480 matches
-
0, R 1a, R 1b, R 2a, R 2b, R 3a, R 3b, R 4, R 5, R 6, R 7, R 8. b) Lemn rotund - Clasificare calitativă pentru specii rășinoase, în conformitate cu SR 1927-1: ... Clasificare calitativă a lemnului rotund de rășinoase. Partea 1. Molid și brad ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare). c) Lemn rotund - Clasificare calitativă pentru specii rășinoase, în conformitate cu SR EN 1927-2: ... Clasificare calitativă a lemnului rotund de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Partea 1. Molid și brad ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare). c) Lemn rotund - Clasificare calitativă pentru specii rășinoase, în conformitate cu SR EN 1927-2: ... Clasificare calitativă a lemnului rotund de rășinoase. Partea 2. Pin ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare); ● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard; ● se referă la speciile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard; ● se referă la speciile de pin silvestru, pin negru, pin maritim și pin radial. d) Lemn rotund - Clasificare calitativă rășinoase, în conformitate cu SR EN 1927-3: Clasificare calitativă a lemnului rotund de rășinoase. Partea 3. Larice și Pin Douglas ... ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare); ● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
roșie sănătoasă și uniformă. f) Cherestea - Terminologie și dimensiuni, în conformitate cu art. 4-7 din SR EN 1309-1: Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1. Cherestea, conține: ... ● metode de măsurare pentru cherestea tivită și scândură de foioase și rășinoase; ● nu se aplică pentru lemnul tropical. g) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 1611-1, SR EN 1611-1:2001/A1 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de rășinoase. Partea 1. Molid, brad, pin și Duglas european. ... ● clasificare după aspect a cherestelei
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Cherestea, conține: ... ● metode de măsurare pentru cherestea tivită și scândură de foioase și rășinoase; ● nu se aplică pentru lemnul tropical. g) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 1611-1, SR EN 1611-1:2001/A1 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de rășinoase. Partea 1. Molid, brad, pin și Duglas european. ... ● clasificare după aspect a cherestelei după: - noduri pe 2 fețe - clasele G2; - noduri pe 2 fețe și 2 canturi- clasele G4. h) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 975-1, SR EN 975-1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
clasificare după aspectul fețelor și canturilor, defectelor de structură și deformații; ● conține clase de calitate de la 1 la 4. j) Lemn de construcție - Clase de rezistență, în conformitate cu SR EN 338: ... ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12...C50 (rășinoase), D30...D70 (foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
conține clase de calitate de la 1 la 4. j) Lemn de construcție - Clase de rezistență, în conformitate cu SR EN 338: ... ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12...C50 (rășinoase), D30...D70 (foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
SR EN 338: ... ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12...C50 (rășinoase), D30...D70 (foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4...5,0 N
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4...5,0 N/mmp (foioase). Anexa 9 (informativă) EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITĂȚII LEMNULUI Anexa 10 CERINȚE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITAR
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4...5,0 N/mmp (foioase). Anexa 9 (informativă) EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITĂȚII LEMNULUI Anexa 10 CERINȚE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITAR Tratamentul termic este singurul tratament aprobat a fi utilizat în România pentru tratament fitosanitar. Realizarea acestuia presupune
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
agricol din jurul orașului și condițiile naturale favorizează cultivarea cerealelor, legumelor, viței de vie, pomilor fructiferi și creșterea animalelor. În imediata apropiere a orașului se află o pădure frumoasă. Speciile de vegetație cele mai răspândite sunt stejarul, gorunul, cerul și unele rășinoase. Activitatea comercială are vechi tradiții, Marghita fiind cunoscută încă din secolul XV ca un târg important. De la primele prăvălii, apărute în urmă cu aproape două secole, s-a ajuns astăzi la o rețea comercială cu peste o sută de magazine
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
multe dintre ele fiind înlocuite, din timpuri istorice, cu plante de cultură. Zona pădurilor mixte se reprezintă sub forma unor fâșii, între 50 și 55 grade latitudine, care se îngustează pe măsură ce înaintează spre extremitatea estică a continentului. Zona pădurilor de rășinoase, în care predomină molidul, bradul, zada și mesteacănul, este cea mai masivă unitate forestieră a Europei. Acestea ocupă o arie vastă, până spre latitudinea orașelor Oslo, Stockhlom și Sankt Petesburg, dincolo de care, spre sud, are o maximă extensiune în Câmpia
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
temperat-continentală. Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de pădure, în arealul pădurilor de molid se identifică păduri brun-acide, iar în Munții Codru-Moma se identifică rendzinele. Modul de utilizare a terenului Regiunea Vașcău are un climat temperat continental moderat, care rezultă din poziționarea în vestul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
vânturi frecvente și puternice. La pește 1800 m, temperaturile scad la 0-2 sC. Verile sunt scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice. Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
330 mm asigurând un volum util de 115,85 litri. Capacitatea stupului este de 20 de rame cu dimensiuni de 435 x 300 mm model Dadant. Corpul stupului este o cutie paralelipipedică deschisă la partea superioară executată din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Pereții corpului sunt încheiați în falț iar fundul este fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
este de 20 mm, distanța dintre rame și pereți este de 7,5 mm iar distanța dintre leațul superios al ramei și podișor este de 10 mm. ● Capacul este format din cadrul și tăblia superioară și este confecționat din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Tăblia are la exterior o învelitoare de tablă care protejează stupul de intemperii. Capacul se montează pe peretele din față al corpului cu două balamale. În părțile laterale ale capacului sunt două deschideri pentru
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm (Ulmus Montană), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Sorbus aucuparia) . Provine de la Vârful Goșmanu aflat în apropiere. Rezervatia Pădurea Goșman este importantă pentru protejarea arboretului secular de amestec de rășinoase cu fag și a diversității biologice. Situl adăpostește specii rare de păsări și specii de plante importante pentru floră din zonă. Rezervatia Goșman prezintă un stadiu de codru secular (vârstă copacilor este de circa 140-260 de ani) neinfluențat de om
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
suprapune sitului "Natură 2000 - Valea Izei și Dealul Solovan". Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer - 1.829 m și Vârful Bran - 1.840 m), de importanță geologică, floristica și peisagistica, acoperită cu păduri de rășinoase și pajiști. Floră rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
(Ciconia nigra) este o pasăre migratoare din ordinul ciconiformelor ("Ciconiiformes"), familia ciconiidelor ("Ciconiidae") cu o talie foarte mare, de culoare negră cu partea inferioară albă, răspândita în pădurile de foioase și rășinoase aflate lângă marginea apelor din zonele temperate ale Europei și Asiei. Are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice arămii și verzui; abdomenul este alb. Tinerii sunt lipsiți de luciul metalic. Ciocul este roșu închis; la tineri verde-cenușiu. Picioarele sunt roșii închis; la tineri verde-cenușiu. Trăiește în pădurile de foioase și rășinoase lângă marginea apelor și în regiunile mlăștinoase, cu păduri în apropiere. Cuibărește în Europa Centrală și de Est, peninsula Iberică și zonele temperate din Asia. Iernează în regiunile tropicale din Africa și Asia. Există o populație rezidentă separată în Africa de Sud
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]