554 matches
-
impresii negative, este imposibil să accedem la înțelepciunea ce se găsește în profunzimea noastră. Este la fel cu faptul că impuritățile pe care le conține aerul ne împiedecă să percepem lumina ce emană din Conștiența cosmică. Deci, faptul că subconștientul raționează în mod deductiv poate fi și un inconvenient când ne opunem rolului constructiv pe care el îl îndeplinește în fiecare individ. Având tendința să ni se supună și să nu pună în discuție ordinele pe care i le dăm, obiceiurile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trebui să ia exemplu de la Lincoln. Numai că tineretul român prefera în 1937 să-și caute modele mai curînd în Codreanu, Hitler și Mussolini decît în Abraham Lincoln. Iorga explica aceasta prin faptul că adolescentul român al acelui timp nu raționa. În România, care avea prin 1937 mult prea mulți "mîntuitori", adolescentul se aruncă cu capul înainte, "ucide, este ucis sau sfîrșește în închisoare". Păcat de el și de România, pe care acest tineret "o iubește, dar nu știe cum să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
soluție este, de asemenea, inacceptabilă, pentru că deschide cale imixtiunii legislativului în activitatea de judecată a instanțelor judecătorești, prin abrogarea, chiar în cursul judecății, a unor dispoziții de lege neconstituționale, fără să înlăture și efectele produse de acestea. S-ar putea raționa că, într-o asemenea situație, judecătorul care ar avea de judecat un proces în care va trebui să aleagă între aplicarea Constituției și aplicarea unei legi neconstituționale - temporară sau abrogata, între timp - va fi obligat să aplice direct Legea fundamentală
DECIZIE nr. 61 din 26 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141509_a_142838]
-
î.Hr., când omul dezvoltă civilizația orașelor și apar, în anul 3000 î.Hr., primele mari imperii bazate pe organizare politică, conducere politică, exprimare politică, folosința banului și standardelor de viață. Acum omul cunoștea sensul numărului, avea o gândire logică, vorbea și raționa ca ființă deplină. Se dezvoltase deja spiritul în om156. Viziunea naivă asupra unei posibile spectaculozități în devenirea umană este combătută și de către Claude Lévi-Strauss, în "Rasă și istorie": "Citim în multe tratate de etnologie că omul datorează descoperirea focului unui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
învățare, se combină pentru a da naștere la forțe formidabil de puternice care dau coerență și direcție istoriei. Pe termen lung, acțiunea împotriva acestor forțe nu are sorți de izbândă. Între trăsăturile menționate, capacitatea omului de a dori și a raționa, incapacitatea de a cunoaște viitorul și, în sfârșit, Tymos-ul (spiritualitatea) din care rezultă dorința omului de a fi respectat, nu se vor schimba niciodată". Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro, p. 1. 938 J.M. Keynes, Teoria
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fixeze sub forma semnelor reacțiile acestor aparate plasate într-un mediu sonor. Convenția de care vorbim și-ar afla deci fundamentul în natură și ar exista virtual în întregime din momentul în care unul dintre aceste aparate ar funcționa. Dar, raționînd astfel, uităm că oamenii, chiar copiii, înainte să învețe muzica, au ascultat deja multe arii, cîntece, melodii, cu care urechea și vocea lor s-au obișnuit deja. Cu alte cuvinte, aceste aparate funcționează de mult, iar între mișcările lor este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
într-o anumită ordine, se explică prin raporturile care existau între ele într-un mediu, precum și prin raporturile stabilite între diferitele medii din care făceam parte simultan și succesiv și de la care, tot simultan și succesiv, am preluat și altele. Raționînd aici ca și înainte, vom spune că, dat fiind că stările și succesiunea lor se explicau, la momentul producerii, prin raporturile (care nu pot fi decît de cauzalitate) dintre diferitele elemente ale unui mediu social sau dintre mai multe medii
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a defini toți termenii și a dovedi toate concluziile". Nu putem deci progresa în geometrie dacă nu avem în minte toate definițiile și toate teoremele deja demonstrate. Așadar (există o memorie a geometrilor) geometrii își amintesc tot atît pe cît raționează. Există foarte puține cazuri în care natura colectivă a memoriei să apară mai clară, deoarece nu rememorăm o demonstrație și n-o înțelegem decît cu condiția ca amintirea și gîndirea noastră să fie identice cu cele ale altor geometri. Altfel
