2,941 matches
-
mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Winthrop, 1991, p. 193 etc. Alți cercetători au Încercat să alcătuiască liste mai detaliate ale caracteristicilor mitului. C. Riviere (1997, pp. 53-55) identifică opt caracteristici: povestirea imaginară, apartenența la o lume simbolică, polisemia, caracterul atemporal, dimensiunea afectivă, orientarea către acțiune, raționalitatea imaginarului, caracterul inițiatic. W. Doty (1986, pp. 11-29) stabilește zece note definitorii: integrarea Într-o rețea de mituri, importanța culturală, caracterul imaginar, dimensiunea narativă, conținutul metaforic și simbolic, imageria grafică, participarea emoțională a publicului, referirea la evenimente primordiale, aspectul de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune socială; d) caracterul non-instrumental (irațional): „În esență, așa-numitul element irațional din rit vine din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este diferită de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional: „Chiar dacă gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe scurt, ritul este o parte a vieții serioase” (p. 12); f) aspectul colectiv; g) expresie a relațiilor sociale: ritul concentrează relațiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al magiei. Antropologia secolului al XIX-lea a considerat magia ca un produs cultural care exprimă, În mod elocvent, iraționalismul specific „primitivilor”. Ulterior, În special sub influența studiilor efectuate de Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În sistemul ei de referințe, magia folosește operații logice și proceduri la fel de coerente precum cele puse În mișcare de gândirea rațională, argumentativă și abstractă, specifică lumii moderne: Ceea ce ei (triburile Azande din Africa Centrală - n. M.C.) explică prin vrăjitorie este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lovitură s-a infectat, pe când el a mai avut zeci de alte tăieturi, care nu s-au infectat. În mod evident, aceste condiții particulare solicită o explicație (E.E. Evans-Pritchard, 1976, p. 21). Cercetările contemporane consideră că alăturarea, comparația simplă Între raționalitatea modernă și cea a operațiilor magice nu este științific validă. Fiecare cultură creează un model specific și standarde aparte pentru ceea ce poate fi considerat „rațional”, iar evaluarea acestor sisteme trebuie făcută În termenii emici, adică În termenii și utilizările specifice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conform unor algoritmi simbolici cultural determinați. În a două analiză, R. Firth (1996) susține că substituirile sacrificiale dezvăluie nu atât o evoluție de la sacrificii sângeroase la sacrificii nesângeroase, cât o logică rituală specifică, axată pe idei economice precum controlul resurselor, raționalitatea și „calculul prudent”. Astfel, chiar dacă sistemul sacrificiilor nu poate fi redus la ecuații economice simple (ca În cazul interpretărilor lui M. Harris, care a văzut În sacrificiile și practicile canibalice aztece un mod de a furniza necesarul de proteine, sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
organizațiile de tip firmă, se poate constata că scopul esențial al acestora este asociat profitului. Logica teoriei economice asociate modelului firmei face din maximizarea profitului un scop fundamental. Această premisă explică procesul decizional al firmei și îi imprimă acesteia o raționalitate ce ne este familiară din manualele de economie. Raportând acest comportament la situația din România de după 1990, se poate considera că există numeroase exemple asociate firmelor nou create cu acționariat concentrat. Dacă se depășește abordarea axată pe profit, se constată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
stabilitatea și reputația ca fiind esențiale. Fără a exista studii empirice semnificative, o trecere în revistă a privatizărilor prin metoda MEBO din România ultimului deceniu ar fi de natură a da dreptate lui Reder și Clark. Mai târziu, apariția teoriei raționalității limitate a lui Simon (1957) fragilizează și mai mult ideea unui „superscop” concretizat în maximizarea profitului, argumentând că este mulțumitor și un profit oarecare. Înlocuirea „superscopului” cu un set de alte scopuri, cu o exprimare ce arată o claritate în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ce arată o claritate în scădere, de la problema proprietății la cea a satisfacției asociate întreprinderii, sugerează și că există o diversitate de elemente motivaționale care propulsează activitatea unei firme și, mai general, a unei organizații. Diversitatea accentuează dilemele legate de raționalitatea managementului organizațiilor și, implicit, problema predictibilității managementului și a comportamentului organizațiilor, ca entități centrate pe un actor unic (o abordare simplificatoare!). Dat fiind că o tratare modernă a organizației presupune o configurație a stakeholderilor în care acționarii reprezintă doar un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
