501 matches
-
resemnării. Un mare dar al sufletului românesc, dar, în egală măsură, o mare slăbiciune a vieții românilor. Din această împăcare cu răul, cred, obediența, resemnarea cu care ne mlădiem după toate nedreptățile. Revoltele sunt trecătoare, de scurtă durată și vizează răbufniri imediate. Își ucide vecinul pentru o brazdă de pământ, dar suportă - chiar cu secretă admirație - hoțiile celor ce-i iau ogoarele, pădurile, apele. Se încrâncenează în „răzbunare“ pentru un pumn de cuie, dar privește nepăsător cum uzine, mine, șantiere sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
absența pocăinței. „Sărbătoarea cea mare” - în esență, un text absolut autentic despre convertire, dar mai ales, un text, care descrie bucuria curată a copiilor care trăiesc intens Sărbătoarea Învierii Domnului, care vine cu alai de obiceiuri și tradiții. „Casa părintească” - răbufnire tandră, nostalgică, emoționantă. Iată, o descriere inegalabilă a casei părintești, a casei copilăriei: „Casa părintească nu e doar o casă, nu e doar un loc undeva, care poate fi vândut, dăruit, părăsit, uitat... pe care, cu timpul, vânturile și ploile
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
generate de iubire cad ca o rană incandescentă. Iubirea - acest buchet de gheizere. Iubirea poate să deschidă, ori să amelioreze abisuri. Când iubești cu adevărat, simți în preajmă respirația infinitului. Vulcanul iubirii nu erupe mistuitor decât o dată în viață. Celelalte răbufniri sunt doar replici anodine. Neîmplinit în absolut, erosul se sedimentează în biologic. Don Juan nu a găsit iubirea unică. Pentru că nici nu a căutat-o! Iubirea - o pată de sublim pe existența noastră. Telescoapele artei sfredelesc sufletul, așa cum știința nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vorbă veche, și-l știau pe Lisandru cât e de arțăgos la băutură, mai ales. Crâșmarul, învățat cu năravurile și hârțagul mușteriilor, șterse îndată tejgheaua de cioburi, fără nicio supărare, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. A fost o răbufnire; parcă adunase întrânsul, toată furia de pe lume, înfrânându-se să nu izbucnească în hohote de plâns. Nu putea îndura umilința. - Anafura șî mama ei di viațî! ..sudui el cu o ură care cutremură. În glasul lui chinuit, suna atâta sfâșiere
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
își prelungească acel rendez-vous1 cu aceasta până în zori. Apoi, adormi. Dar negura tainică a nopții se lăsa peste el cu o uriașă putere de apăsare, dorind dinadins parcă să prevestească evenimentele nefirești, ce aveau să se petreacă în continuare. O răbufnire năvalnică și furtunoasă a vijeliei stârnite afară îl trezi brusc. Era, într-adevăr, o furtună pornită în înspăimântător de pustia noapte, fără seamăn de sălbatic dezlănțuită în grozăvia și în măreția ei. Pesemne că un vârtej se abătuse în vecinătatea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și a-l aplica numaidecât. Se întâmplă, de multe ori, ca unele gânduri să rămână bine ascunse la loc dosnic în noi îndelungă vreme, numai pentru ca, la momentul potrivit, cu mare forță să iasă în întregime la iveală, într-o răbufnire neașteptată, ce te face să tentrebi dacă nu cumva Îl ai pe Dumnezeu în tine! Întocmai așa, ei bine, se petrecu și cu eroul acestei povestiri, căci, într-o clipă Istorisiri nesănătoase fericirii 99 de sclipire sublimă, își aminti de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ani În timpul procesului Kamnetz, se află În drum spre casă. El a urcat luni În Orient Express la Ostende, iar trenul lui va ajunge la Belgrad În seara aceasta. Se crede că sosirea lui la Belgrad va coincide cu o răbufnire socialistă bazată pe populația mahalalelor, unde numele doctorului Czinner n-a fost uitat nici o clipă, și probabil va avea loc o tentativă de ocupare a gării, poștei și Închisorii. Domnișoara Warren făcu o pauză. — Aceasta e relatarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu Cezar, cu Cezar care stătea pe fotoliul acum gol. Vesel, trist, optimist, copleșit de nedreptate, răpus de răutatea umană. Strălucire și stingere în durere. Ce o fi simțit marele Cezar cînd Brutus...? Nu, mai bine ascult cîntecul monoton, cu răbufniri neașteptate, cu revolte înăbușite, cu eforturi spre a atinge Cerul. Este Cezar, așa cum l-am înțeles cînd l-am avut companion la îndelungi taifasuri, cînd ni se părea că sîntem o bună bucată din veșnicie. Vocea se stinge, cîntecul amuțește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mă durea și mai tare. Ca un sistem de încălzire centrală în