643 matches
-
dorință, {EminescuOpIV 89} Temeiu la state, națiuni, și cauza Războaielor cumplite, care sunt Pașii istoriei, acest e... răul. Să nu ne înșelăm. Impulsul prim La orice gând, la orișice voință, La orice faptă-i răul. Însă Atuncea când ne naștem, răsăriți Abia din carnea vechiului Titan, Noi suntem buni - până suntem copii. O binefacere ne dă pământul, Neprețuită-n duioșia ei, El ne permite ca să ne întoarcem Dup-o viață vană, sgomotoasă, În sânul lui - în sânul lui - și-al păcii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Isvor de amărîre-i și de boală. În ladă aur oricât grămădire-ar - Cu aur nu se stinge-n veci amarul Și Pace numa-n inimă-i găsire-ar. Ușor trage prezentul la cântarul Înțelepciunii... Și ea-i fericirea. Cu-a răsăritului averi samarul Eu mi-l încarc - cu-a lui gândiri gândirea. Eu pasu-ndrept colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adînci, ce înmormîntă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în urmă veni străinul oaspe Clădind pe Istru poduri - Dariu al lui Istaspe, Un rege, ce în lume nu-și găsea loc să-ncapă, În Dacia venise, cerșind pământ și apă. Și povestea bătrânul de neamuri curgând râuri, Din codri răsărite, ieșite din pustiuri Și cum pieriră toate pe rând precum veniră Și cum cătând norocul mormântul și-l găsiră. Și pe când toți ascultă, chiar regii din firide, Cu gura-n pumn ghidușul se strâmbă și tot râde. {EminescuOpIV 418} Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gemeni. Dar vindecarea la dureri În piept, în partea stîngă-i, De-acolo trebue să ceri Cuvinte să te mângâi. Acolo afli adăpost Oricâte se întîmple, Ca ș-un amor care-ar fi fost Viața ta o împle. Căci un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizon nemărginit Singurătății mării. Și ochiul tău întunecat Atunci îl împle plânsul, Iar ale vieții valuri bat Călătorind spre dânsul. {EminescuOpIV 443} Și dau cadențe de nespus Durerii tale lunge, Pe când luceafărul e sus Ca să nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mea întreagă. Când al meu cuget mistuit De-o stranie părere A fost un lung, necontenit Prilej pentru durere. Și a păstrat în fundul său Ca în cenușa rece Taina părerilor de rău După un vis ce trece. Ca un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dând orizon nemărginit Singurătății mării, Nainte de-a luci deplin Menit îi pare stinsul, Iar ale apei valuri vin Călătorind spre dânsul. Și totuși va luci în veci Aprins de zeul Amor Și ale sale raze reci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubirea mea de-ntîi Și visul meu din urmă. {EminescuOpIV 449} UN FARMEC TRIST ȘI NE-NȚELES Un farmec trist și ne-nțeles Puterea mea o leagă, Și cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. E un luceafăr răsărit Din negura uitării, Dând orizon nemărginit Singurătății mării. Îngălbenit rămîne-n veci Și-i e aproape stinsul, Când ale apei valuri reci Călătoresc cu dânsul. Cu-atîtea tainici rugăminți, Cu-atîtea calde șoapte, Cu-atîtea lacrime fierbinți, Vărsate zi și noapte, I te-ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
are patimi, ca ei este zelos De-a îmmulți nainte tot neamu-i păcătos. Dar omul are atîtea: cugetători el are, Poeți, artiști, istorici, cugetători - căldare. 80. SUB CERUL PLIN DE NOURI... (cca 1879) Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit, Întins în zare lungă și fără de sfârșit, Iar colo-n miază noapte cu codrii de stejar Se pierd una cu cerul Carpații seculari; Dar spre apus prin nouri o geană e subțire, Prin care cerul râde cu-a lui nemărginire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Sunt sigur că „ședeai la o masă din paltin cioplită cu meșteșug”, colo într-un colț mai umbros, ca să poți privi în tihnă la mușteriii hanului tocmai când poiana își dezvelea obrazul înflorat sub mângâierea lunii, cu chip rumen, abia răsărită... Și cine alții dacă nu cotiugaragiii așezați la mese câte doi-trei gustau din ulcelele cu vin sporovăind cu glas domol, obosit... Uite ce înseamnă un prieten! Îți ghicește și cel mai adânc gând. Căci „Pecete de smarald cu meșteșug de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ajutoare zbierând pițigăiat: - Bunico! Bunico! Pare că totuși furtuna se apropie și peste grădină se așternu acalmia... lansă câteva supoziții: - Greierii s-au ascuns în căsuța lor de sub pământ! Bunica îl contrazise, - Nu! S-au pitit după câteva frunze mai răsărite! Ploaia caldă porni liniștit... se așternu tăcerea peste grădini, întreruptă de răpăitul monoton al picăturilor de apă, care curând se transformară în bulbuci. În capsula semirotundă, ermetic închisă toți urmăreau desene animate la televizor. Instantaneu în noul portal se făcu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
