1,232 matches
-
ei, trăgându-mă de păr). Întrebarea aceea, în aparență, era foarte simplă: „Da, știu că era un tiran sângeros, e scris în manualul nostru. Dar cum rămâne atunci cu vântul acela proaspăt, mirosind a mare, care sufla pe Sena, cu răsunetul versurilor ce-și luau zborul în bătaia vântului, cu scrâșnetul mistriei de aur pe granit - cum rămâne cu ziua aceea îndepărtată? Căci îi simt atmosfera atât de intens!” Nu, nu-mi puneam problema să-l reabilitez pe Nicolae al II
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care cădea din tavan în timpul reprezentației cu Faust la Operă își revărsa imediat explozia cristalină în toate sălile pariziene. Un teatru adevărat presupunea pentru noi clinchetul ușor al enormului ciorchine de sticlă, destul de copt ca să se desprindă din tavan la răsunetul unei fiorituri sau al unu alexandrin... Cât despre adevăratul circ parizian, știam că acolo îmblânzitorul era întotdeauna sfâșiat de fiare - ca acel „negru cu numele Delmonico”, atacat de cele șapte leoaice ale sale. Charlotte lua aceste informații când din cufărul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să se întoarcă acasă, să-și vadă copiii, să fie silită să le vorbeească. Spre miezul nopții, s-a așezat în sfârșit lângă sobă, cu capul rezemat de perete, a închis ochii și, imediat, a pornit pe o stradă... Auzea răsunetul matinal al trotuarelor, respira aerul luminat de un soare palid, pieziș. Mergând prin orașul acela încă adormit, recunoștea la fiecare pas topografia lui naivă: cafeneaua gării, biserica, piața... Simțea o bucurie ciudată citind numele străzilor, privind luciul ferestrelor, frunzișul din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceea de toamnă, mă gândeam la cu totul altceva...” S-a aplecat deasupra lucrului ei de mână, făcând împunsături mici cu acul, precise și regulate. Am traversat apartamentul, am coborât în oraș. Un fluierat de locomotivă a răsunat în depărtare. Răsunetul lui domolit de aerul cald al serii aducea cu un suspin, cu un vaiet. Între clădirea în care locuia Charlotte și stepă era un fel de pădurice foarte deasă, de nepătruns chiar: desișuri de muri sălbatici, crengi spinoase de alun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aveam acum impresia că privesc cu ochii ei. Că văd, așa cum l-ar fi văzut ea, cheiul pustiu unde plopii, la o pală de vânt, păreau să-și transmită un mesaj șoptit, urgent, că simt, cum ar fi simțit ea, răsunetul pavajului din piațeta veche, a cărei liniște provicială, în plin Paris, ascundea ispita unei fericiri simple, a unei vieți lipsite de strălucire. Am înțeles că, de-a lungul celor trei ani ai vieții mele în Franța, planul meu nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Putem defini durerea - senzație simptom comportând o componentă afectivă neplăcută de origine cutanată sau internă (organică și psihică). (Dicționar de Psihologie, 1997). 4.1.1. Percepția, interpretarea și semnificația durerii Percepția durerii diferă de la un individ la altul, la fel răsunetul afectiv și comportamentul prilejuit de durere. Pragul durerii este mai coborât la bărbați decât la femei, tinerii de obicei suportă mai ușor durerea decât vârstnicii. Durerea este un summum de parametrii pe care se rulează personalitatea fiecăruia. Durerea teoretic poate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Cum gândul meu nu poate să rup-acea perdea Ce-ascunde viitorul teribil după ea? Dar umbre alburie abia prin ea transpar, Mă împle cu-ndoială, martiriu și amar. Cîntarea?... Cea mai naltă și cea mai îndrăzneață Nu e decât răsunet la vocea cea măreață A undelor înalte, cu mii de mii de limbi, A unui râu ce nu-l vezi: a undelor de timpi Ce viitoru-aduce spre a le mîna-n trecut. Deși privesc nainte-mi noaptea bătrână, suptă *, Și văd c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mândru - mândru că pot fi Așa cum alții nu-s. Ei slabi, eu tare. Ei mint - eu adevărul îl spun, căci nu mă tem De-a lui urmări. {EminescuOpVIII 301} 2259 [UN GLAS] De voi fi mort - știu, cei mai mulți or zice (Răsunet viu a zilei cei de azi): A fost un rău. Și mai târziu, se poate, Trezit fiind simțul de recunoștință Ce-i înnăscut sufletului nostru, Vor spune: - a fost un geniu. Și Nici una dar nici alta nu am fost. Am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O știu eu doar, Ne-au pismuit iubirea rău, Mi-au amărât norocul meu. Rămâi cu noi! Rămîi! COR Rămînea-va. IONEL Vin iarăși la primăvară Și cobor când ea coboară, Când păstorii strigă și cheamă voios, Când munții răspund cu răsunet doios, Aduce-voi flori și