514 matches
-
românesc, contribuția la pro gresul civilizației stomacului (premier maître Șs arts du monde, Îl numește un mare om din Renaștere), cum și tainele bucătăriei ca expresie a unei civilizații proprii; aspect nou și curios În isto ria civilizațiilor și cu răsfrângeri strălucite În arta și literatura timpurilor; un aspect de civilizație a bunei stări În legăturile ei cu bucuriile exultante rezultând dintr-o practică Înțeleaptă și artistă a plăcerilor mesei, cu mâncarea și băutura omului din ainte și cu o lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de viață. Ritmul cuvântului sacru cuprinde întregul univers. Acesta vibrează și se extinde la infinit printr-o mișcare conic spiralată. Deci ideea unității și armoniei universale nu le-a fost deloc străină acestor primitivi. După M. Griaule, dogonul își caută răsfrângerea în toate oglinzile unui univers antropomorfic în care orice fir de iarbă, orice gâză este purtător al unui „cuvânt”. Acest „cuvânt primordial” nu era asemenea limbajului comun. Era mai curând o vibrație asemenea tăcerii inițiatice ce ascundea în ea însăși
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Rotaru, O ist., II, 750-757; Stănescu, Poeți, 151-154; Zaciu, Colaje, 41-45; Dinu Pillat, „Studii de literatură universală”, RITL, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 547-551; Drăgan, Reacții, 157-161; George, Sfârșitul, I, 251-256; Grigurcu, Idei, 27-36; Raicu, Structuri, 126-131; Săndulescu, Citind, 197-201; Tomuș, Răsfrângeri, 175-180; Felea, Secțiuni, 24-29; Nițescu, Repere, 16-20; Piru, Reflexe, 251-255; Barbu, O ist., 209-211; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 145-148, 192-201; Crohmălniceanu, Literatura, III, 203-216; Negoițescu, Engrame, 14-17; Oprea, Incidențe, 34-40; Ungheanu, Arhipelag, 321-331; Cioculescu, Itinerar, II, 382-388, III, 249-253
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice”, CNT, 1962, 47; Dimisianu, Schițe, 145-150; Baconsky, Marginalii, 97-113, 210-216; Tomuș, Carnet, 78-81; Regman, Cronicari, 96-109; Cesereanu, Ipostaze, 189-193; Martin, Poeți, II, 120-124; Vlad, Convergențe, 139-142; Tomuș, Răsfrângeri, 99-104; Andriescu, Disocieri, 159-163; Cristea, Un an, 288-289; Ion Maxim, Atitudini critice, Timișoara, 1973, 171-186; Petroveanu, Traiectorii, 163-172; Ungureanu, La umbra cărților, 25-28; Zalis, Tensiuni, 229-233; Raicu, Critica, 231-234; Culcer, Citind, 63-65; Laurențiu, Eseuri, 100-106; Nicolae Manolescu, Cumpăna poeziei, RL
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
epocii, expunerea zăbovește mai îndelung, într-un capitol esențial, Recitind o operă, la ceea ce ar fi depistarea și interpretarea înțelesurilor operei. Selectând argumente ilustrative din mai multe registre, analizând obsesiile autorului (boala, chinul neliniștii, gelozia și moartea), este definit modul răsfrângerii lor în prozele care l-au impus pe Holban. Activitatea istoricului literar F. este întregită de ediții de scrieri, de multe ori inedite (Anton Holban, Pavel Dan, N. D. Cocea, Octav Șuluțiu, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, V. Voiculescu
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
istoria comparatismului din România se ilustrează mai ales prin volumul Találkozások. Tanulmányok a román-magyar irodalmi kapcsolatok múltjából [Întâlniri. Studii privind istoria relațiilor literare româno-maghiare] (1976), alcătuit din studii consacrate unor opere privite în oglinzi paralele: moștenirea lui Petőfi Sándor în răsfrângeri românești, traducerile lui St. O. Iosif din opera lui Petőfi, imaginea pe care și-a format-o cititorul maghiar despre Eminescu, Tragedia omului de Imre Madách în tălmăcirea lui Octavian Goga, opera lui Ady Endre și literele române, corespondențele poeziei
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