livadă, care era în dreapta casei și mai în spate, erau pruni și zarzări, printre care se aranjau straturi pentru ceapă și pătrunjel. Locului, cei ai casei îi ziceau ,,arie” fiindcă acolo se aduceau cartofii, porumbul cu tot cu hlujdani pentru curățat, și răsărita (floarea soarelui) care trebuia bătută. Se apropie de poarta mare, pentru căruțe, făcută din scânduri lungi, bătute-n cuie. Privind locurile familiare odată, căruța veche uitată în curte de ani de zile și casa, surâse. Peste gard, era fântâna. Se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
judeca la rece, m-am învinuit. Rămâi cu copiii și nevasta ta, eu plec la Iași. Numai să vedem cum se va termina războiul. Odată lămurite lucrurile, Anton îl invită să-și vadă nepoții, două fetițe și-un băiețel, mai răsăriți, acum. Ca o mică favoare, o rugă pe cumnată să-i facă niște plăcinte cu brânză, numai că, oricât s- a strădut ea, nu i-au ieșit la fel de bune ca cele mâncate pe marginea drumului. Când rănile sufletești i se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Venus (mons veneris) Dealul de Rogoz orgasm (la femeie) Marele Reflux Refluxul de yin orgasm (ejacularea bărbatului) Pierdere Esenței Scurgere Predare Moarte penis Tulpină de Jad Unealtă de Jad Vârful yang Arma yang Capul de Broască-Țestoasă Ambasadorul penis (în erecție) Răsărit Furios penis (în repaos) Mort orificiu uretral (la femeie) Izvorul Abundent orificiu uretral (la bărbat) Poarta Vieții și Morții vagin (orificiu) Poarta de Jad Ușa de Jad Peștera de Cinabru Poarta Copiilor Un Inch Pătrat vagin (vestibulul inferior) Micul Șuvoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu toate chestiile alea din ziare despre pedofili. Iapuspe magistrați pă harță, toate balivernele alea. Ăl care fute minori face pârnaiacu. Numa un an sau așa ceva, adică șase luni. Nu-i nicio scofală pentru tine. Reține, asta-i o pizdă răsărită, așa că mai puniun an. Adică stai la bulău un an Întreg. Nu pare prea fericit. — O da, Ocky s-ar descurca cu doișpe luni la bulău, pânla urmă, toții puțoii Îi iubesc pe cei care fut minore, intervine. O iubițică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
scoale. Stephanie Donaldson. Ste-pizda Donaldson. — Între timp eu mă voi duce să văd ce mai face ștorfulița ta furnizoare de droguri care ții prietenă Ocky. Sincer, ce anturaj mai ai și tu. Reține, nu-i prima dată când o pizdă răsărită duce de râpă un bărbat cumsecade. Tresai grijă unde-ți bagi scula. Todeauna tresă fii pregătit de orice. Todeauna egzistun șmen, Îi fac eu cu ochiul, ducându-mă spre dormitor. Când intru, e trează, Îmbrăcată și șade pe pat. — Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
lucru n măsa, eee. Mai târziu Îl văd pe Lennox la cantină. Încă mai e pe urmele hipioților ălora. Puțoiu ne-a cam evitat umpic În ultima vreme. Îl ducem În oraș. Trecem pe lângă o școală din aia pentru fete răsărite. — Mary Erskine... James Gillespie... sunetul citadelelor ăstora școlare răsărite, Ray. Ți-o cam scoală. Cur. Piele. Lesbiene. Vrun puțoi desfrânat o fi pus numele școlilor. Vrun pervers de rahat. Lennox râde și clatină din cap. — Ești o figură Robbo. — Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Lennox la cantină. Încă mai e pe urmele hipioților ălora. Puțoiu ne-a cam evitat umpic În ultima vreme. Îl ducem În oraș. Trecem pe lângă o școală din aia pentru fete răsărite. — Mary Erskine... James Gillespie... sunetul citadelelor ăstora școlare răsărite, Ray. Ți-o cam scoală. Cur. Piele. Lesbiene. Vrun puțoi desfrânat o fi pus numele școlilor. Vrun pervers de rahat. Lennox râde și clatină din cap. — Ești o figură Robbo. — Îți zic io Ray, spun eu, gagicuțele astea: ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tot ce-ți distruge sufletul, care vine mai Întâi. Așa că mănâncă.00000000000000000000000000 O societate a secretelor Gardul viu al lui Bladsey e tăiat mai precis decât celelalte de pe stradă. E ordonat, așa e el, Confratele Blades. Probabil dintr-o familie răsărită, dar de proști, și, de aia, nu-i În stare decât de o slujbă proletară de funcționar. Și