694 matches
-
etapizează prestația acesteia după cum urmează: 1) 16-22 decembrie, când Armata a fost la ordinele lui Ceaușescu; și 2) 22-31 decembrie, când Armata s-a alăturat revoluționarilor și poporului. Pentru a doua etapă sunt prezentați ca argumente palpabile morții (221) și răniții (633) revoluției proveniți din rândul militarilor. Autorii afirmă că, în general, liderii Armatei au împiedicat participarea unităților militare la reprimarea violentă a mulțimii, evitând un conflict direct între militari și manifestanți; militarii ar fi ripostat doar atunci când au fost provocați
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
erau neînarmați, gestul lor fiind acela de a-și dezveli pieptul spre a fi împușcați; iar militarii au tras, nu în aer, ci direct în manifestanți, după cum indică nu doar albumul cu fotografii publicat în 1990, ci și morții și răniții proveniți din acțiunea respectivă. Pentru cazul capitalei, lucrarea Armata română în revoluția din decembrie 1989 susține că violențele împotriva protestatarilor bucureșteni din după-amiaza zilei de 21 decembrie și noaptea de 21 spre 22 decembrie nu s-au datorat Armatei, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
miniștrii, delegați etc., biserica foarte plină. Ora 11, se termină. În curte delegați cu steaguri. Eu încalec, Elisabeta cu trăsura pe bulevard (Academie), acolo sfințire a noilor drapele, pe care eu le înmânez respectivilor comandanți de regimente. Defilare, Școala Normală, răniții, protectorii săracilor, Garda Națională, apoi armata, cu noile drapele în față și toți ofițerii care nu sunt la comandă. Ora 12¼, se încheie. La Palat. Dejunat cu Elisabeta, foarte umed. Ora 2½ primire a Consiliului de miniștri, imediat după aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la Repedea. - 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. - La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale sau adresat Ministerului Sănătății să autorizeze ca răniții revoluției din decembrie să fie tratați la Spitalul de Recuperare. Pe lângă aspectul umanitar se evitau solicitările de internare către străinătate. Ministerul Sănătății își dă acordul prin adresa VI/ 1.4-115 din 9 febr. 1990. Conducerea Spitalului de recuperare (director Rodica
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
puzderie de păduchi, care cu timpul au adus tifosul exantematic, din care cauză au murit din fiecare casă câte unul sau doi din familie, rămânând mulți copii orfani sau unele case pustii. Treceau prin satul nostru divizie după divizie, unde răniții erau vindecați, iar soldații instruiți de ofițerii francezi și apoi trimiși pe front. (...) În acest timp, rămânea mult pământ neînsămânțat, de aceea s-a pus armată ca să are și să ajute la munca câmpului; în schimb, ni se rechiziționa o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
marilor grozăvii descoperite la această unitate sanitară: „...Spitalul este într’un hal de nedescris. Instrumentele, personalul și fondurile evacuate. Medicul Șef și medicii curanți au dezertat dela datorie lăsând în spital soldați români răniți (subl.ns.), iar bolnavii contagioși și răniții civili dela bombardament (subl.ns.) au fost lăsați în voia soartei. Răniții militari români și sovietici și populația civilă soseau fără întrerupere pentru asistență. Multe cadavre părăsite. Răniții nu aveau alimente și nu aveau rufe”. Desigur, pentru îndepărtarea acestei mari
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lăsând în spital soldați români răniți (subl.ns.), iar bolnavii contagioși și răniții civili dela bombardament (subl.ns.) au fost lăsați în voia soartei. Răniții militari români și sovietici și populația civilă soseau fără întrerupere pentru asistență. Multe cadavre părăsite. Răniții nu aveau alimente și nu aveau rufe”. Desigur, pentru îndepărtarea acestei mari mizerii, primarul a apelat din nou la sprijinul populației: „...am ajutat cu sute de oameni la curățirea Spitalului și îngroparea cadavrelor”. Se pare că grosul materialelor fusese evacuat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de care n-ai cum să te superi, toată amărăciunea, sila și Înfruntarea lui, ca răspuns insolențelor și grosolăniilor fudule ale târgovețului. Turcu Ion fusese brancardier pe front, dar nu din cei care des puiau de verighete, bani și ceasornice răniții și morții - și pentru care, după asemenea fapte, se găsea totdeauna vreun glonț rătăcit și ispășirea cuvenită: Fiindcă, să vedeți dum neavoas tră, dom’le plutonier, răul la rău trage!