țevile căruia se infiltrase aer, mintea mea dădea rateuri și se opintea să treacă prin mijloace coerente dintr-o zonă într-alta - doar cele mai simple și directe răbufniri de gânduri păreau să aibă vreo șansă de-a trece de sistem fără să rămână blocate și să se piardă în unghere ascunse sub scândurile dușumelei. Sunt doar obosit. Mă paște o gripă. Acestea erau singurele explicații destul de simple ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aproape. Brr, brr, brr, brr, brr-brr — Asta e, am strigat. Acum sunt pregătit să mă uit la tine, arătare afurisită. Știu ce ești și sunt pregătit să te văd cum se cuvine. Rechinul își continuă drumul spre mine într-o răbufnire de stropi - amintiri și regrete și dorințe și tristețe și fericire și visuri - capul rechinului, doi ochi negri, de jucărie de-o parte și de cealaltă a unui glonț uriaș și cenușiu o nicovală jet gigantic, despicat pe din două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Bucuros să încheie astfel o controversă fără rost. „Știm cine decide, sigur că știm. Depinde dacă-i prânz sau e dimineață sau seară, dacă e binedispus. Slugile execută, nu ? Până când, până se va...“ Surdină, atât e revolta lui Varlam. Mica răbufnire, atât. Cât permite colivia. Reglajul respirației, atât. Varlam bolborosește, neîmpăcat, profitând că Manole e de-acum în grupul de la fereastră. Vera îl cercetează cu încetineală. De cinci, șase sau șapte ani înfățișarea soțului a rămas aceeași, nu s-a schimbat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și spre Miazăzi și, dacă n-om mai găsi nici o punte de pământ care să ducă mai departe, Înseamnă că Îmi voi fi terminat călătoria. Atunci, o să ne Întoarcem fiecare pe la casele noastre... Era din ce În ce mai frig. Începuse să viscolească, iar răbufnirile vântului ne repezeau În ochi fulgi tăioși. - Fie, spuse Barra după o vreme. Abia atunci am părăsit vatra din mijlocul satului și m-am dus la casa mea și a lui Enkim. Femeia mea Îi alăpta pe Marea și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe pămîntul arid și ars de soare, silueta Îngenuncheată se clatină orbește, se clatină la fiecare lovitură, cu brațele Încă Întinse, pînă ce cade În față, pe pămînt, cu brațele desfăcute, cu capul Într-o parte și apoi, o ultimă răbufnire de groază - lovitura ucigașă a pantofului În obrazul scăldat de sînge, fără cunoștință, iar apoi tăcere, nu se vede nimic, nu se aude nimic În afară de răsuflarea greoaie, Înecată, gîfÎită, a bărbatului buhăit, fața albă de șobolan din spatele lui, cu colții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mult timp ca să mă tot gîndesc: n-o fi politicește incorect ce spun? O fi non-politic corect? Nu cumva nu-i corect politic, politic clean, politicește corect? Miss Deemple și-a adîncit una din gropițe, cu schepsis... Nu că aș... Răbufnirea mea umorală ("vultureala ta", cum îi spune Magda U.) nu-i de oprit: Să știi, Șichy, polemică în regimul totalitar cu "Scînteia" nu exista. Cum adică? Să te încontrezi cu careva de la "Scînteia"? Categoriile erau diferențiate net: devotații doctrinei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cazma, a tras cu sete în burlanul revizionist, pînă l-a prăvălit. Pe urmă, ar fi întors cazmaua spre Carp: "Piei că-ți rup schinarea. Colcăi de ură față de ARLUS". Deși om domol, Scarlat Carp s-a iuțit față cu răbufnirea umorală a piticului sovietic, cf. bancului, cel mai mare din lume: "Io-te-te! Ti trîntesc di nu ti vezi; cî n-am bout pișleag ca tini. Sî mî pupi unieva". Cînd i-am cerut amănunte, Dumbravă mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Încercat probabil să dea o sinteză a noastră, așa cum a făcut-o Thomas Mann. Întrebarea este În ce măsură a și reușit? Da, Creanga de aur, da, Baltagul, da, Frații Jderi, da, Zodia Cancerului și cam atât. Lipsește Însă dimensiunea tragică, lipsesc răbufnirile iraționalului, acele tenebre care să zguduie la impactul lecturii; prea se petrece totul În previzibil și liric. Ar trebui să ne depășim clasicitatea congenitală, pentru a simți și trăi la modul „monstruos“. Să căutăm universalul nostru În exagerație, În abaterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
