959 matches
-
Savu trece în „raiul lui Mahomed”. Tâlcul istorisirii îl dă parabola, spusă de cineva, a celor trei inele din piesa lui Lessing Nathan înțeleptul: toate religiile sunt egal îndreptățite și adepții tuturor credințelor sunt semenii fiecăruia dintre noi. Pseudoroman, La răspântie de veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
adică la „Tatăl nostru”, Arad, 1927; Răbdare și nădejde, București, 1928; Caligraful Terțiu, București, 1929; Roxana, București, 1930; Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței, București, 1930; Papucii lui Mahmud, București, 1932; Doctorul Taifun, București, 1933; Nuvele și schițe, București, 1934; La răspântie de veacuri, I-II, București, 1935; Elemente (în colaborare cu Vasile Radu), București, 1935; În grădinile Sf. Antonie, București, 1942; Rița Crăița, București, 1942; Vlahuță, București, 1944; Din legăturile bisericești româno-ruse altădată și azi, București, 1946; Mangalia, București, 1947; Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Prin țară, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1975; Opinii literare, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979; Nuvele și povestiri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1979; Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, postfață Adrian Anghelescu, București, 1983; La răspântie de veacuri, îngr. și postfață M. Barbu, Craiova, 1991; Zile basarabene, îngr. și introd. Gh. Cunescu, Chișinău, 1993; Opere, I-VII, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1994-2002. Traduceri: Anatole France, Paiața Maicii Domnului, Iași, 1920; Noul Testament, București, 1927; Biblia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
ivesc pe jumătate Animalele fricoase, ce privesc în gol... departe. Muncitorul pleacă vesel cu uneltele spre holdă Aruncând privirea-n treacăt către azuria boltă Un copil în cămășuță, duce vaca la pășune, Altul merge, cu ghiozdanul să primească-nțelepciune. La răspântia din vale, gârbovit de zile grele, Un bătrân și-oprește pasul, sprijinit între proptele. Nepoțelul, ce spre școală, se grăbește de-astă dată Îl salută..., iar bunicul: „bună dimineață, tată!”. 22 mai 1941 Ia seama Văd suflete muncite de flacăra
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nesaț aerul proaspăt cu aromă de brad, după ploaie. Ciocârlia din arin cu trilul ei trezește păsările pădurii ce-i țin isonul. Ștefan privește cerul albastru, spălat de ploaie și începe încetișor: Părinte... mi-i greu... mă aflu la o răspântie; de ți-aș asculta povața, mi-aș ușura povara... Că nu cer iertare, ci ispășirea o caut... Daniil stinge o lumânare. Suflă deasupra alteia... Înalță capul: De mi-ai hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zăboviră. Fiecare luă ce-i fu la Îndemână, și porniră șiruri, șiruri, cu ghioage, cu coase și securi, cu tot ce putea fi folosit ca armă, spre fortăreața de pe Stouff. Vestea se răspândi cu iuțeala fulgerului, astfel că la fiecare răspântie se adăugară alți localnici. Pâraiele se tran sformară În râuri și râurile În șuvoaie de oameni Înarmați și gata de luptă, care vedeau sosită În sfârșit ziua răfuielii cu hainul Adalbrecht. Sosirea neașteptată a stăpânului din Staufen dejucase planurile lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și o să ne mulțumească, fiindcă l-am scăpat de duș manul său, Bertold! XVIII Între timp ajunse și Conrad cu Însoțitorii săi la cetatea de pe Stouff. Armata lui se Împuținase, căci mulți rămăseseră pe câmpul din Molsheim. Dar de la toate răspântiile veneau locuitorii satelor Învecinate, ca să se răzbune pe ucigașii lui Bertold. Vestea că În sfârșit cruzimile lui Eglord și ale lui Adalbrecht vor Înceta se răspândise În văile din jur și toți voiau să dea o mână de ajutor. În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
crucea, toiagul din ceară bună (de albine), lucrurile de dat de pomană peste sicriu, douăsprezece punți (prosoape în dungi) peste care trebuie să treacă mortul, în drum spre cimitir. Banii adunați pe icoana de pe pieptul mortului se dau copiilor, la răspântii de ulițe, peste pod și la urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu capetele descoperite alții, din contra, îmbrăcați gros și cu căciulile pe cap, așa cum era moș Costică Umbrosu care la întrebarea glumeață de ce umblă cu căciulă, răspunse: „ca să-mi țină umbră, măi băieți, că altfel mă doare capul!”