detașare ironică de un narator sensibil la ridicolul, dar și la tragismul insului anonim, incapabil să-și depășească propria condiție. Romanele de analiză psihologică ale lui D. au un fundal bine precizat, căci autorul se arată interesat cu deosebire de răsfrângerile existenței sociale în conștiințele individuale. În Al doilea pasaj (1975), întâmplări neobișnuite dereglează existența mecanică a unor muncitori navetiști, pentru a evidenția resorturile interioare ale personajelor, iar în Cora (1977), problemele vieții într-un mare combinat se inserează în experiența
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
iar prim-redactor, Petre Stați. Fără pretenția de a aduce în peisajul publicisticii naționale o notă nouă, redacția anunță în articolul-program că „însuși titlul [...] e un program. Cugetul din Moldova își cere dreptul la viață.” Gândul de a fi „o răsfrângere a conștiinței neamului românesc obijduit altădată”, dar căruia îi este deschisă calea spre „propășiri mai frumoase și mai desăvârșite”, a dominat întreaga activitate a revistei, nefiind zdruncinat nici în 1940, cănd „din exil” redacția declară ferm că este în continuare
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
lupi, București, 1961; Heinrich Böll, Casa văduvelor, București, 1965; Bertolt Brecht, Povestiri din calendar, București, 1967. Repere bibliografice: Crohmălniceanu, Cronici, 342-352; Iosifescu, Drumuri, 269-276; Vlad, Convergențe, 131-138; Ciobanu, Panoramic, 290-293; Piru, Varia, I, 463-469; Stănescu, Poeți și critici, 223-226; Tomuș, Răsfrângeri, 189-196; Raicu, Structuri, 303-306; Dimisianu, Valori, 156-160; Ardeleanu, Opinii, 199-203; Ungureanu, La umbra cărților, 29-34; Ungheanu, Arhipelag, 393-401; Cristea, Domeniul, 368-373; Săndulescu, Continuități, 284-287; Pillat, Itinerarii, 359-366; Dimisianu, Opinii, 257-260; Grigurcu, Critici, 503-507; Eugen Simion, „Exaltarea autohtonă”, L, 1991, 13
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
epocă, autenticitatea artei, arta ca ficțiune, stilul scriitorului, calofilismul literar, noocrația și modernitatea. Militând pentru o cultură națională pusă în slujba cititorilor, revista obține colaborarea unor scriitori ca Tudor Arghezi (Îndoială, 1/1925), Ion Barbu (Vegetarian, 2/1925), Liviu Rebreanu (Răsfrângeri, 2/1925), Hortensia Papadat-Bengescu (Omul care a tușit, 2/1925), F. Aderca, Ion Minulescu, E. Lovinescu, Ticu Archip, Ion Vinea, Lucian Blaga. Aici Camil Petrescu publică o parte din versurile care vor alcătui ciclul Transcendentalia și un fragment, intitulat În loc de
CETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286179_a_287508]
-
cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi, în care realitatea mundană este văzută, precum la Platon, ca o umbră a lumii ideilor, o răsfrângere a esențelor și evenimentelor plănuite într-o altă lume, demonică și paralelă, cele două lumi care se oglindesc perfect fiind intermediate de îngeri căzuți. Autoarea dezvoltă o angelologie și o escatologie ce poartă atributele unui horror hollywoodian. Atmosfera tenebroasă a
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
dezvoltă o angelologie și o escatologie ce poartă atributele unui horror hollywoodian. Atmosfera tenebroasă a prozei se infuzează și în cele trei volume de poezie pe care C. le semnează în răstimp de doi ani: aceeași tentație a căderii, a răsfrângerii inverse, regresive. În Zona vie (1993) atmosfera crepusculară, impregnată de vestiri demonice, este aceea a unei evanghelii negre ( Liniște de argint), unde Mântuitorul își vede sinele nemântuit prin revelație și sacrificiu (Demențe XXIX), iar tatăl pogoară din cer lângă o
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
