488 matches
-
vârstnici. De fapt, nu mă interesa nimic în amănunt. Remarcam doar cișmeaua din curte, la fel cum avuseserăm și noi la Brașov. Sau scărița de fier pe care bătrânul se opintea s-o urce. Și mai era ceva. Încropiseră un răzor cu flori un colțișor vag de intimitate în acel uriaș spațiu părăsit. Iar răzorul îl împrejmuiseră cu cărămizi pe jumătate îngropate în pământ, așezate oblic, alcătuind împreună un contur zimțat, întocmai cum făcusem eu însumi în strâmta curticică de la Brașov
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la fel cum avuseserăm și noi la Brașov. Sau scărița de fier pe care bătrânul se opintea s-o urce. Și mai era ceva. Încropiseră un răzor cu flori un colțișor vag de intimitate în acel uriaș spațiu părăsit. Iar răzorul îl împrejmuiseră cu cărămizi pe jumătate îngropate în pământ, așezate oblic, alcătuind împreună un contur zimțat, întocmai cum făcusem eu însumi în strâmta curticică de la Brașov, chiar la piciorul zidului casei învecinate. Dar la un moment dat am observat la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Ștef. Și, la drept vorbind, nici nu știu de ce să fi făcut vreo legătură între curtea strâmtă, cu aspect intim, a doamnei Ștef și acea întindere părăsită din jurul construcției neterminate, unde doar un petic de pământ dintre scărița de fier, răzor și cișmea vădea semne de locuire. Cele mai importante amănunte din trecutul ei puține, câte au fost mama mi le destăinuia pe stradă, în timp ce ne întorceam de la cumpărături și, mai rar, când ieșeam împreună în oraș. M-am gândit că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la aerisit, înainte de a pleca la serviciu. Ca de obicei, aruncam în treacăt o privire spre peticul de pământ ce vădea semne de locuire, la piciorul acelei aripi, acum umbrite, a clădirii rămase neterminată, între scărița de fier, cișmea și răzorul cu flori. Pe un burlan de tinichea scos afară pe fereastră ieșea fum. Bătrânul paznic nu se vedea pe nicăieri. Căruciorul de copil stătea gol, ca de fiecare dată, în umbra de la piciorul scăriței. O bătrână în fulgarin, corpolentă, pleca
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la cules. Ajunși la fața locului s-au împărțit pe rânduri, fiecăruia revenindu-i câte două rânduri. Petre culegea pe rândurile de la o margine, alături de el femeia cea tânără, apoi urmau oamenii angajați cu ziua, Frusina cu Gheorghe la celălalt răzor, cuprinzând astfel toate rândurile de porumb. Erau bucuroși că o să termine până seara și pot căra și din porumb, acasă. Rândurile erau foarte lungi, așa că, atunci când au trecut de jumătatea distanței de cules, se făcu ora prânzului. Frusina îi anunță
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
privesc afară printr-un petic de parbriz pe care florile nu l-au acoperit. Lumina dimineții care pătrunde prin stratul de petale e roz. Trandafirie. Peste Helen, Mona și Stridie, care dorm. În josul străzii, un cuplu în vârstă lucrează la răzoarele de flori de lângă casă. Bătrânul umple o stropitoare la cișmea. Bătrâna îngenunchează ca să plivească. Îmi deschid pagerul, care începe să sune imediat. Helen se trezește, tresărind. Nu recunosc numărul de telefon de pe pager. Helen se ridică în capul oaselor, privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ai rămas. Se năruie-n durere munții de iluzii, Se-neacă în noroiul scurs în urma lui Te trezești buimac prin multele confuzii, Cu gândul sfârtecat și gustul amărui. îți amintești? îți amintești? Râdeau cireșii-n floare, Crud înverzise iarba pe răzoare Când ai plecat să-ți cauți fericirea Mi-a plâns tăcută-n urma ta, privirea. Sângerând, se scuturau în soare, macii Nori se adunau învăluind copacii Sufletul mi-l bântuiau furtuni și ploi Ducând dorința de a fi vreodată doi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de lumea din afară. La Început, sărmanul om a stârnit o compasiune profundă, dar a venit o clipă În care s-a observat că el se izolase nu numai de lume, ci și de propria grădină. Iarba nu era tunsă, răzoarele erau lăsate În paragină, copacii necurățiți; tot locul era năpădit de păpădie, rugină, urzici, răscoage și Dumnezeu știe câte altele. O asemenea invitație clară la abominabila coloană a cincea i-a zguduit profund pe tata și pe vecinii lui; Întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