. La o răspântie de drumuri începuseră să se adune băieții și fetele, strigând și chiuind, de parcă toată lumea era a lor. întoarcerea acasă nu a însemnat terminarea trebilor, vacile venite de la cireadă trebuiau mulse, animalele adăpostite pentru noapte apoi a urmat masa de seară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ciudate prin nuanțele, accentele, asemănările care se repetă istoric și metafizic, într-o filozofie agreată la rând de antici, renascentiști, clasici și moderni. Oare gândurile trăiesc, mor, reînvie, se transmit miraculos și se regăsesc din veac în veac sau la răspântia lor? De ce prin ochii și mintea lui Montaigne? Iașul ca Bibliopolis și nu numai, văzut și prin alții (ochii mei or suferi de miopie și neuronii de prea mult subiectivism) își va păstra proporțiile reale, oamenii, cultura, natura, palatele, monumentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fir într-o mână și în cealaltă cu un sfeșnic", ieșim din întunericul căutat la strălucirea de afară. Labirintul e același, de la fluvii subpământene la contradicțiile cu mișcări de defileuri chemătoare. Paradoxal, ne place să rămânem oameni ai labirintului, la răspântia dintre obscur, lumină și utopie, în deliciul legăturii realului cu povestea onirică a zidurilor din istorie. CINE A FOST GH. ASACHI? Ștefan cel Mare, Al. I. Cuza, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Gh. Asachi sunt numele ilustre poate cele mai des întâlnite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
era foarte bine, dar uite că și Sartre li se părea acum cam răsuflat ! Pe urmă, disperat bietul de el, a ̀ ncercat să-și recapete aura de vedetă prin martiraj civic, urcându-se pe câte un butoi la o răspântie ca să încurce circulația interpelând trecătorii și distribuind tracturi, dar generalul de Gaulle, mai pișicher, dăduse ordin polițiștilor să nu-l aresteze oricât ar fi de turbulent. Pe urmă, ghinion, a sosit în Occident Soljenițîn, precedat de o altfel de glorie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prezent―. Însă, văzându-se depășită de Încurcăturaunor concepte Îngemănate și contradictorii, „vechi - modern―, „ideal - actual―, modernitatea găsește soluția salvatoare În conceptul de „nou―. Nou devine „cuvântul de ordine, un refuz violent al vechiului― (Compagnon 1998:13-43). Deși aflată la o răspântie ideologică , modernitatea nu avea conștiința a sumării unui rol istoric , doar căuta În prezent calitatea sa de prezent , nu avea Încredere În timp și nici În istorie și nu spera vreodată s-și ia revanșa În vreun fel . Orice manifestare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
mine, în imensitatea asta albastră. Seara e cam răcoare; la Delureanu, cinci mese de 8-10 persoane, câteva mese de doi plus odrasla, eu - singură, iremediabil singură. Când am ieșit, strada neagră, urcând în pantă, clipea cu ochi de ciclop la răspântia dinspre „Roza Vânturilor“, care era închisă. M-am întors acasă și-ți scriu cu inima plină de tine; te iubesc, scumpa mea, te iubesc. Sâmbătă Am dormit foarte bine; mi-am băut cafeaua cu lapte, fără unt, la Muedin; cei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
frământările politice, fără însă a fi străin de marile probleme ale poporului nostru. Am crezut că pot mai bine contribui la soluționarea lor ca simplu cărturar, fără a intra în tumult. Astăzi însă susțin toți că am ajuns la o răspântie a destinelor țării, când toți oamenii cu conștiința unei răspunderi au datoria să iasă din rezerva pe care și-au impus-o. Mai mult: se pare că e nevoie îndeosebi de contribuția intelectualilor, într-o epocă de coborâre a intelectualității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acele puncte cardinale ale nașterii, nunții și morții! Drăghicescu, În extrem de originala și radicala sa carte Din psihologia poporului român, explică mulțimea ctitoriilor bisericești ale domnilor și boierilor În istorie, ca și multitudinea icoanelor aflate pe pereții caselor și la răspântii prin credința românilor În viața de apoi, singura lor mângâiere pentru viața ticăloasă, dură, pe care au trebuit s-o ducă În timp și În secole. Dar... credința doar Într-o „altă viață” nu echivalează cu o absolută devaluare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
preistorie". Se afirmă că diplomații nu trebuie să fie înregimentați politic, singura lor politică fiind cea a "Patriei". Mă întreb atunci pentru ce motive atare schimbări bruște de personal, în momente când țara se află într-o perioadă de mari răspântii și exigențe în politica externă? Unul din răspunsuri ar fi tentația miniștrilor, determinată de dorința "de a da bine" la presă", "societatea civilă" etc. prin "întinerirea" ministerului. Nu cunosc nici un minister de externe din lume format exclusiv din "tineri". Instituțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
