2,850 matches
-
de grup,, dar acesta n-a putut profita de program datorită faptului că a lipsit pregătirea sa cognitivă și experiențială: el s-a concentrat asupra strategiilor sale de evitare pentru a nu se implica cu adevărat (nerealizarea sarcinilor, nerespectarea consemnurilor, raționalizare exagerată...). De exemplu, îl critică dacă constată un exces de raționalizare, iar Xavier, la rândul său, îl critică pe terapeut dacă simte că apare un aspect negativ în atitudinea acestuia. In perioada supravegherii, Xavier trăiește cu o femeie iar cuplul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
faptului că a lipsit pregătirea sa cognitivă și experiențială: el s-a concentrat asupra strategiilor sale de evitare pentru a nu se implica cu adevărat (nerealizarea sarcinilor, nerespectarea consemnurilor, raționalizare exagerată...). De exemplu, îl critică dacă constată un exces de raționalizare, iar Xavier, la rândul său, îl critică pe terapeut dacă simte că apare un aspect negativ în atitudinea acestuia. In perioada supravegherii, Xavier trăiește cu o femeie iar cuplul pare stabil. In acest caz, depresie și alcoolism. In același timp
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să facă dezvăluiri, turnându-l pe celălalt. Dacă ambii cooperează, au amândoi o șansă reală de a scăpa; dacă amândoi refuză cooperarea, merg amândoi la închisoare pentru mult timp. Totuși, amândoi întorc spatele acestei cooperări în mod rațional, iar rezultatul raționalizării lor individuale este un dezastru colectiv. În cursurile precedente am dat valori de utilitate specifice pentru matricea de recompense, în scopul unei ilustrări mai sugestive. Aici, voi prezenta jocul în forma sa mai esențializată, pentru a arăta că rezultatul este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
persoane este complexă și derivațiile sale sunt interesante. Dar noi am stabilit deja concluziile pentru scopul nostru. Acțiunea colectivă de succes este întotdeauna un fenomen surprinzător. În „Asigurarea”, trebuie asumate niște costuri de tranzacții. În „Lașul”, negocierile sunt dificile, din pricina raționalizării amenințării cu ne-cooperarea, pe lângă faptul că există întotdeauna posibilitatea să apară un număr suficient de subiecți care să nu vrea să colaboreze. În „Dilema prizonierului” cei care calculează rațional vor căuta întotdeauna să profite și nu își vor asuma
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
programul comunist, pentru a fi tolerat de regim, a dezvoltat o ideologie protectivă, dar mai mult la nivel declarativ a compatibilității sale cu programul comunist. În substanța sa, el presa Însă În sensul reformei/schimbării sale În direcția democratizării și raționalizării. Purtătorii acestui program au fost diferiți de purtătorii primului program: sociologii formați În perioada de dinainte de război, care au revenit În forță cu competența și prestigiul lor, au avut o influență decisivă În orientarea acestui program, ca tematică, metodologie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1 21-40 Neculau, Adrian Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din Republica Moldova 3 90-95 Petre, Ioana Încredere și toleranță față de alte națiuni sau etnii. Cercetare comparativă asupra tinerilor din România și Ungaria 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
statelor naționale și suverane sau la modernismul cultural ce a luat mai târziu o varietate de forme. Către sfârșitul secolului XX, inițierea și consacrarea modernității au atins acel prag peste care s-a trecut, în termenii lui Ulrich Beck, de la „raționalizarea tradiției” la „raționalizarea modernității” înseși. Astăzi ne-am afla încă în plină modernitate, și anume în acea fază în care modernitatea caută să se raționalizeze pe sine, întrucât a devenit reflexivă. Tocmai această reflexivitate a modernității noastre actuale este explorată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
suverane sau la modernismul cultural ce a luat mai târziu o varietate de forme. Către sfârșitul secolului XX, inițierea și consacrarea modernității au atins acel prag peste care s-a trecut, în termenii lui Ulrich Beck, de la „raționalizarea tradiției” la „raționalizarea modernității” înseși. Astăzi ne-am afla încă în plină modernitate, și anume în acea fază în care modernitatea caută să se raționalizeze pe sine, întrucât a devenit reflexivă. Tocmai această reflexivitate a modernității noastre actuale este explorată în acest volum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială sau de adoptare a „noului” ca nou, dar și într-un gen de metareflecție, adică de reflecție asupra cunoașterii și tehnologiilor modernizatoare. În spațiul contemporan al modernizării, reflecția