punct de vedere economic, interesează ca eforturile (costurile) asociate măsurării să nu depășească avantajele (veniturile) ce se așteaptă a fi obținute. 2. Raportarea la timp. S-ar putea aprecia că activitățile organizaționale presupun raportarea la repere temporale din considerente de raționalitate, în special economică. Pe această linie, legătura cu timpul a unui obiectiv apare ca un lucru firesc. Mulți autori consideră că modul în care se raportează la timp un obiectiv reprezintă diferența esențială față de un scop. Gradul de concretizare este
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cum ar fi matematica, economia sau marketingul, îi oferă managerului-economist rețete de abordare a deciziei pe baza unui mecanism monorațional. Numărul acestor discipline este mai mare în cazul managerului-inginer. În realitate, decizia managerului este rezultatul unui proces complex de tip „raționalitate limitată” (Simon, 1957), a cărui complexitate a fost accentuată suplimentar în ultimele decenii de abordările marcate de conceptul de responsabilitate socială a corporației. Tratarea procesului decizional în perspectiva acestei responsabilități înseamnă recunoașterea a trei categorii distincte de consecințe (Ivancevich, Donnelly
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
operare „blint” („în orb”) al analizei. Ambelor metode trecute în revistă li se pot aduce numeroase critici. Ceea ce este important este efectul lor pozitiv asupra procesului decizional strategic, atât din punctul de vedere al reflexivității, cât și din cel al raționalității. Chiar dacă obiectivarea aprecierilor lasă de dorit, exercițiul unui demers sistematic, iterativ și de echipă, are, de regulă, efecte pozitive. 5.2. Segmentarea strategică în practica organizațiilortc "5.2. Segmentarea strategică în practica organizațiilor" Metodele prezentate anterior au o alură academică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în practica organizațiilor" Metodele prezentate anterior au o alură academică evidentă, ceea ce implică în practică simplificarea abordării și evitarea unor condiționări, aparent prozaice - timp, bani, resurse umane etc. -, dar definitorii pentru realitatea organizațiilor. Și utilizarea acestor metode este afectată de raționalitatea limitată teoretizată de H. Simon. Scenariul cel mai simplu în care s-ar putea opera cu metoda analitică ar fi cel în care s-ar aplica unei investiții de la zero (green field), dar de dimensiune suficient de mare pentru a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mult, a fost descoperită o arenă privilegiată pentru investiții, una în care beneficiile acumulării de capital ar fi mai mari decât în oricare alt domeniu: industrializarea. Industrializarea ar pava calea pentru modernizarea economiilor înapoiate și pentru răspândirea între indigeni a raționalității corespunzătoare. „Educarea forței de muncă și acomodarea ei cu disciplina de fabrică”, spunea Arthur Lewis în 1946, ar fi cea mai eficientă cale de a pune în utilizare productivă marea masă rurală de subocupați și neocupați. Similar, industrializarea ar fi
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
privind termenii și condițiile variatelor aranjamente contractuale în circumstanțe diferite decât teoria costurilor de tranzacție. Mecanismul ex-ante de proiectare a contractelor dobândește mai multă importanță în lucrările lui Stiglitz și Akerlof decât costurile de ajustare ex-post într-o lume a raționalității limitate, în care contractele sunt inevitabil incomplete. Conceptul de informație imperfectă a fost utilizat pentru modelarea unor instituții agrare, care au fost considerate ca substitute pentru piețele absente în societățile tradiționale: piața creditului, piața asigurărilor și piața tranzacțiilor la termen
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și viitor”. Viziunea lui Bauer asupra dezvoltării economice ca proces compatibil și dependent de proprietatea privată și libertatea contractuală îl plasează în tradiția marilor liberali clasici. Aderența la principiile liberului schimb și liberei inițiative reflectă credința lui profundă în demnitatea, raționalitatea și capabilitățile oamenilor săraci de pretutindeni. Dacă dezvoltarea economică e să fie maximizată, libertatea personală trebuie maximizată, iar coerciția minimizată. Puterile guvernului trebuie să fie limitate la protecția persoanelor și a proprietății. Atunci oamenii vor fi liberi să aleagă și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
acela că indivizii acționează rațional pentru a maximiza utilitatea. Aici, iarăși, ecomiștii sunt conștienți că indivizii sunt capabili de a acționa irațional sau de a urmări alte obiective decât maximizarea utilității, dar strategia de excludere a acestor devieri de la principiul raționalității este justificată prin efortul de a identifica dinamica internă a economiei. Aceste asumpții pe care se bazează teoria neoclasică, și cu ea teoria capitalului uman, sunt formulate în termeni universali și aistorici”(...) „Fundațiile metodologice ale economiei neoclasice omit determinanții politici