cânturi. {EminescuOpVIII 382} COR Purtând podoabă de flori Cînta-va vesele hori, Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate! MARIA Rămîi! Cum vei cânta vrodat Unde se șterge semnul urmei, Neauzind talanga turmei Ș-al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o știu eu doar Mi-au pizmuit iubirea rău, Mi-au amărât norocul meu. Stai, Ionel! Rămîi! COR Rămînea-va! IONEL Vin iarăși la primavară Și cobor când ea coboară Când păstorii strigă și cheamă voios, C[înd] se pierde departe răsunetul lor Aduce-oi florile, doine. COR Purtând nori la pălărie Va cânta cu bucurie. Las' să se suie, Purtând flori frumoase Cînta-va cu suflet voios. {EminescuOpVIII 395} Purta-va flori mândre, voios, Cînta-va cu sufletul plin. Lasă-l s-arate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O știu eu doar. Mi-au pizmuit iubirea rău, Mi-au amărât norocul meu. Rămâi ca noi! Rămîi! COR Rămînea-va. IONEL Vin iarăși la primăvară Și cobor când ea coboară, Când păstorii strigă și cheamă voios, Cât munții răspund cu răsunet duios Aduce-oi flori și cânturi. COR Atunci purta-va el flori, Cînta-va veselitor. S-arate-odată Simțire bărbată. Purtând o podoabă de flori Cînta-va vesele hori. Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate. MARIA Cum vei putea să cânți vodat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lucrul științei se va pierde fără urmă. Acest prognosticon (? ) își permite autorul de a presupune pentru primirea operei sale din partea artiștilor reprezintatori. Fiindcă inspiciunea în relațiunea artei față cu artea și viața e întărită, nu ne așteptăm decât la slabul răsunet al reflecțiunei, care declară de inutilă recunoașterea științifică a unei activități artistice numai pentru că acea recunoaștere (Erkenntnis) nu poate forma neciodată pe un artist. Nimeni nu mărturisește asta mai de voie bună decât știința însăși, pentru că ea are scopul ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
frumosului, căutând numai la idealitatea formei, atunci îi sacrifică ei naturalitatea (adevărul natural) și-și răpește adevărata valoare a operei sale, adica de-a-l purta pe spectator prin toate fazele vieței sale sufletești și de-a simți din dispozițiunea lui (răsunetul) ecoul tuturor afectelor sale proprii. Valurile simțirei se frâng de marmura unei frumuseți neînmuiată de viață sensibilă. Idealitatea formei, de nu ne arată o esistență individuală deplină (complectă), este așadar rece și rămâne asupra sufletulni fără acel efect, ea ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
curățeniei tonului, din cauza ținoarei sale curat muzicale. De-aceea și pe actor îl putem consilia și recomanda esercițiul acesta, de-a lăsa adeseori {EminescuOpXIV 291} să răsune această vocală în puterea ei ne-mpiedecată, spre a da vocei sale curățenie și răsunet. Pronunțarea curată și ținoarea acestei vocale, fără de-a cădea în cântec, e proscholiul cel mai bun pentru portamentul necesar și lui. Cu puterea sa esențial muzicală e legată și împrejurarea că această vocală are mai mult decât toate puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la impresiunea lor, atuncea însemnătatea lor diferită nu va rămânea defel dubioasă pentru o ureche simțitoare. Pentru că vocalele sânt esențialminte muzicalul limbei, de-aceea ele și servesc naturalminte cu deosebire espresiunei simțământului. Cu. cât auzim mai clar și mai curat răsunetul lor, cu-atît mai potențată i se pare auditorulni muzica limbei, cu-atît mai clar vuiește în preajma lui râul simțămintelor, râu care are cu deosebire de purtătoare ale sale vocalele. Așadar aicea are artistul reprezintator un câmp întins pentru activitatea sa, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se produce prin aspirațiunea îmflată până la sunet și formează o scală ce urcă și coboară. Și consonantul nu-l poți pronunța decât acompaniat de o suflare de aer; însă nașterea consonantului {EminescuOpXIV 293} e condiționată esențial în aceea cumcă la răsunetul columnei de aer (consună) glăsuiesc organele diferite. Consonantele așadar se nasc abia atuncea în adevăr când sufletul se dezbate din diferitele organe ale vorbirei, după cari organe ele se și deosibesc în litere labiali, dentali (limbali) și palatinali. De-aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