desfăcîndu-se cu un plescăit prelung și înălbind tarlaua pe o suprafață de o sută de metri pătrați cu o populație de articole, grafice și fotografii decupate din cotidianul de partid Scânteia. Coborând ca din lift, Ho diábolos puse piciorul pe răzor chiar în inima unui titlu ce anunța că, "din acest moment, intrăm într-o etapă superioară a construcției societății, în care avem de rezolvat probleme hotărâtoare, într-un spirit revoluționar și militant". Își dezbrăcă fluierând blana, coada, coarnele și copitele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
revăd niciodată. Și la lanurile de grâu unde, cândva, mă trânteam la umbra câte unui măceș, năpădit de mirosurile de spic copt și de iarbă dospită. O clipă, am simțit o dorință nebună să mă tăvălesc la soare pe un răzor cu scaieți înfloriți, ca odinioară... Înțelegi? Toate amintirile mele erau atunci de partea Inchiziției. Ele mă îndemnau să abjur. Poți pricepe că tot trecutul meu mă împingea să fac asta? Fiindcă tot ce-mi aduceam aminte era plin de soare
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
privi din Întuneric! - Pe mine nu mă miră..., interveni din colțul său subofițerul cu chitara. Am găsit urme proaspete În vale și prin rîpele vestice. - Or fi ale cuiva care, ca și noi, căuta apă sau broaște-țestoase... - Am găsit și răzoare de legume și cîțiva pomi fructiferi... Făcu o pauză. Iar cineva mi-a spus mai demult că pe una din insulele astea a trăit Într-o vreme, și poate mai trăiește Încă, un sinistru harponier răsculat. - Legende! - Legendele, domnule - veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile Pâlcuri sboară ciorile, De mai zici cu [zicătoarea]: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temeiu de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, 93 {EminescuOpVI 94} Peste ape, peste toate. În pădurea nepătrunsă, O căscioară e ascunsă, Nu-i aproape sat nici drum, Singurică, nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
genele, Ochii și sprincenile, Că și eu trimite-ți-oi Ce-i mai mândru pe la noi: Coiful nalt cu penele, Ochii și sprincenile, Că eu sunt tot sănătos Și mulțămind lui Hristos, Te sărut, mândră, frumos. 79 La fântână sub răzor Se - ntîlnește dor cu dor, Se sărută până mor; La fântâna lui Novac Se - ntîlnește drag cu drag, Se sărută până zac. 80 - Flori ca și înaltul vad, Mult bade te-am așteptat, Dac - am văzut că nu vii Pus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vrea să ne cunoască Vie-n țara românească, Că așa L-om pieptăna De cât lumea n-o uita. Țara cere de la noi Să fim harnici la răsboi. 196 Pre din sus de Simering Mare loagăre se strâng, Pe dunga răzorului Naintea Franțozului. - Franțozu-n roș - îmbrăcat Spre bătaie-i de gătat Și feciorii tot striga: " Să trăiască Austria" Austria cea română... Vine gheneral călare Tot strigând în gura mare: - Nu vă dați feciori voinici Că ceriul ne-a ajuta Și-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Myatt avu doar atâta timp cât să vadă ochii zăpăciți ai boilor și să calculeze unde vor sparge coarnele acestora sticla parbrizului. Un bărbat mai În vârstă țipă, aruncă nuiaua și sări. Șoferul Învârti de volan cât putu, mașina sări peste un răzor, se Învârti nebunește pe două roți, În timp ce celelalte huruiau și se Învârteau În aer, se aplecă tot mai mult, până când Myatt văzu pământul ridicându-se ca laptele dat În clocot, scăpă de răzor, apoi atinse cu două roți pământul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
volan cât putu, mașina sări peste un răzor, se Învârti nebunește pe două roți, În timp ce celelalte huruiau și se Învârteau În aer, se aplecă tot mai mult, până când Myatt văzu pământul ridicându-se ca laptele dat În clocot, scăpă de răzor, apoi atinse cu două roți pământul, cu toate patru, și-o luă vuind Înainte, pe drum, cu nouăzeci și cinci de kilometri pe oră, În timp ce zăpada se Închise iar În urma lor, ascunzând boii și căruța și pe omul acela scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o privire nostalgică pe deasupra grilajului - Încă mai exista un grilaj. BÎlciul Îl atrăgea, ca o Întruchipare a inocenței: se pierdea În copilărie, vîrstă pe care o asocia cu grădini parohiale, cu fete Îmbrăcate În rochii albe de vară, cu mireasma răzoarelor Înflorite și mai ales, cu senzația de a fi la adăpost de orice primejdie. Nu se simțea cîtuși de puțin ispitit să-și bată joc de aceste mijloace naive, pregătite cu grijă pentru strîngerea de fonduri În folosul unei cauze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