“ Într-o luptă l-a fugărit de aproape un neamț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Aurel sta În mintea mea de atunci la antipodul moral al soldatului brancardier Turcu Ion: simplu și curat la suflet ca Îngerii cei neștiutori de carte; credincios și Închi nat trebilor sale mărunte, dar cu ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea răniții; și fără a se dosi de Moartea cu surâsul contagios, fiindcă nu avea timp să se gândească la ea; vorbindu-și din cuget și inimă de om și de român, iar nu din cărți străine sau din manuale enciclopedice, sufe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punânduși în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată de „Medalia Avântul Țării”, ca
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Și-apoi, se va așterne uitarea... "Dumnezeu să-i ierte!" Vădanelor când le spui, își înăbușă gura cu basmaua, nu te cred, nu vor, nu pot să creadă... Pruncii se tot uită în susul drumului și taica nu mai vine... Dar răniții, ciungii rămășiță de om ce gem prin bolnițele mânăstirilor? Dar vitejii care au luptat bine, care nu și-au precupețit viața, ca Moldova să fie o țară liberă? Tăcere... Lungă tăcere... Boierii stau cu capetele plecate... Brusc, vocea poruncitoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu Ea. O să plec la mănăstire, la bolnița pe care ai zămislit-o la mânăstirea Neamțului. Acolo, aș fi de folos. Mă pricep să leg rănile. Nu mi-i silă de sânge. De mică, taica m-a pus să grijesc răniții din războaie... Deci, vrei să pleci la bolnița Neamțului... spune Ștefan cu tristețe. Un gând de adevărată domniță... De vrei tu... reia el chinuit după o tăcere. Erai o lumină. O să-ți duc dorul... Deci, pleci... Poate... Da... E mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
inaugurat clădirile din incinta mănăstirii. Evenimentul a avut loc în timpul Jubileului Universității ieșene. Si, ca un val de tristețe a trecut peste mine vaerul răniților din 1916, pentru că aici între zidurile Cetățuii a fost instalat un spital de campanie pentru răniții aduși de pe frontul Moldovei. Am iuțit pasul și iată-mă-s intrând pe poarta mănăstirii Socola. În timp ce pășesc pe drumeagul ce urcă ușor spre biserică, mă uit în jur,să văd măcar un petec din Codrii Iașilor de altădată...Nici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și de dânsul, din cămăruța unde se afla. « Ce s-o fi mai întâmplat oare ?» își pune întrebarea Costache, tremurând de spaimă. Răspunsul l-a aflat după vre-o trei ore, de la Maricica, cea care îl încurajează spunând că « toți răniții sunt duși la spital, nu e niciun mort. A fost o grenadă ofensivă, după cum spun specialiștii. » A treia zi, au venit de la spital Săndel și Ileana, cu același car cu boi, cu care i-au dus pe toți. Lor li
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Domnii Constantin Ciocârlanu și Grigore Arghiropulo au Încetatu de a mai funcciona ca Comisari Români pe lângă corpurile de armată ruse, asemine și Domnii Pericles Zencianu și Dimitrie Rizo au Încetatu de a mai fi secretarii acelor doi comisari”. a.k. Răniții aveau nevoie de scame Scamele de care avea așa de mare nevoie armata noastră pentru oblojirea rănilor ostașilor noștri țineau loc pe atunci vatei. De altfel, scamă În Înțelesul Învechit al cuvântului, Înseamnă „Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se poate cumpăra”. Documentul trimis Poliției Huși degajă și acum un fior inconfundabil de adâncă emoție: „Subscrisul are onoare a vă ruga, Domnule Polițaiu, ca să faceți călduros apelu la inimele tuturoru dameloru din orașu, ca să bine voiască a considera că răniții sunt frații noștri care șiau pus pepturile loru pentru apăraria scumpei noastre țări și să le vie În ajutorulu vindecăriloru rănilor ce au căpătat dela inamicul creștinătății. Apelu veți face și la fimeile locuitorilor depe la sub-urbii din orașu căci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Sublocotenentul Botescu, Rgt.5 de Linie; Sublocotenentul Măhăescu, Batalionul 2 Vânători; Căpitanul Cristodorescu, Rgt.14 Dorobanți”. Pe lângă aceștia, mai fuseseră declarați răniți 760 de grade inferioare și morți sau dispăruți 273. Comunicatul telegrafiat al Ministerului de Externe precizase că „...toți răniții În general sunt ușor loviți putânduse tămădui și fără infirmități În curându, așa cu au decleratu medicii”. Această primă bătălie a Plevnei le prilejuise celor doi comandanți, Domnitorul României Carol și Prințul Moștenitor al Rusiei Nicolae, acordarea reciprocă a unor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