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
atribut al spiritului liber"35. Deosebit de interesant este și ceea ce întâlnim în volumul Dăruind vei dobândi, sub titlul Tragedia lui Iuda, textul fiind cuprins într-o formă (puțin) diferită și în Jurnalul fericirii, unde Steinhardt spune: ,,Iuda se pierde fiindcă raționează prea subtil, prea ingenios; e sofisticat". Steinhardt demontează pas cu pas că teza lui Paul Raynal din piesa A pătimit sub Ponțiu Pilat, în care acesta încearcă să-l dezvinovățească pe Iuda, este o eroare. Steinhardt spune: Raționamentul lor e
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în termeni maiorescieni. Suntem „moștenitorii unei structuri a gustului estetic modern, care a fost fixată, în secolul al XIX-lea, de către Junimea“. Evident, nimeni nu ne cere să ne dezbărăm de gustul nostru estetic, ci doar să încercăm să-l raționăm. Iulian Costache inventariază atitudinile lui Hasdeu, V.A. Urechia, D.A. Laurian, Take Ionescu, Anghel Demetriescu, Macedonski, D. Zamfirescu, Alexandru Grama și alții mai puțin faimoși, înscriindu-l pe fiecare într-o paradigmă a receptării sau „semioză“, cu o extremă grijă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
indivizi, cadru în care se exercită o raționalitate de tip "public". O astfel de raționalitate, în loc să se limiteze la realizarea intereselor individuale în temeiul unei evaluări a eficienței diverselor posibilități de acționare, presupune ca individul să fie în măsură să raționeze în funcție de preferințele și de motivațiile care se temperează și se "moralizează" tocmai prin participarea la sfera publică. Accesul în sfera publică are, așadar, un efect reglator pentru că intervine în procesul de elaborare a rațiunilor prin care individul se justifică în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
retras, acum, când toate realizările sale sunt cunoscute, apare în adevărata sa splendoare și măreție’’. PAULESCU ȘI FINALITATEA ÎN BIOLOGIE „De altfel cu ignoranța sa de care cu greu își dă seama și cu modul său prea defectuos de a raționa, omul n-ar fi putut interveni în acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinile cele mai grave” N.C. Paulescu. Și totuși omul - ființă dotată cu inteligență, cu capacitatea de a raționa a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a raționa, omul n-ar fi putut interveni în acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinile cele mai grave” N.C. Paulescu. Și totuși omul - ființă dotată cu inteligență, cu capacitatea de a raționa a făcut-o, căutând și pătrunzând din ce în ce mai adânc în esența lucrurilor și fenomenelor. Întâi pe tărâm filozofic nu rareori generând doctrine distructive, iar mai apoi, și mai ales în zilele noastre, prin fapte și acte care perturbă echilibrul perfect al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar modularea în minus prin efectul voinței inhibitoare, așterne drumul spre asceză. Actele voluntare fiind rezultatul strict al facultății de a raționa, gândi și judeca, calități ce-l deosebesc pe om în lumea viețuitoare din care face parte, nu se întâlnesc decât la om. Ele nu anulează instinctele pentru că ar anula esența biologică a ființei umane, mai mult ar duce la anularea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Aceste fapte presupun o componentă imaterială a vieții, capabilă să o întrețină și să o perpetueze dincolo de voința ființei viețuitoare, dincolo de capacitatea de înțelegere și cunoaștere a ei, fie ea chiar și om dotat cu facultatea de a înțelege și raționa. Pentru că necunoașterea omului și în general a legităților care guvernează lumea viețuitoarelor pot condu ce la elaborări defectuoase și chiar utopice „care fiind întocmite pe o cunoștință imperfectă a omului nu servesc decât să inducă lumea în eroare’’ spunea pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cea mai mare importanță în decizia de vot, afișajul ajunge pe ultimul loc, atît în cazul alegerilor prezidențiale, cît și în cazul celor legislative. Din două, una: ori electorii sondați afirmă că ceea ce cred ei este adevărat, ori aceștia își raționează a posteriori alegerea. În acest caz, răspunsurile trebuie raportate cu mare exactitate la imaginea socială a suportului însuși. În virtutea unei idei civice, fundamentarea votului pe o imagine ar fi lipsită de "seriozitate "și, în concluzie, are o mare importanță tentația
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