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
transparentă", plurală și complexă, întreaga societate fiind una a comunicării generalizate ("o societate de mass-media"). Spre deosebire de Theodor Adorno care a prezis omogenizarea societății prin mass-media, dezvăluind un ideal de dominare, Vattimo descrie un ideal de emancipare care rezultă din eliberarea raționalităților locale, a tradițiilor și mentalităților specifice. Ocupîndu-se de stabilirea condițiilor cunoașterii în societățile post-industriale, filosoful Jean-François Lyotard 3 a observat inversarea raportului dintre știință-tehnică/tehnologie, scăderea credinței în progres și în rațiunea capabilă de a produce libertate. În aceste condiții
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de acord că nu se pot trece cu vederea aceste lucruri fără a conveni asupra unui început de definiție. Vom afla deci că un consens "ține mai mult de ordinea afectivă decît de cea rațională" (ca și cum n-ar exista o raționalitate a afectivului) și că e nimerit să-1 raportezi la "ceea ce îndrăzneam odată să numim sufletul popoarelor" și "psihologia profunzimilor" (adesea cea mai superficială dintre psihologii). Științele politice ar fi singurele dintre științele publice în măsură să fie recunoscute drept utilitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a Rusiei, constă în faptul că logica internă a mass-media, căutarea unei audiențe maximale este logica pieții. Cele două merg în același ritm și în același sens, și cucerirea lumii prin audiovizual trece drept cucerirea economică a lumii prin liberalism. Raționalitatea mediatică servește drept mînă invizibilă zeiței libertății new-yorkeze, care are brațul lung. Așezînd față în față un bloc de emițători și un bloc de polițiști ai discursului, această schemă simplă are două mari inconveniente: pentru început, ar putea să fixeze
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al XIX-lea de cea a epocii precedente, Epoca Rațiunii" (Nisbet, 1993: 47). Robert Nisbet consideră că ideea de comunitate a fost în secolul al XIX-lea la fel de importantă ca cea de contract în Epoca Rațiunii. Atunci filosofii au folosit raționalitatea contractului pentru a da legitimitate relaționării sociale. Contractul era modelul pentru tot ce era bun și merita a fi apărat în societate. În secolul al XIX-lea vedem contractul pălind în fața simbolismului redescoperit al comunității. În multe sfere de gândire
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
divizările adânci din interiorul său, servind astfel interesele clasei dominante" (Mason, 2000: 17). Pentru mulți, comunitatea este o idee frustrant de vagă, alunecoasă, chiar periculoasă. Această imagine se aplică însă și altor concepte, cum ar fi moralitate, lege, cultură, libertate, raționalitate ș.a. 2. Înger și demon 2.1. Comunitatea ca înger a) Comunitatea spațiu idilic Ca și familia, prietenia, cunoașterea, comunitatea este ceva bun de la prima vedere. Această prezumție favorabilă este justificată de ceea ce învățăm din experiență. De aici și interesul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
virtuți de necontestat, cea mai importantă fiind existența ethosului obligației virtual nelimitate, idee la care vom reveni. De asemenea, o mai puțin bine înțeleasă virtute a comunității este contribuția pe care o are la judecata responsabilă. Fără reținerile datorate comunității, raționalitatea este adesea nesigură și poate fi pierdută. De exemplu, un electorat format din indivizi indiferenți, fără ancore în interese sau asociații, este vulnerabil la manipularea demagogilor politici. 3. Despre funcționalitatea comunității Perspectiva pe care o adoptăm aici și care prezintă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
spre deosebire de cazul altor concepte ca egalitate, libertate ș.a., conceptul comunitate nu a beneficiat de analize specifice. Ideea de comunitate se eschivează, nu poate fi surprinsă cu claritate. Desigur, este și cazul altor concepte cum ar fi moralitate, politic, lege, cultură, raționalitate. Mulți autori consideră că termenul comunitate este unul absolut contestabil. Alții resping ideea, arătând că, pentru a fi esențialmente contestat, ar trebui să existe un fel de exemplar original de comunitate a cărui autoritate să fie general acceptată, înfruntările ulterioare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
subsidiare pot fi mai opresive chiar decât statul, libertatea în cadrul asociațiilor trebuie protejată la fel ca și libertatea de asociere. Participare socială este singura modalitate prin care autonomia personală poate fi atinsă. Participarea poate avea însă multiple fațete. Unele încurajează raționalitatea, altele o subminează, unele sunt egalitariste, altele reclamă subordonare. "Cele mai rudimentare (și mai importante) forme ale participării comunitare au de-a face cu elementele de bază ale continuității vieții: procrearea, dădăcirea, munca, rudenia, prietenia" (Selznick, 1992: 363-364). Participarea în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]