predominarea sunetelor consonantice însă se arată a domni și reflexiunea, siguranța (Bestimmtheit) conceptului. Vocalele sânt așadar mai mult purtătoarele poeziei, consonantele acelea ale prozei. În procesul dezvoltărei, vocalele pline se retrag din ce în ce mai mult și fac loc elementelor celor mai fără răsunet (klanglos), o dezvoltare care aleargă paralel cu întărirea și înăsprirea reflexiunei, a înălțărei dân elementul moale și indecis al simțământului la certitudinea cugetărei. Fiindcă peste tot sunetul articulat rezultă din impulsiune instinctivă după reprezintare a celor cugetate, de-aceea consonantele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
industrializate. Dincolo de varietatea armelor nucleare de distrugere în masă, armele biologice și chimice reprezintă pericole uriașe. Armele biologice sunt limitate, deoarece necesită contactul uman pentru a împrăștia efectele, dar așa cum s-a demonstrat, panica și incertitudinea pot avea un mare răsunet economic și politic, ca să nu mai menționăm costul suferințelor umane, ale celor expuși probabil fără să știe, cum și dacă au fost sau nu infectați. Există o varietate de forme ale armelor biologice, incluzând virusurile, bacteriile și rikeții (bacterii care
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
care, în toate dările de seamă pe care le-a făcut acestei foi, s-a dovedit amic partidului roșu. În adevăr, n-am cunoscut opinie rea exprimată de roșii în privirea partidului conservator de ex. sau a altora al căreia răsunet să nu se fi făcut corespondentul. Având dar, în ce privește informațiunile sale anterioare, pururea de sorginte sferele guvernamentale, sprijinindu-le și făcîndu-se organ al inspirațiunilor lor, e probabil că și informațiunea ce-am dat-o ieri și pe care o repetăm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care le-au socotit mai bune, parte proză, parte versuri. Îndeosebi d. Fischer a tradus pîn' acum, pe cât știm, numai versuri, pe care le-au publicat în deosebite foi periodice din Germania. Astfel ne aducem aminte de o traducere a Răsunetului lui A. Mureșianu, publicată în Magasin fuer die Literatur des Auslandes și de câteva poezii ale lui Alexandri publicate în Dioskuren, în Oester Gartenlaube. Gruie Sânger nu este dar prima încercare a traducătorului și asta se vede aproape la fieștecare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
comunicație ca pe o dilatare continuă și ritmată, o eliminare progresistă a compartimentării prin cercuri concentrice tot mai vaste care vor îndepărta, pe măsură ce înaintează, particularitățile și care vor ajunge la cetățeanul lumii create de mondoviziune: astfel, cuvîntul însuflețit avea un răsunet citadin de tip agora sau forum; tipăritura, unul național; radioul, continental; televiziunea, planetar. Din punct de vedere tehnic este exact, nu însă și din punct de vedere social și mental, fiindcă videosfera nu asigură unitatea omenescului prin globalizarea telespectatorilor. Chiar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Bunurile economice nu circulă la fel de ușor ca cele culturale. Dacă ne plasăm în contextul ruralului, discuția aspectelor economice se face în registru local, mai degrabă decât global. Piețele și târgurile care ocazionează schimburile comerciale de produse au și ele un răsunet local, aparțin unui anume sat, cel mult unei regiuni. Mai ales în ce privește bunurile alimentare, oamenii de la sat cu precădere cei din sate sărace sunt orientați preponderent spre autoconsum, preferând bunurile produse în gospodăria proprie, în defavoarea celor achiziționate. Probabil singura amprentă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care pune pe alte baze asigurările medicale a trecut, dar a trecut cu mari dificultăți în Congres. Instaurarea short-termism-ului este determinată și de anumite slăbiciuni ale democrației. În primele decenii ale secolului trecut, Walter Lippmann a inițiat o critică de răsunet a democrației americane. Motivul? Incapacitatea democrației de a decide rapid și eficient. Guvernarea este principala slăbiciune a democrației moderne. "Am început să scriu această carte", mărturisește autorul, "din nevoia de a mă lămuri eu însumi de unde provine slăbiciunea alarmantă a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
neîncredere în viață, de descurajare în lupta cu obstacolele întâlnite în activitate. Părinții formează, se știe, miezul grupului familial. Absența temporară a unuia dintre părinți, situația de deces a unuia sau a ambilor părinți etc. reprezintă tot atâtea condiții cu răsunet diferit asupra mediului familial și al echilibrului psihic al copilului. În familia adoptivă, de exemplu, alcătuită de obicei din părinți mai vârstnici și dintr-un singur copil, înfiat sau luat sub ocrotire, întreaga afecțiune și grijă se îndreaptă de regulă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]