1,687 matches
-
acolo, precum și la biserică, cu ocazia slujbei înmormântării) cu cuvintele "Dumnezeu să-l ierte!" sau, dacă este femeie, "Dumnezeu s-o ierte!" • Același este salutul cu care ne adresăm și cunoscuților sau străinilor pe care-l găsim adunați lângă trupul răposatului. • Aceste cuvinte de salut înlocuiesc pe cele de bună dimineața, bună ziua, bună seara, la revedere, noapte bună! etc., care nu se folosesc în astfel de momente. • Dacă defunctul, decedatul este prunc (până la vârsta de 7 ani), cuvintele de adresare, în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
odihnească!). Despre priveghere și stâlpi (cina) În zilele de până la înmormântare, preotul este chemat de familie, de regulă, după-amiază, pentru a săvârși slujba "stâlpilor" sau cina. Această slujbă este o rugăciune scurtă (numită, în termen bisericesc, panihidă) pentru sufletul celui răposat, la care se adaugă citirea unor cărți din cele patru Evanghelii. Pentru aceasta, se pregătesc din vreme cădelnița sau cățuia în care se aprinde cărbune și se pune tămâie, precum și o colivă (de obicei, din fructe, cozonac, biscuiți etc.), un
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
în pământ și să putrezească, tot în acest fel și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția coliviei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim ca o va dobândi mortul. În timpul cât preotul săvârșește slujba, arde și toiagul așezat pe o farfurioară ori tăviță pe pieptul mortului, la baza icoanei. De reținut: Unii credincioși pregătesc tămâia
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
și afectând respirația celor prezenți. Cel mai potrivit este să se procure cărbune special pentru cădelniță și cățuie. • În timpul slujbei încetează orice altă activitate, iar cei prezenți păstrează liniștea și o atitudine evlavioasă, rugându-se împreună cu preotul pentru sufletul celui răposat. Nu se vorbește, nu se fac alte sau diferite gesturi, nu se râde. De asemenea, fiind moment de rugăciune, membrii familiei trebuie să-și impună o reținere de a plânge zgomotos ori cu vorbe, pentru a nu deranja și perturba
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Biserica ne învață că "trecerea cuiva din viață fără pocăință, mărturisire ori spovedanie și fără grijanie (adică fără ultima împărtășanie, înainte de a-și da sufletul) este considerată, socotita, pe drept cuvânt, nu doar ca o mare pagubă pentru sufletul celui răposat, ci și un mare păcat pentru cei ai lui, rămași în viață, dacă lucrul s-a petrecut din vina sau nepurtarea lor de grijă". Așadar, astfel de precizări și mențiuni in cadrul slujbei trebuie evitate, întrucât accentuează vinovăția decedatului sau
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina. A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu cealaltă presărând mălaiul peste apa clocotită. Apoi a răsturnat-o peste un capac de lemn cu mâner. Și-a luat o bucată de brânză pe o farfurie de lut ars
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție. Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc cum se fac
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
astă dată e vorba de un flăcău voinic, un soi de rebel al satului, mort în „verdeața” vârstei. Acum stătea senin pe catafalc, cu un surâs ironic în colțul buzelor. Pasajele cu scene de la priveghi sunt remarcabile prin umor. Nepotul răposatului, Iarel, observă însă un fapt ciudat: florile de pe pieptul lui Ion dispar strivite între dinți una câte una. Ai casei și ceilalți care spun povești și cinstesc rachiu la îndemnul bătrânului sunt stupefiați, dar păstrează tăcere în sat pentru a
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Bihor. Cu adevărat, această zi constituie un moment important în și din viața spirituală a credincioșilor și membrilor acestei frumoase și binecuvântate comunități parohiale, căci iată, începând cu ziua de astăzi vor avea unde să-i petreacă și prohodească pe răposații lor, în această frumoasă și măreață capelă mortuară, ce are ținuta, anvergura și prestanța unei adevărate biserici, și care va sta, dăinui și sluji de aici înainte, alături de biserica parohială, celor aproape 1000 de suflete din cadrul celor aproximativ 320 de
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