totuși ar putea fi parveniți, dar nu foarte parveniți, o familie unde ordinea și supunerea sunt considerate virtuți. Și așa e. Toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fost Închisă de mai bine de zece ani? Cum Îți merge acum când nu mai ești considerat un erou socialist acolo În sat, ci un pișăcios boșorog și plicticos și când lucrurile sunt 00greva000000d acolo la țară și În suburbiile răsărite sub0000000000ai avut parte de două greveBrucede mult dispărute? Cum Îți merge? Am vorb000000000000când a apărut prima oarăcum Îți merge. jegul000000000000Trei lovituri și ai ieșit din joc000 Dar hai să nu ne facem grij000la vechiul joc al legii 000 — Bună! Alan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nedezghiocată complet și l-am privit mereu cu o anume uimire dornică să-i afle taina. Poate că acum a ajuns la momentul În care ar putea fi consacrat ca un un kigo pentru un haiku. Cu statura sa mai răsărită, stînjenelul pare potrivit să scruteze și dincolo de Închiderea grădinii de flori și a ogrăzii. Poate nu ieșind la poartă ca tot omul ca să vadă cine mai trece pe linie la deal sau la vale. Dar la gard, unde a și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o rețea de sanctuare urbane, suburbane și extraurbane, care antrenau procesiuni rituale din centru spre periferie, care modelează însuși pământul, teritoriul, conform unei ordini religioase, marcând o simbioză între oameni și glie, din care cei în cauză se considerau primii răsăriți, autohtoni.40 Mai mult, se reamenajează fostele monumente funerare miceniene în care se celebrează eroii mitici, fondatori, diferiți și față de zei (care sunt nemuritori), dar și față de oamenii de rând (mai mari decât aceștia, mai frumoși, și obligatoriu dublați de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să-i curgă șiroaie pe obraz. Gândul îl purtă în urmă cu ani mulți, mulți... când copiii lui erau mici și Frăsânica trăia. Cât de mult își îndrăgea copiii, dar, cât de mult îl îndrăgeau ei. Anton era cel mai răsărit dintre ei, urmau Domnica și Alexandru. Frăsânica, cea mai mică dintre ei, avea doar patru ani. „Sărmănica de ea, sărmănica!“ își zise el în gând, și între genele bătrâne strivi câteva lacrimi. „O strâns-o Dumnezău, așa di mititică..!“ Ori de câte ori
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
femeie, sau bătând la mașină. Greu de spus ce le declanșa, oricum nu amintiri sau analogii directe cu cele-ntîmplate în tabără. Mai curând imagini lipsite de sens: dimineți reci, după ploaie, în care merg către globul rubiniu al soarelui abia răsărit ce se reflectă-n asfaltul ud dîndu-i o culoare roză; 15 anumite clădiri masive și galbene... șotroane desenate diform pe trotuar... Urmau fenomene fiziologice îngrozitoare - și, inevitabil internările. Atunci, în perioadele cu Lulu, în diverse saloane de spital, am scris
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu lac roșu. Nu mai încăpea nici o îndoială că în ea se afla planul pe care îl căutam de luni de zile. Am alergat la școală, am așteptat la intrare, emoționat și speriat, până când aveau să sosească prietenii mei mai răsăriți, în stare să se cațere în plop. Lada pe care am ridicat-o imediat fusese îngropată într-un tufiș nu prea îndepărtat, unde cei mai mari ca noi ne trimiseseră de atâtea ori zâmbind cu tâlc. Dar chestia cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ale ambelor gingii și mă aplaudă frenetic, ciocănindu-le cu entuziasm. „Dar să revin la pricina plecării mele de acasă”, făcu el, după ce băgă în gură cele două mașini infernale. „Într-una din zile, pe când mă credeam încă ceva mai răsărit decât măruntul Bonaparte, femeia mea, Gloria, obosise să mai mintă, și îmi trânti în cap un adevăr atât de trăznitor, încât am amuțit. Spune „A”, îmi porunci medicul chemat în grabă. „Aaaa...” făcui căscând gura ca o știucă trasă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
părea că întrebuințez o altă amintire, tocmai pentru ca să ocolesc cu dibăcie, noaptea nunții mele”: „Ca băiat mic, dintr-o joacă mi-am fracturat umărul stâng. Dus în grabă la spital făcui acolo cunoștință cu un băiețaș oacheș și ceva mai răsărit, care avea un genunchi albastru și umflat cât o pâine. A doua zi furăm amândoi aduși în sala de operație. Mi-aduc aminte de chipul unui medic bătrân, cu tichia și halatul alb, cu trupul gros și mare, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]