cânta în surdină. Ars amandi”, R, 1969, 3; Lucian Raicu, „Liliacul cânta în surdină. Ars amandi”, RL, 1969, 19; Mircea Iorgulescu, „Aldebaran”, RL, 1970, 46; Paul Dugneanu, Farmecul desuetudinii, LCF, 1977, 49; Margareta Nicolau, „Aniversarea”, CNT, 1981, 7; Elena Tacciu, Răsfrângerea în tipologii, RL, 1982, 22; Elena Tacciu, Distanța ironică, RL, 1984, 8; Mariana Ionescu, Viața, în primul rând, CNT, 1987, 37; Horia Gârbea, Nevoia de roman, VR, 1987, 12; Valeriu Cristea, Fețele destinului, RL, 1989, 44; Cornel Munteanu, „Din aproape
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
social benefic, crearea de legături interpersonale semnificative în cadrul comunității și mai ales întemeierea unei căsătorii reușite. Cele patru studii selectate de autor (Ionescu, 2010) arată că: reziliența conduce la depășirea cu succes a situațiilor dificile, printr-o dezvoltare personală, cu răsfrângeri pozitive asupra grupului; atunci când neșansele (factorii stresori) la care este expusă persoana simultan sau consecutiv se cumulează, reziliența persoanei scade; reziliența se poate manifesta în anumite situații, în raport cu anumite exigențe de adaptare, fără a se manifesta obligatoriu, în toate momentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
silit să caute între poeții contemporani urmele capodoperei. Pentru el, sursa de poezie mare e nesecată și la îndemână. Undeva, se întreabă de ce episoadele și eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a ficțiunii, prin exemplaritate, în realitate. "De ce, domnii mei, nu s-a putut conserva, după evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne de poezie. Tot ce se întâmplă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viitor. Este rezultatul previzibil al acestei reflecții în marginea productivității literaturii române care pleca de la nevoia de a mobiliza un popor statistic în creația și consumul de opere. Noțiunea generației este probabil figura cea mai permeabilă la exterioritățile societății, la răsfrângerea faptelor nașterii, eredității sau promoțiilor în dinamica producției spirituale. Lunga dezbatere din jurul acestui concept, care urmărește istoria literaturii din secolul al XIX-lea, a reiterat, fără să poată rezolva, oscilația între limitarea "literară" a sferei unei generații, adică restrângerea la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care se activează fiind reprezentată de porțiunea epicardică a bazei ventriculului stâng în regiunea posterioară a acesteia. Mușchii papilari se activează de la bază spre vârf, aproape sincron cu începutul depolarizării ventriculare, având un rol mecanic important prin faptul că împiedică răsfrângerea valvelor atrioventriculare. Activarea ventricului drept Are loc mai întâi la baza mușchilor papilari și în zonele adiacente peretelui liber, întinzându-se apoi tangențial spre epicard unde ajunge cam în 25 ms, înaintea activării suprafeței epicardice a ventriculului stâng [35]. Secvența
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
amor, cu vorbe dulci în gură. Vă place poezia? Mai doriți un argument? Iată încă unul, la întâmplare: O, azi sunt bucuros ca un cristal Fără cusur mi-s hainele de înger Mi-e fiecare nastur triumfal Încoronat de proaspete răsfrângeri. Luați-mă, oglinzi, în cuarțul vostru Încă puțin, căci vreau să plec de-acuma Spre dulcele septembre, unde rostul meu E doar s-ating cu pieptul, bruma. Vom vorbi despre poezia lui Emil Brumaru, care, de curând, a primit două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
concentrate, spre gnomism. Aforismul și imaginea poetică se oglindesc reciproc. "Înțelepciunea" se înfățișează vibratilă, încărcată de emoții, iar figura de stil capătă un miez sapiențial. Se află la mijloc o gîndire arhaică, structurată atît pe reflecția propriu-zisă, cît și pe răsfrîngerea ei în oglinzile imaginative care-i măresc expresivitatea, năzuind la un soi de pragmatism al idealității. Cîteva cugetări cu fior liric: "Trebuie să fii smintit ca, încredințat osîndei, să ceri cuie de aur nici chiar Hristos n-a fost țintuit