ridicat de pe fotoliul de la Sânmartin și, din respect, să aduceți un omagiu românilor din Torino, Paris, bătrânilor, mamelor cu copii mici, cu copii în brațe, în cărucioare, înghețați și flămânzi stând la o coadă mai mare decât cea din vremea răposatului Ceaușescu. Din respect pentru ei și pentru toți românii ieșiți în stradă, ar fi trebuit să intonați Imnul României. Pentru că acești români au fost eroii noștri. Ei nu au stat ca nesimțiții acasă plângându-se de viața grea care îi
SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376556_a_377885]
-
vânătorul se întorsese în casa lui din pădure gândindu-se ce să facă. Femeia aceea nu se speriase de el, îl chemase de multe ori în casa ei și îi dăduse de mâncare, ba chiar îi dăruise hainele rămase de la răposatul ei soț. Fusese poate singura ființă care îl tratase cu blândețe în toată viața lui. E drept că găsise batista și șorțul sub perna femeii, dar îi fusese milă să le dea lui Zarahon. Nu crezuse că nebunia acestuia avea
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
m-amăgești în tumult între norii tomnatici vocea nu-ți mai ascult jumătate de cer stă cu umerii goi jumătatea cealaltă e suspinul din noi răsuflarea-i simțim ochi prelungi se-adâncesc printre stele-n cădere le privim ne zâmbesc răposatul din mine se întreabă tăcut de ce-mi lepăd prin vreme jumătatea în lut jumătatea din tine te întreabă ce faci îi zâmbești vieții tale ochii-s triști și posaci ne unim jumătăți ale unui întreg stări idei reprimate sunt
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
pelin și venincând în soare te clatini m-amăgești în tumultîntre norii tomnatici vocea nu-ți mai ascultjumătate de cer stă cu umerii goijumătatea cealaltă e suspinul din noirăsuflarea-i simțim ochi prelungi se-adâncescprintre stele-n cădere le privim ne zâmbesc răposatul din mine se întreabă tăcutde ce-mi lepăd prin vreme jumătatea în lutjumătatea din tine te întreabă ce faciîi zâmbești vieții tale ochii-s triști și posacine unim jumătăți ale unui întregstări idei reprimate sunt săgeți ce convergspre un timp
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
copilăriei, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Multe case par rupte din filmele de groază. In jurul mai multor case au crescut spini cât mâna de groși, buruieni cât casa... ca să dau un exemplu, casa răposatului Cadar Vasile (Văsălica Iuani) a cărui moștenitori, locuiesc aproape, la Șimleu. Cu greu mai zărești aici ceea ce, cândva, a fost o casă de oameni gospodari. Uși rupte, ferestre sparte, pereți dărâmați, tristețe, gust amar. De ce toate acestea? Din a cui
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
de ei și odraslele lor. CNSAS-ul a fost înființat special ca să nu-i deconspire. Dacă jigodiile astea erau lichidate în decembrie 1989 alta era situația în România azi. Se definitivează faza “deversării în sus”, cum îi spunea (foarte straniu!) răposatul Laurențiu Ulici: “Pădurea” română și-a urcat (aproape) toate gunoaiele în cap!” Vin din urmă judecătorii tineri care sunt PROȘTI CA NOAPTEA și începi să-i regreți pe “foștii”, care oricum sunt profesioniști. Dezgustător! Și mai avem pretenții la europenism
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
un balans, bea și fuma liniștit. În încăpere liniștea domnea. Privind copilul, liniștea interioară a bătrânului Stump fu tulburată de o veche amintire. Gândindu-se la copil, își aduse aminte că și el a avut soarta acestuia. Își aminti spusele răposatului său tutore, care îl părăsise pentru o lume mai bună, când Stump nu împlinise nici vârsta de cinci ani. Deși trecuseră ani întregi, bătrânul Stump își aducea perfect aminte. - Te-am găsit într-un tufiș, în pădure, erai înfășat doar
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373256_a_374585]
-
mortuare de la spitalul Ihilov, ca, din cauza vârstei lui înaintate, nu va veni la cimitir. Spre mirarea mea l-am vazut totuși la cimitir, lângă mormânt, în timpul ceremoniei funebre. Și iată cam ce mi-a spus: „Nu l-am cunoscut pe răposat, dar mi s-a spus chiar acum că am față de el o datorie de onoare. Deși nu se țin discursuri funebre vinerea[1] (în ajun de Shabat), simt că datoriile trebuie achitate. Despre ce datorie e vorba? Îi sunt obligat
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
