4,052 matches
-
Fiicele, feciorii”) Generozitatea e trăsătura predominantă a poetului V. Rață, ceea ce înseamnă că poemul care-i exprimă starea îi absoarbe autorului și caracterul. De aceea versurile sale introduc cititorul - cel care are receptivitate majoră pentru stilul poetic al lui V. Rață - în interiorul unei oaze de lumină și echilibru. Exemplific prin câteva versuri din "La vatră": "Cât soarele urcă pe cer cu paradă/ Eu mătur și fac ce mai fac prin ogradă,/ Apuc un hârleț și-n grădină mă-ndoi,/ Sau dau
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
ilustrul Paul Goma: “ În societatea noastră cam bolnavă/ Va veni să fie ca terapeut - / Va începe dezrobirea de iznoavă:/ Unul el va face cât un institut.” ("Lui Paul Goma"). Dar spre a identifica și exemplifica nuanțele caracteristice liricii lui V. Rață poți fi ispitit să uiți de limite, în cazul de față, de limitele legate de cât poate fi dispus să reziste eventualul cititor al exercițiului meu pe marginea unui așa-zis portret de autor. Iar pe lângă riscul încălcării regulei legate
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
sigur că tușele condeiului meu conturează corect portretul subiectului, aș prejudicia buna mea relație cu basarabeanul pe care îl calific, cu drag, drept “confratele meu întru românism”. Desigur, păstrând proporția - care, firește, îl avantajează. Referință Bibliografică: FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAȚĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
ca și puștoaica de la miss, apoi am să mă duc, cum ți-am zis, la bunica să văd mă recunoaște? Adică, înțelegi ce vreau să-ți spun? O prințesă e prințesă, nu mai dă, ce știu eu ce tocături, la rațe. - Dacă spui tu... Ce știu eu ce rânduieli o mai fi și prin țărișoara voastră?! - Tabitha, sunt ori nu? - Ce să-ți spun, când roata se învârtește? Omul, azi e copil, mâine îmbătrânește... - Prostii! Baba Ioana, o știi, muierea lui
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
Autorului CLOȘCA MAMĂ ... Știu că v-ați întristat după ce ați citit povestea aceasta. Tocmai de aceea, pentru a vă readuce zâmbetul pe buze, vă voi spune o alta, mai aparte. Doresc să știți că și puii de curcă ori de rață ies tot din ouă clocite de o... cloșcă. Da, ați ghicit, este vorba de ouă de curcă, de gâscă ori de rață, în aceste cazuri. Ei bine, în versuri, de data aceasta, vă voi spune o povestioară în care eroina
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
buze, vă voi spune o alta, mai aparte. Doresc să știți că și puii de curcă ori de rață ies tot din ouă clocite de o... cloșcă. Da, ați ghicit, este vorba de ouă de curcă, de gâscă ori de rață, în aceste cazuri. Ei bine, în versuri, de data aceasta, vă voi spune o povestioară în care eroina este... O rățușcă! A ieșit doar ieri afară Din găoace Iar acum în curtea-ntreagă Se aude, Gust făcându-mi de o
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
dimineții, se antrenează. Unii dintre ei fac parte din Loturile Naționale de Atletlism ale României. Lacul este împrejmuit cu treistie . Sălciile pletoase se lasă purtate de vânt ca valurile mării aducând o briză de răcoare. Pe oglinda lacului plutesc: leșițe, rațe sălbatice, numeroase broaște țestoase și diferite specii de pești. Pe lângă diversitatea de pomi, mai întâlnim și o livadă de meri, în jurul căreia sunt plantați: pruni, nuci , corcoduși și aluni. Pe aleile grădinii sunt montate bănci, pe care omul de rând
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
-a se învârti un pic și ei, S-au angajat într-un serviciu demn La un manej ... pe post de călușei! PROVERBIALĂ O mâță blândă zgâriase rău Pe bietul cățeluș cu părul creț Ce încerca să fure din coteț O rață ... prost păzită de-un dulău, Canișul, nefiind descurcăreț, Sau poate amețit chiar de trăscău, S-a încurcat și, ca un nătărău, Fu denunțat la șefii din județ. Deci, ajungând rapid la tribunal, Fu-n prima fază aspru condamnat, Dar a
