dezgustător câteva picături de sânge de liliac. — Pune și puțină pudră de viperă, îi sugerează Panthagathus. Se va desprinde
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au fost aruncate în fântâna din vatra satului. Cu hainele întoarse pe dos, puse pe cap, ca să nu-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri roți mari de căruță în flăcări. înfășurate în paie și cârpe unse cu rășină, roțile se rostogoleau în hopuri mari, aprindeau iarba uscată de pe dealuri, lăsând dâre de foc în urma lor. Luminând violent chipurile trase ale oamenilor, roțile de foc erau supte de hăul văilor și se opreau sfârâind în apa râului, ademenind magic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu deosebire jinduia după rășină de brad. Cresta rășinosul la subsuoara crengilor și apoi revenea cu priviri vinovate să lingă tainicele secreții ale mucoasei copacului. De barba și mustățile năclăite și lipicioase se prindeau mereu frunze uscate, fulgi de păpădie, petale de flori și fluturi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
date cu implicație socială, aparent importante, dar de fapt periferice și puțin semnificative. Dacă vrei să cunoști un copac, nu-i suficient să cauți în dicționare din ce se compune și câți ani trăiește. Trebuie, mai degrabă, să-i miroși rășina ce îi oblojește rănile, să-i strivești câțiva muguri între măsele, să te îmbăiezi în fiertura frunzelor sale și să-ți zdrelești pieptul gol de scoarța trunchiului, încercând să prinzi cu urechea bolboroseala tăcută a sevei. False și convenționale, biografiile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
noiembrie 2004 REFLECȚII ( CLXII ) „La pomul tare lăudat Nu te duci cu sacul” - Ce-a fost mai bun ’n-ascuns s-a dat, Rămas-a doar cât acul. * Bunul-simț și cu rușinea Au pierit deodată; Pe obraz s-a-ntins rășina, Azi e neagră pată. 9 noiembrie 2004 CU IISUS LA DRUM În jungla viețuirii noastre E locul strâmt pentru acei Ce sunt porniți spre lumi albastre C-un Dumnezeu, nu dumnezei. Calea-i una, dar măreață, Cu nume sfânt - Iisus
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
au fost aruncate în fântâna din vatra satului. Cu hainele întoarse pe dos, puse pe cap, ca să nu-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri roți mari de căruță în flăcări. înfășurate în paie și cârpe unse cu rășină, roțile se rostogoleau în hopuri mari, aprindeau iarba uscată de pe dealuri, lăsând dâre de foc în urma lor. Luminând violent chipurile trase ale oamenilor, roțile de foc erau supte de hăul văilor și se opreau sfârâind în apa râului, ademenind magic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu deosebire jinduia după rășină de brad. Cresta rășinosul la subsuoara crengilor și apoi revenea cu priviri vinovate să lingă tainicele secreții ale mucoasei copacului. De barba și mustățile năclăite și lipicioase se prindeau mereu frunze uscate, fulgi de păpădie, petale de flori și fluturi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
date cu implicație socială, aparent importante, dar de fapt periferice și puțin semnificative. Dacă vrei să cunoști un copac, nu-i suficient să cauți în dicționare din ce se compune și câți ani trăiește. Trebuie, mai degrabă, să-i miroși rășina ce îi oblojește rănile, să-i strivești câțiva muguri între măsele, să te îmbăiezi în fiertura frunzelor sale și să-ți zdrelești pieptul gol de scoarța trunchiului, încercând să prinzi cu urechea bolboroseala tăcută a sevei. False și convenționale, biografiile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
că cecul avea să-i parvină prin poștă. Nașterea râurilor și a artei e un proces violent. Era destul de simplu să evite apa; în Danville, aceasta era oprită, depozitată și recirculată prin intermediul unor țevi subterane și a unor fântâni din rășină plastifiată care seamănă cu piatra. La capătul fiecărui subdiviziuni, apa era limpede ca cristalul și clorată și se strângea în bazine cu pești letargici și sfrijiți. Pe de altă parte, arta era mai insidioasă. Chiar și în suburbii. Deși cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
tot Întreb dacă era pentru că se dovedise foarte descurcăreață sau pentru că pur și simplu așa i-a fost norocul. Eu, oricum, nu mai aveam de ales. CONFECȚII PICOLLO De un suport În formă de fluier atîrna o placă groasă din rășină acrilică, albă ca laptele, pe care erau aplicate fîșii Înguste din aluminiu, ce alcătuiau un HYPERLINK "http://fel.de"fel de text scris cursiv. Trebuie să recunosc că era tare șic. „Picollo” a fost porecla soției mele În anii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
i se potrivea foarte bine și mă fascina această latură a caracterului ei. Cu toate acestea, Îmi mențin părerea că sugerează o calitate, dar și un defect În același timp. Ușa de lîngă vitrină consta dintr-o simplă placă din rășină acrilică. În ea se reflecta ca Într-o oglindă gardul de scînduri ce Împrejmuia șantierul de peste drum și tot În ea mi-am văzut și chipul. Cel pe care-l vedeam avea părul ciufulit de vînt și umerii nesiguri de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