murdare să să lepede și să să Înapoeze. Aseminea și scama trebue să fie curată și subțire iar nu murdară și groasă de oare ce nu pot servi absolut la nimica și nu a face decât a costa transportul ei”. Răniții rezultați din aprigele bătălii pentru ocuparea pozițiilor fortificate turcești erau tratați pe loc de ambulanțele Serviciului sanitar al armatei după care erau transportați În convoaie În interiorul țării pentru a se bucura În liniște de un tratament adecvat, chiar dacă medicina de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tablou statisticu privitoare Între altele la Capacitatea Toracică (mărimia peptului) care nu sau avut În videre la revisie”. Prin urmare, tinerii trecuți de sorți urmau să se prezinte „...la zece curentu” În fața comisiei medicale. b.f. Ofrandă de valoare pentru răniții războiului Pentru mulți dintre ostașii noștri, războiul antiotoman se terminase ei venind pe la casele lor dar mai rămăseseră destui pe fronturile din vestul Bulgariei deoarece, armata noastră a luptat Încă multe luni din anul 1878 cucerind Bosnia Herțegovina Împreună cu capitala
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aviația sovietică și neavând niciun fel de apărare antiaeriană. Pentru zburătoarele Escadrilei Albe, este cea mai grea campanie. "Pe aerodrom, adică pe drumul care servește de aerodrom notează în memoriile ei de război Nadia Russo mecanicii au și pregătit avioanele. Răniții sunt aduși imediat. Feeș, mecanicul avionului meu, mi-a pornit motorul (...). Vântul e ca de obicei foarte puternic. Norii de praf formează pe drumuri nenumărate vârtejuri, care se urcă uneori mai sus decât sburăm noi. Rafale neașteptate ne scutură tot
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
uit jos, îmi vine să aterizez, să sar din avion. Rănitul bărbos mă întreabă din nou: pe unde zburăm? Cît mai avem pînă la Iași? Strîng din dinți, răspund liniștit, îi surîd chiar, ca să se liniștească. La Iași, după ce predau răniții, îl implor pe cpt. Vanea Dicescu să mă scape de șoarece, dar seara venind, sunt obligată să plec înapoi la Tighina eu singură cu șoarecele!! La sosire am anunțat pe mecanicul Feeș că dacă șoarecele rămîne în avion eu nu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Pe front sa întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare la Vasilevsco, unde Eugen cade rănit și este transportat mai întâi la Spitalul din Bălți, apoi la Arad unde răniții au fost întâmpinați de localnici cu lacrimi și flori. După război a îndeplinit numeroase funcții în condiții de provizorat - gardian comunal la primăria Soroca, funcționar la Banca Agricolă, funcționar la Ministerul Finanțelor, în comandamentul Gărzii financiare din Iași, apoi, în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
făcut parte din Miliția patriotică a Cartierului Latin. Ei au luat parte la luptele de eliberare în diverse puncte de prim-ajutor. Astfel, împreună cu Marie-Rose am lucrat la postul de prim-ajutor din localul Facultății de Medicină, unde erau îngrijiți răniții din luptele de la palatul Luxembourg. O serie de medici români s-au angajat în rândurile Forțelor Franceze din Interior (F.F.I.). Sub îndrumarea Frontului Național Român, Asociația Medicilor Români și Asociația Femeilor Române din Franța au desfășurat o activitate rodnică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
locul natural în care ne puteam camufla la apariția avioanelor. și iarăși, cercul de coroană de spini cu rare înfloriri de speranță își recuperează întregul. La Câșlița, într-una din zile, năboi de lume și mișcare de căruțe. Erau aduși răniții de pe nu știu care vapor de pasageri, victimă și el a războiului. Lovit de câteva mine își aruncase pasagerii în afară. Feșe, spatule, trusele medicale, totul transformase în doar câteva minute școala, draga școală, în spital de campanie. Fără să ne dăm
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]