locuri pentru a fi mai sigur că voi avea în săculețul meu țărâna adăpată cu sânge.” Iuliu Starescu, student Com. Mărsani, jud. Dolj ȚĂRÂNA de la MĂRĂȘEȘTI și MĂRĂȘTI (scrisoare) „Trimit în coș două săculețe de pânză albă cu pământ de la Răzoare unde au fost luptele de la 6 august 1917. Apoi un sac de pământ de la Mărăști din două puncte, unde s-au decimat regimentele 2 vânători și 30 infanterie Muscel.” Hristache Solomon, Focșani (B-dul Lascăr Catargiu 22) ȚĂRÂNA de la OITUZ și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și m-a întrebat cum de cresc atâția maci când ei sunt secerați înainte de a da fructe. Fără să aștepte răspunsul, a adăugat: "Am o bănuială că așa va arăta și viața mea"... După asta ne-am așezat pe un răzor înflorit. Deasupra noastră, cerul era pătat de nori străvezii. Mi-am dat seama că ezita să se bucure și nu înțelegeam de ce. Adevărul e că iubesc viața atât de mult încît îmi vine să plîng", m-a lămurit ea și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
arome... Împăratul Verde era verde pal! În magazinul de fleacuri ai scăpat de mine cu-n sărut, a fost suficient, se înverzise Verdele Împărat în bostănăria unde era stăpân peste suflete, perechea de pepeni se zbenguiau fascinanți în terminații printre răzoarele frustrate. În magazinul de șiretlicuri ai intrat nesigură, nervoasă că nu mă vezi, ai crăpat din ochi un văl de miresme și-atunci m-ai simțit; epuizată de-atâtea căutări, însă nesupusă ai chiuit s-aud numai eu vâltoarea și-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
albe, tivite la vârful aripilor cu negru. După ce s-a lăsat pe arătură, și-a aranjat aripile ca și cum le-ar fi făldurit pe lângă trup, pornind apoi cu pas nobil, meditativ... Din când În când, ciugulea ceva cu mare rapiditate de pe răzor... “Doamne, ce frumoasă e! Tare aș vrea să mă joc cu ea”. Și gândul, s-a preschimbat pe dată În faptă... A coborât de pe laiță, a ieșit pe portiță și a pornit către pasăre... Când a ajuns Între brazde, a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zeii? (Nu pot să intre ca tine În forme fragile, nemuritorii!) Gândurile se sparg gălăgioase de marginea lucrurilor, Culorile-și schimbă nuanțele tot mai murdar, În râuri se-ncinge materia la soarele-același Pe câmp crește iarba ferice cu iepurii-adormiți pe răzor Doar eu nu știu de ce dracu-ncolții din sămânță De ce Întâmplarea mă-mpinse afară din dulce-ntuneric Poți să mă amăgești cu vorbe meșteșugite, Că stelele atârnate de-orbite-n spațiu sunt altele acum Că soarele-i palid, bolnav de stomac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
văd prin ierburi nici păsări, nici fluturi, nu se aud, nu se simt ciocârliile acelea, oare au existat cu adevărat? Te Îndrepți repede spre un grup de colegi, te avânți cu ei să jupuiți acel șarpe-copil găsit din Întâmplare pe răzorul Înflorit, zgâindu-se la o vrabie. El, șarpele nu e decât un element de decor acolo; „copii, dacă o să găsiți un șarpe, o să-i scoatem pielea și o să vă arăt din ce organe se compune corpul său“, spune brutal tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este cărnos, senzual, încărcat de materie, pământul este gras, valurile unsuroase, spicele cu țâțele pline de colastră. Uneori, asistăm la plecarea pământului spre alte lumini; atunci, se desprind din țarină dragostele oprite, sufletele fraților ce s-au ucis, pietrele de răzoare. Participăm la o moarte organică a lumii satului, a țărânei și la o renaștere din propria-i cenușă. Poetul se trezește într-un adevărat Eden, pentru că, iată: Căile pământului s-au lăsat de-a pururea la fund cu oasele ucișilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]