naratorul ține să precizeze, pe locul actualului monument, iar „Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn de întemeire a Republicii”. Următorul pas este radical schim- bat, el marchează spiritul sărbătorii, „La 7, se desfundă în toate răspântiile boloboace, în sunetele marșului eroic de la ’48”, urmează, „La 8, o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari, mergem la grădina Lipănescului”. Cum măsurăm această trecere rapidă de la Monarhie la Republica constituită ad hoc, de la revolta care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
8 August pe periodul 1878-1883, sau confirmat Moșia Ghermănești cu cotunile Domnului Dimitrie Papadopulo”. Cum știrea era de interes public, mai ales pentru viitorii clăcași din acele localități, șeful Gheorghe Alexandrescu urma să se conformeze prin afișarea dispoziției „...la toate răspântiile din orașu”. a.n. Ministerele cereau mereu ofrande din partea populației... Cererile anterioare de scame și rufărie folosită dar curată, fuseseră urmate de altele asemănătoare sosite la sediul Prefecturii Fălciu la data de 9 septembrie trimisă fiind de Însuși premierul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dintre Orientul imaginar și Apus, Maria Todorova este sigură că Balcanii reprezintă "o punte între diferite stadii de dezvoltare, evocând etichete de tipul "semidezvoltat, semicolonial, semicivilizat, semioriental""62. Ei au fost întotdeauna evocați prin imaginea pragului, a podului sau a răspântiei, atât în reprezentările apusene cât și în autoreprezentări (valorizate însă de pe poziții diferite). În timpul Războiului Rece, Balcanii au fost echivalați cu termeni mai neutri: "Europa de Est" și "Europa de Sud-Est", revenind în forță ca Balcani după căderea Cortinei de fier. Începând
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de lungime trebuia să fie o bucată din glob: a 40 milionime parte din circumferința meridianului"99. Similară, deși la scară mult mai mare, a fost și întreprinderea celor doi savanți germani, Alexander von Humboldt și Carl Friedrich Gauß, la răspântia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Humboldt înfruntă pericolele străbate jungla și stepele, își riscă viața navigând pe fluviul Orinoco și pe canalul care îl lega de Amazon, urmând relatări anterioare, înfruntă "canibali", insecte, animale sălbatice, escaladează vulcani
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
face legătura verticală între lumi, motiv pentru care trecerea este protejată în creștinătate de troițe: „Într-o sară, l-apucat noaptea într-o pădure pă copil. L-a apucat noaptea acolo într-o pădure. Acolo un lac mare, la o răspântie de drumuri, știți cum sînt răsucite drumurile. Acolo un lac - cum să zâce o gârlă mare - el ce să facă? A auzât acolo ceva vorbind urât în gârla aia, în lacu ăla”. Reluarea lexemelor concentrează discursul și atenția ascultătorului pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În basme, șarpele își păstrează funcția inițiatoare, rolul psihopomp și tiparul înghițirii fiind însumate acesteia: „Ș-a zburat cu el șî l-a dus peste nouă mări, peste nouă țări, peste nouă ape curgătoare. Șî l-a lăsat în niște răspîntii” (VoiaDâmbovița). Răscrucea reprezintă punctul nodal la nivel ontologic, aici se pun în balanță abilitățile eroice, provocate de hierofanii. Revenirea din sacru provoacă o evaluare a reușitei în spațiul răspântiei, aici fiara teriomorfă infirmă faptul că zâna adusă de fecior ar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țări, peste nouă ape curgătoare. Șî l-a lăsat în niște răspîntii” (VoiaDâmbovița). Răscrucea reprezintă punctul nodal la nivel ontologic, aici se pun în balanță abilitățile eroice, provocate de hierofanii. Revenirea din sacru provoacă o evaluare a reușitei în spațiul răspântiei, aici fiara teriomorfă infirmă faptul că zâna adusă de fecior ar fi ursita lui și îl trimite, printr-o înghițire simbolică, înapoi în sacru: „Șî l-a luat în dinț’ șî l-a azvârlit în nouri verz’ și când a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În centrul Rusiei, Chișinău, 1974; Pe strada trandafirilor, Chișinău, 1974; Dă și altuia lumină din lumina pe care-o ai, Chișinău, 1976; Petru Groza, Moscova, 1976; Tudor Arghezi, Moscova, 1980; Naberejnâie nadejdî, Moscova, 1982; Gheorghe Gheorghiu-Dej, Moscova, 1986; Popasuri la răspântii, Chișinău, 1988. Traduceri: Pille Facasi Șivasancara, Două măsuri de orez, Chișinău, 1981; Iuri Dimitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: A. Cândea, „Prin vâltoare”, „Moldova socialistă”, 1956, 31 iulie; Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 109-113; Vasile Coroban, Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]