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
m și de vreo 8 m lățime a corpului principal, dar și cu o extindere laterală. În capătul ei se afla un parc cu statui din oțel ce reprezentau animale, un cerb, o căprioară, și un lac mic plin cu rațe sălbatice, o lebădă albă și mulți porumbei și pescăruși. Porumbeii erau blânzi, veneau lângă tine și-ți cugulegeau pâinea din mână. Când le aruncam mâncarea în apă era o întreagă nebunie, zbura toată păsărimea care mai de care să prindă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
sau făcând munci ușoare pentru a câștiga un bănuț. De aceea peste tot vei vedea ordine, disciplină și curățenie. La Singapore este interzisă vânzarea de gumă de mestecat. Cine este prins... chiar cu „ea în gură” (n-am zis „cu rața”!) este amendat imediat. Interdicția vine din anul 1983 când datorită rezidurilor lăsate de gumă de mestecat orașul era scârbos de „lipicios” (să nu uităm că suntem aproape de Ecuator!) nu numai pe tălpile pantofilor care călcau pe caldarâm, ci și scaunele
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
le înfierează. Cățelul care fură oul din cuib îl capătă a doua oară proaspăt fiert, fierbinte, și se lecuiește. Vulpea care fură găina este amenințată cu vânătorul și pușca sa lungă. Numai „cultura” românească admite jurămintele lui Azorel prins cu rața-n gură. La trei ani capătă a doua carte. Biblia. Poveștile de seară cu seară devin acum pilde și parabole iar copilul începe să le caute singur în cartea sa. Vârsta de 4 ani este marcată de intrarea în viața
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
în frunze de viță de vie. Ambalaje nu prea erau, carnea se punea pe frunze mari de loboda, pe prosoape aduse de acasă, sau chiar în hârtie de ziar pentru cei care nu erau prea pretențioși. Galițele, adică păsăretul, găini, rațe, gâște, curci, se vindeau numai vii pentru a-și păstra prispețimea. Frăguțe, mure, coacăze, agrișe se vindeau cu cană... sau în cornete de hârtie. Prin piață circulau diferite precupețe care ofereau celor însetați „Apă-rece”, iar celor bolnavi „Nadái” (lb. mag
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu nuferi și o gâscă plutind imperturbabilă printre picături, cu capul ascuns sub o aripă (ulterior am văzut într-un prospect că era o rață mandarină)! Vizitarea templului se face pe descălțate și înpăpucite (neologism DMS) și aflăm că aici coexistă două religii (Buddha și Shinto), subiect asupra căruia trebuie să mai meditez! Ryoanji Temple frapează prin grădina sa de piatră, trasată de pictorul și
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu nuferi și o gâscă plutind imperturbabilă printre picături, cu capul ascuns sub o aripă (ulterior am văzut într-un prospect că era o rață mandarină)! Vizitarea templului se face pe descălțate și înpăpucite (neologism DMS) și aflăm că aici coexistă două religii (Buddha și Shinto), subiect asupra căruia trebuie să mai meditez! Ryoanji Temple frapează prin grădina sa de piatră, trasată de pictorul și
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu nuferi și o gâscă plutind imperturbabilă printre picături, cu capul ascuns sub o aripă (ulterior am văzut într-un prospect că era o rață mandarină)! Vizitarea templului se face pe descălțate și înpăpucite (neologism DMS) și aflăm că aici coexistă două religii (Buddha și Shinto), subiect asupra căruia trebuie să mai meditez!Ryoanji Temple frapează prin grădina sa de piatră, trasată de pictorul și
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
probat-o îmi venea cu un număr mai mare ori cu un kil mai mult fusese înalt se vedea pe negura nopții ce se putea scufunda acolo în vreme de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