iubire pentru ruși nu este cu desăvârșire obștească; au făcut câțiva nemulțumiți și au înșelat pe unii care slujesc de pildă celorlalți. Mai trebuie observat că Revoluția franceză nu este fără farmec pentru mica parte a boierilor care știu să raționeze; le place să li se vorbească de ea; nu se pot împiedica de a o aproba în parte cel puțin, de a admira minunile ce acestă Revoluție le-a produs. Și, cu timpul, tineretul mai ales, urmând studiile cu care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mic. Fără industrie, cu o armată de navetiști de ora 6. Mai sunt și navetiști de 5.20. Am auzit mame care-și bat copiii pentru că au mâncat un crenvurst în plus, deși ele luaseră pentru două zile. Totul e raționat. Copil de opt ani bătut pentru că a mâncat zahăr și mama nu mai are cu ce îndulci ceaiul celui mic. Am cunoscut o mamă cu patru copii, operată și căreia i s-a recomandat să urmeze un regim alimentar. Am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
-l fi scris eu decât toate scrierile lui Fontenelle la un loc. Nu avea respect decât pentru marele Corneille; îl punea mai presus de oricine. Dar omul acesta mare era din provincia lui, îi era unchi, și apoi ce minunat raționa! Acest fel de frumusețe era făcut pentru a trezi respectul Domnului de Fontenelle. Și-a păstrat justețea și finețea spiritului până la moarte. Dacă n-ar fi fost surzenia, care îl împiedica să ia parte la conversație, ar fi rămas tot atât de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să-și aibă temelia în națiunea însăși, și nu în calitățile sau în caracterul unui cârmuitor. Părerile politice ale lui Julie, departe de a-și pierde din vlagă cu vremea, dobândiseră, spre sfârșitul vieții ei, și mai multă vehemență. Cum raționa corect, ea, spre deo sebire de atâția alții, nu ajunsese la concluzia că, dat fiind că sub numele de libertate se instituiseră succesiv diferite moduri de tiranie, tirania era un bine și liber tatea un rău. Nu ajunsese să creadă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este o libertate de alegere și se leagă strîns de voință. Divinul raționează doctrinele ex nihilo își este sieși suficient ; nici o necesitate nu îl determină să creeze ; realul absolut nu se îmbogățește cu nimic prin apariția universului. Cum se poate înțelege atunci actul creator? Teologii îl explică prin libera voință a lui Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împărtășită de toată lumea sau măcar de o majoritate. într-un prim moment mă simt descumpănită de existența altor opțiuni, de șansa pe care o au să o covîrșească pe a mea. Sînt surprinsă de faptul că modul meu de a raționa nu e unanim împărtășit, că nu toți pleacă de la aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să existe în orice lume accesibilă lui w1. Lumea ar fi și ea una din lumile accesibile lui w1 și atunci o ființă perfectă ar exista în lumea actuală (MLp → p).Un critic al principiului B ar susține că cineva raționează dinspre posibilitatea unui lucru către existența sa reală. Un apărător al argumentului ontologic ar răspunde că în timp ce majoritatea lucrurilor nu pot convinge dinspre posibilitate spre existența actuală, cineva poate realiza acest lucru pentru o ființă a cărei esență implică existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
datorită unei singure caracteristici numita "inteligență"(mentală) este Howard Gardner. Astfel a prins contur conceptul de "inteligenta emoțională 26" (I.E.) care Îl implica pe cel de I.Q., dar și Îl depășește prin complexitate. I.Q. reprezintă abilitatea de a Învăța, crea, raționa, identifica posibilități, genera alternative, lua decizii valoroase și conștiente. I.E. reprezintă un ansamblu de abilități, competențe, și aptitudini care influențează capacitatea unei persoane de a face față cu succes presiunilor și cerințelor mediului. Ultimul deceniu a profilat mult mai bine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
datorită unei singure caracteristici numita "inteligență"(mentală) este Howard Gardner. Astfel a prins contur conceptul de "inteligenta emoțională 26" (I.E.) care Îl implica pe cel de I.Q., dar și Îl depășește prin complexitate. I.Q. reprezintă abilitatea de a Învăța, crea, raționa, identifica posibilități, genera alternative, lua decizii valoroase și conștiente. I.E. reprezintă un ansamblu de abilități, competențe, și aptitudini care influențează capacitatea unei persoane de a face față cu succes presiunilor și cerințelor mediului. Ultimul deceniu a profilat mult mai bine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]