despre orice. Și așa, din vorbă în vorbă și din discuție în discuție, clienta despre care am pomenit a făcut o afirmație în sensul că ea dispune și că are un magazin în centru plus două pensii de la doi soți răposați, dar că din păcate continua să fie văduvă, din lipsă de ocazii potrivite. Și că, la drept vorbind, nici nu ar fi interesată să se chiar mărite, acest lucru presupunând complicații birocratice. I-ar fi destul și chiar suficient un
SCHIŢE UMORISTICE (24) – SINCER ÎNDRĂGOSTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374711_a_376040]
-
a întrebat mătușa serioasă. - Dă-i telefonul meu și să mă sune marți la prima oră, să stabilim o întâlnire, oricum trebuie să văd actele, am zis eu, făcând efortul să par detașată de subiectul anterior. - Treaba e încurcată rău. Răposatul mai are un fiu din prima căsătorie, stabilit în Canada. . . - Nu e încurcată deloc, am replicat, întrerupând-o pe mătușa, să-mi aducă actele pe care le are și vom vedea. - Și avere prin toată Oltenia, a continuat ea, cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
lor hulpave - atunci când veneau la priveghi. Ce durere aveau ei sau ele? Mai mult îi ”rodea” curiozitatea, acea curiozitate răutăcioasă specifică omului ”mărunt”, lipsit de fărâma aceea de inteligență... să vină repede și să vadă cum e îmbrăcată răposata sau răposatul, cine lăcrimează mai mult... ”Ai văzut?” Parcă nu era fiica ei. Se uita mai mult în gol, cine știe la ce se gândea; poate la casa și lucrurile rămase. Nu părea prea afectată, altfel ar fi vărsat câteva lacrimi, de
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
anii 1700 - 1705, folosind toți banii pe care îi câștigase din timpul când fusese negustor. Truda Sfântului Antonie este consemnată de pisania de pe peretele bisericii în care se arată: „Această Sfântă Biserică unde se prăznuiește Vovidenia făcutu-o dintru întâiu răposatul Mircea Voievod cu Doamna Chiajna la anul 1553 și prin trecerea vremurilor din necăutare s-au surpat, iar mai pe urmă s-a făcut de iubitorul de Dumnezeu, Chir Ilarion Episcop, ajutând și Antonie schimonahul, iar acum, în zilele lui
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
lumii de apoi, au dispărut din mintea omului post modern. Nici inimile noastre nu mai tresar de bucurie, nu mai trăiesc extazul anticipației și al așteptării, al speranței regasirii într-o altă lume, transcedentala, în împărăția cerurilor, a celor apropiați, răposați intru Domnul, pe care i-am iubit și, fiindcă nu mai șanț acum printre noi, îi iubim poate și mai mult. Ne-am obișnuit prea mult cu rutină, cu ispitele și calvarul istoriei profane să mai putem visa la promisiunile
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
frumos cu Aura și cu ai ei. Și atunci, cum ar fi putut Mira să n-o ajute acum?! Uitase aproape ce se-ntâmplase după moartea bunicului și a lui Artemie, când Marieta nu mai voia să știe de neamurile răposatului, fiindcă se simțise trădată de moartea timpurie a acestuia. Ori Aura, Costin și Mira erau asimilați acestei trădări, cu care îi venea greu să se obișnuiască, să trăiască. Că afecțiunea și respectul pentru soția unchiului nu se duseseră pe apa
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
loc al reîntoarcerii mitice la origini, o altă „insulă a lui Euthanasius“. Eliade pornește, asemenea lui Mihai Eminescu, în Cezara, de la motivul insulei, deoarece aceasta, ca și în mitologia greceasca și indiană, este și un fel de reședință a sufletelor răposaților, iar, din acest punct de vedere, nunta celor doi poate fi interpretată ca o aluzie la viața transcedentă într-o împărăție a morților. Insula mai este: „loc al însingurării și oază în mijlocul apelor, evocare a paradisului și spațiu fără ieșire
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de ani încoace. În scurta perioadă a Convenției, de la 59 până la 64, și înaintea Unirii efectuată la 63, partidul liberal n-a fost deloc exclus de la putere; în Moldova au fost ministere liberale sub prezidența d-lui Cogălniceanu și a răposatului Panu; în Muntenia a fost prezident de Consiliu d. Ion Ghica și, o clipă numai, d-nii Golești, Brătianu și Rosetti. Scurtă a fost prezența acestor din urmă la putere. Domnii Panu, Cogălniceanu și Ghica erau persoane {EminescuOpXI 44} cari, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]