lasă semneprea claream probat-o îmi venea cu un număr mai mare ori cu un kil mai multfusese înalt se vedea pe negura nopții ce se putea scufunda acoloîn vreme de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fumazburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindăcu ochiulera evident după despărțitura în silabe a degetelorcă a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminișpână la poala oftatul ei dacă aplecai urecheaîl auzeaicând șoptea arunca codițele cuvintelor ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
de el ... Da' cîte căruțe de fîn îți trebuiesc pentru cal, ca să-l scoți din iarnă? Cinci, încărcate bine ... Țineți cont că, din noiembrie, sînt șapte luni de iarnă pentru cal ... puneți la socoteală și luna mai ... În mai, numai rațele și gîștele au ce paște, e firul prea plăpînd, greu îl apucă bietul cal cu dinții ... Vara, ei, e altceva ... Îl las liber, să pască pe unde îi place lui. Cînd îl ia căldura, se bagă la umbră și doarme
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
care mă avântasem, am dat de un mic heleșteu, amplasat într-o zonă înconjurată de mulți copaci și de o vegetație bogată, cu un luciu de apă pe care înotau câteva lebede negre, două perechi de gâște și trei de rațe sălbatice. Rățoii avea un colorit într-o combinație de gri, negru și albastru, superb. Câteva fotografii și pașii curioși ca și mine m-au purtat tot spre necunoscut. Am dat de o zonă locuită, case ceva mai mari și mai
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
a specializat apoi și în “Tam-tam”. Curcanul ca-ntotdeauna îngâmfat, Făcu specializarea de “Sărit-Bătut în cap”. Cocoșul imediat i s-a aliat Și s-a înscris la Masterat. Chiar gâsca tot mergând agale așa, Înființă o “Facultate de Gaga”, Iar rața fiind foarte isteață, Făcu o cercetare științifică: “La noi în cotineață”. Găina nu se lăsă nici ea mai prejos, Și concepu specializarea “Ouă pe din dos”. Colaboră cu bibilica, La a doua specializare “Numai atâtica”. Doar calul cel sportiv și
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ... Citește mai mult Chestia e că nu
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ... IV. RONI CĂCIULARU - CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
ordine: întâi gâștele...ciuguleau ceva și zburau. Le mai vedeam seara, dacă în Timișul Mort (un braț al Timișului, ce se prelungea până la capătul grădinii noastre) era apă. De era secetă, mai veneau de 2-3 ori pe zi, acasă. Urmau rațele. Favoritele mele! Cu mersul legănat, gălăgioase peste măsură, tulburau apa și făceau tumbe, alergându-se, până terminau și de mâncat, apoi plecau la baltă...sau pe stradă, tot bombănind. Urmau curcile. Leneșe, cu bătăi largi de aripi, adunau și ele
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
o iau pe stradă și ouă pe unde le vine, nu se mai întorc toate la cuib. Aveam în toate generațiile de păsăret cel puțin un rățoi cu capul verde (deși mama făcea eforturi disperate să mențină cârdul doar din rațe albe, mari). Era una din bucuriile mele. Eram în stare să negociez două rațe pe un rățoi cu capul verde; se știa că nu glumesc! Gâștele, tot albe, mari. Când era vremea ciupelitului (se luau penele vechi de pe pasăre, de
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
toate la cuib. Aveam în toate generațiile de păsăret cel puțin un rățoi cu capul verde (deși mama făcea eforturi disperate să mențină cârdul doar din rațe albe, mari). Era una din bucuriile mele. Eram în stare să negociez două rațe pe un rățoi cu capul verde; se știa că nu glumesc! Gâștele, tot albe, mari. Când era vremea ciupelitului (se luau penele vechi de pe pasăre, de râdeau neamurile din Oltenia că bănățenii, de zgârciți, chinuie păsările vii, să le ia
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]