frumosul, ai? continuă șeful cu un zâmbet acru. Bun!... Aide, vino-ncoace tu, ăla, cum te cheamă? ― Pe mine, don' plutonier?... Orbișor Leonte! zise omul intrând în cancelarie cu Boiangiu. Câteva minute se auziră dinăuntru numai plescăituri de palme și răbufniri de ghionturi, întretăiate de gâfâielile șefului: "Spune, mă!... Nu vrei să spui?" și de vaietele omului din ce în ce mai prelungite: Nu mai da, don' plutonier!... Iartă-mă, don' plutonier!... Nu știu! Nu-s eu, don' plutonier!" Țăranii rămași în antreu se uitau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mâna dumitale mi-e viața, dar dacă n-am furat, cum să zic c-am furat, don' plutonier? Cu o lovitură scurtă în falcă îi curmă vorba și, trăgîndu-l de umăr în odaie, închise ușa. Și iar începură plescăiturile și răbufnirile, gâfâielile și vaietele... Ancheta ținu vreo două ceasuri. Între timp sosiră și cei cincisprezece din Vaideei, escortați de doi jandarmi, tocmai bine, căci amăranii erau pe isprăvite și ședeau în arest, ștergîndu-și sângele și mîngîindu-și fălcile. Plutonierul însă obosise rău
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mare de porțelan în nișă. Pe o placă metalică sau un carton de azbest se așează sub formă de grămăjoară cantitățile stoichiometric cântărite și amestecate. Prin încălzire într-un singur punct cu ajutorul unei așchii aprinse, amestecul se aprinde cu o răbufnire puternică datorită energiei mari degajate la combinarea elementelor. ZnS se ridică până în tavan sub forma unui nor alb. REACȚIA SE EXECUTĂ ÎN NIȘĂ!!! Prin încălzirea pe o placă metalică a amestecului omogen stoichiometric de Al și S rezultă sulfura de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
ridică până în tavan sub forma unui nor alb. REACȚIA SE EXECUTĂ ÎN NIȘĂ!!! Prin încălzirea pe o placă metalică a amestecului omogen stoichiometric de Al și S rezultă sulfura de aluminiu de culoare albă; combinarea se produce tot cu o răbufnire. Se încălzește într-o eprubetă mai mare, amestecul stoichiometric format din 5,6g pulbere de fier cu 3,2g pulbere de sulf, se obține sulfura de fier de culoare neagră. Datorită degajării mari de căldură, reacția odată declanșată este întreținută
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
mai suportam să-mi tot sune poliția la ușă în toiul nopții; de fiecare dată când mă iubea, se găsea câte un vecin mai sperios care să apeleze la 112 și să reclame că sunt măcelărită la mine în casă... Răbufnirile acestea supranaturale se succedau o dată la două-trei nopți, iar a doua zi după eram cu fizicul la pământ: groaznic de răgușită, nu înțelegeam nici eu ce spun, febră musculară peste tot, dureri de încheieturi... Pe de altă parte, îmi sclipeau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mișcare este mai vizibilă în regimurile impuse care durează de mult timp, dar acestea constituie doar o minoritate, deoarece multe regimuri impuse suferă un colaps după câțiva ani. Astfel, regimurile populiste (de exemplu, în Africa Subsahariană) s-au caracterizat prin răbufniri de activitate autonomă puternică din partea sindicatelor care erau inițial total controlate. Și în statele comuniste, atât în Europa de Est (inclusiv Uniunea Sovietică), cât și în China, au apărut manifestări de independență ale sindicatelor, cea mai semnificativă fiind dezvoltarea sindicatului independent "Solidaritatea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aristotelice (prin intermediul traducerilor din Avicenna și Averroes), revine la lecturile antice, se raportează la dreptul roman (secolul al XIII-lea). Din acest moment, mesajele evanghelic, grecesc, roman fermentează sub mantia bisericească, însă aceasta le ține în frîu și împiedică orice răbufnire. În perioada Evului Mediu, orice revenire la sursele religioase care ar opune Biblia și Evangheliile doctrinei bisericii catolice este condamnată ca erezie, excomunicată, reprimată, anihilată. Dimpotrivă, în interiorul gîndirii creștine se deschide un dialog între rațiune și credință. Rațiunea nu se
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lui Allan Bloom după succesul epocal al cărții care apare acum în românește. Antologia acestor invenții, acuzații și calomnii ar acoperi mii de pagini, iar vasta producție nu a încetat cu moartea celui care le inspiră. Mă aștept la noi răbufniri în 2007, când aniversarea a douăzeci de ani de la apariția ediției originale va prilejui cu siguranță și un bilanț al impactului său public. Deocamdată, urmărind conversațiile din mediile academic-publicistice nord-americane, am observat unele încercări inedite de apropriere genealogică, de „recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
naratorului chaucerian este acela de a nu urma exemplul femeii obediente până peste marginile firii. Femeia locvace, recte târgoveața din Bath, își folosește cuvintele ca adevărate arme, avem un adevărat război al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]