colorate din câte am văzut vreodată. Mircea, nu e imaginația unei minți rătăcite. Toți copiii au ieșit în curte și nu-și puteau mișca ochii de pe cer. Cum eu eram pe colină, tot ce percepeam era mirosul de sevă, de rășină și imaginea aceea de rai în care Dumnezeu mai dădea un semn altor Noe, un alt semn al alianței. Așteptam într-o liniște în care nu-mi auzeam decât ritmul unei inimi micite de efortul din noapte. Așteptam să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mergem să vizităm grădina interzisă. — I se spune astfel, mi-a explicat ea, pentru că este înconjurată de ziduri înalte, iar sultanul a interzis vizitarea ei spre a ocroti o minune a naturii: unicul arbore din lume care produce balsam, adevărata rășină parfumată. O monedă de argint strecurată în palma paznicului ne-a îngăduit să pătrundem înăuntru. Aplecată deasupra arborelui de balsam, Nur își dădu vălul la o parte și stătu astfel vreme îndelungată, fără să se miște, fascinată, visătoare. Repetă, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aplecându-și adesea capul ferindu-se de crengi. Lurr mergea în fața lui, adulmecând pământul de parcă ar fi luat urma cuiva. Valerius zâmbi, trăgând în piept aerul rece, în care se simțeau mirosul pătrunzător al pinilor și acela, mai dens, al rășinii. Observă în zăpadă urme de vulpe și de cerb, iar mai departe - urme de lup; își aminti deodată visul care îi readusese în memorie acea zi din copilăria sa când soldații atacaseră satul, jefuindu-l și omorând oamenii, în căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pielea rănită să nu se usuce. Folosi multe dintre instrumentele sale de chirurg pentru remedierea rănilor făcute de armele ascuțite. Pe răni presără pulbere de semințe de papirus - un remediu excelent, ce ajuta cicatrizarea - și smirnă, zeamă de verigar și rășină de fistic. Fața îi era scăldată în sudoare, din cauza luptei îndârjite pe care o dădea împotriva morții. Nu se iviseră încă zorii. Valerius bandajă cu grijă toate rănile. Fata îi aduse o pătură de blană și Valerius o întinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pentru că acolo se încrucișau drumurile comerciale dintre Italia și teritoriile danubiene, se făcea comerț cu chihlimbar și se extrăgea aur din minele din împrejurimi; Augustus făcuse din ea capitala celei de-a zecea regiuni a Imperiului Roman. Inspiră mireasma de rășină și ierburi ce venea dinspre pădure și dinspre plantațiile de plante aromatice de care Calvia Crispinilla avea mare grijă. Calvia avea vila aceea și mari proprietăți în ținut, în Histria și în Pannonia, mine, fabrici de cărămizi, vase și amfore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
stătea lângă medic și privea încruntat rana lui Antonius. — Pentru asta e nevoie de fratele tău. Se uită neîncrezător spre medicul care își pusese instrumentele pe tăciunii aprinși. El n-ar folosi fierul înroșit ca să vindece o rană, ci uleiuri, rășini, pomade... — Fratele meu e gladiator, ai uitat? replică Antonius punând jos cupa; se întoarse apoi spre medic: Poți începe. — Încă nu sunt gata, murmură medicul. O să te doară, dar am să-ți vindec rana, cu toate că nu sunt la fel de priceput ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ceea ce la un moment dat fusese o mare obsesie a sa. Tot soiul de lucruri ajunseseă în cutia aceea: un păianjen cu spate roșu precum catifeaua, o carcasă înaltă, cu semnițe așezate ca foile de pergament, o bilă portocalie de rășină, o piele de șarpe, o bucată de os, pene de diferite culori, mătase fină, mătase de bumbac, toca îmblănită a unei molii, o spirală de sepale, o frunză bolnavă, acoperită cu pistrui albaștri din pricina unei ciuperci... Acum, deși multe dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
care rânjea aplecat spre mine, ținând în mână o bâtă de baseball din mahon. Toată viața mea nu m-am simțit mai despuiat ca în clipa aia. Nu - niciodată. Era ceva în bâta aia, în strălucirea ei dată parcă de rășină sau de vreun săpun fin, care o făcea atât de amenințătoare, amintindu-mi de ce mă ținusem departe de Scheldt și de negresele dulci și de muianele lor tarifate. E vorba de ceva grav și violent și criminal și josnic. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am deschis ușa și am intrat În apartament. Perdelele de la balcon unduiau În Încăpere. Silueta stătea așezată lîngă fereastră, cu chipul estompat contra luminii, nemișcată, cu o lumînare aprinsă În mînă. O perlă sclipitoare Îi alunecă pe piele, strălucitoare ca rășina proaspătă, și Îi căzu În poală. Isaac Monfort se Întoarse, cu chipul brăzdat de lacrimi. Nu te-am văzut În după-amiaza asta la Înmormîntare, am zis eu. Tăgădui În tăcere, ștergîndu-și ochii cu dosul reverului. — Nuria nu era acolo, murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]