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
dar întreg veacul al cărui sfârșit l-a înecat în sânge, cu antecedentele seismelor sociale, cu aspectele vieții de la curte, dar și ale vieții din foburgurile Parisului sau din provincie, dar și ale mișcărilor intelectuale din veacul luminilor, cu atâtea răsfrângeri în declanșarea răsturnărilor teribile care vor urma. Voltaire, Rousseau, Talleyrand, ducele de Richelieu, Contesa du Barry, favorita lui Ludovic al XV-lea, sunt personaje cu o puternică prezență în spațiul romanului ca și, desigur, figurile din prim-planul Revoluției, Robespierre
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
transatlantic, Parisul lui a rămas tot Clujul". Sau cu o incizie (nu fără anestezie!) în chiar țesutul unei creații ușor bovarice: "El este (e vorba de Bogdan Ghiu - n.n.) analistul unei epifanii amînate și mereu iminente. El descrie nașterea poemului, răsfrîngerea lui în conștiință, face reportajul complet al scrierii, dar de absența lui fascinantă se apropie îndepărtîndu-se". Despre o răsfățată vedetă: "Mircea Dinescu nu e, firește, primul post-dinescian. Dimpotrivă, s-ar putea ca el să fie ultimul". Valentin Iacob "se învîrte
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
se face cu ajutorul a 3 nasturi: un nasture care se prinde sub epoletul drept pe cusătura umărului la 1,5 cm de cusătura mânecii și 2 nasturi care se prind primul sub reverul drept la 1 cm de limita de răsfrângere a acestuia și o distanță de 7 cm, măsurată de la cusătura de îmbinare a gulerului cu reverul/cazură în jos, iar al doilea, la o distanță corespunzătoare astfel încât vârful cuiului să fie la limita ultimului nasture cu care se încheie
REGULAMENT din 6 august 2007 (*actualizat*) pentru compunerea şi portul uniformelor de poliţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190423_a_191752]
-
Fixarea se face cu ajutorul a 3 nasturi: un nasture se prinde sub epoletul drept pe cusătura umărului, la 1,5 cm de cusătura mânecii, iar alți 2 nasturi se prind sub reverul drept, primul la un centimetru de limita de răsfrângere a acestuia la o distanță de 7 cm măsurată de la cusătura de îmbinare a gulerului cu reverul în jos, iar al doilea la o distanță corespunzătoare astfel ca vârful cuiului să fie la limita ultimului nasture cu care se încheie
REGULAMENT din 6 august 2007 (*actualizat*) pentru compunerea şi portul uniformelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190428_a_191757]
-
în alb-argintiu. Fixarea se face cu ajutorul a 2 nasturi: primul nasture se prinde sub epoletul drept la cusătura umărului, la 1,5 cm de cusătura mânecii, iar al doilea se prinde sub reverul drept la un centimetru de limita de răsfrângere a acestuia și o distanță de 7 cm măsurată de la cusătura de îmbinare a gulerului cu reverul în jos. Eghiletul se prinde cu capătul prevăzut cu treflă de nasturele montat sub eghilet. Ramura împletită înconjoară umărul, trece pe sub braț și
REGULAMENT din 6 august 2007 (*actualizat*) pentru compunerea şi portul uniformelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190428_a_191757]
-
face cu ajutorul a 3 nasturi: un nasture care se prinde sub epoletul drept pe cusătura umărului, la 1,5 cm de cusătura mânecii, și alți 2 nasturi care se prind sub reverul drept, primul la un centimetru de limita de răsfrângere a acestuia și o distanță de 7 cm măsurată de la cusătura de îmbinare a gulerului cu reverul în jos, iar al doilea la o distanță corespunzătoare astfel ca vârful cuiului să fie la limita ultimului nasture cu care se încheie
REGULAMENT din 6 august 2007 (*actualizat*) pentru compunerea şi portul uniformelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190428_a_191757]