și metareflecția se distanțează tot mai mult de certitudinea instituirii unei raționalizări infailibile. Analiza sociologică este astfel așteptată să ofere acea cunoaștere despre practicile sociale ale modernității care sunt în același timp produse și produc pe mai departe practici modernizatoare. Rezultă astfel o „hermeneutică dublă” (A. Giddens), prin care cunoașterea sociologică se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturală a tradiției. Iluminismul și întreg proiectul social și cultural pe care acesta l-a conturat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au inițiat modernitatea, iar ceea ce s-a produs în economie (industrialismul), în organizarea socială (birocrația raționalizării), în politică (statul național, partidele politice etc.) sau în cultură (individualizarea și identitatea cetățenească), de fapt în toate sectoarele societății, au consacrat în secolele al XIX-lea și XX acea modernitate al cărei țel central consta în „modernizarea tradiției”. Admit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au consacrat în secolele al XIX-lea și XX acea modernitate al cărei țel central consta în „modernizarea tradiției”. Admit apoi, pe urma unor sociologi contemporani ca U. Beck, A. Giddens sau J.W. Meyer, că, spre sfârșitul secolului XX, raționalizarea modernă a tradiției a atins apogeul și că, departe de a ne despărți de modernitate, întrucât am fi intrat într-o epocă a postmodernității, ne aflăm de fapt în plină modernitate și anume în acel stadiu de tranziție în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atâta deschidere către un nou stadiu de construcție. Astfel, odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, intrăm în epoca modernității organizate sau a consacrării, care s-a întins până spre sfârșitul secolului XX. Modernizarea tradiției, raționalizarea cunoașterii și organizării sociale, multiplicarea și consolidarea statelor naționale și industrializarea sunt procesele cele mai reprezentative ale acestei perioade. Este epoca de înflorire a raționalismului birocratic, a individualismului și a unei largi varietăți de modernisme culturale și ideologii politice. Și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
științei. Cum polul cunoașterii științifice trebuie neapărat transformat în vectorul unic al construcției, întrucât prin aceasta ar fi urmat să se instituie modernizarea așteptată, s-au identificat și noile instanțe ale activării (e.g. rațiunea), procesele care le-ar corespunde (i.e. raționalizarea), finalitățile vizate (i.e. raționalitatea), precum și scopul etico-politic ultim (i.e. pacea universală). Iar pentru toate acestea era nevoie de un „om nou”: emancipat, eliberat de superstiții și religiozitate, capabil să înțeleagă știința și, prin aceasta, să stăpânească natura. Pentru Im. Kant
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural și decentrarea europeană sunt numai câțiva dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernă ajunge să fie dominată de forțe care se oferă utilizării, transformării și consumului, să fie tot mai rațională și mai birocratică, dar, odată cu aceasta, se „dezvrăjește”, își pierde treptat și sigur orice sacralitate. Într-o astfel de constituire, pe măsură ce raționalizarea științifică a lumii se accentuează, crește nevoia de apărare și promovare a acelor drepturi ale omului care oferă fiecărei individualități șansa de a trăi o viață reală în afara poziției sau locului ocupat în organizarea raționalizată. Din punct de vedere politic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că, începând cu proiectul iluminist și în întreaga literatură sociologică din timpul lui A. Comte și după el, societatea modernă a fost considerată ca rezultând din lupta dintre tradiția reprezentată de religie și știința transformată în simbol și fundament al raționalizării. Aceasta a fost doar o latură, întrucât consacrarea modernității de-a lungul secolelor al XIX-lea și XX a fost concepută de sociologi ca rezultând nu doar din conflictul dintre religie (tradiție) și rațiune (știință), ci și din rezolvarea succesivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acelei solidarități organice care ar rezulta din autonomia personală bazată pe respectarea imperativului social consensual. Durkheim se confruntă astfel cu aceeași problemă a individualismului și raționalismului modern care fusese formulată de „proiectul iluminist”: eliberarea de tradiție presupune diferențierea, individualizarea și raționalizarea. Consecința principală a acestora ar fi însă criza anomică sau lipsa de consens moral. Ieșirea din această stare critică n-ar fi posibilă decât în condiții de impunere a imperativului social, ce ar anima „conștiința colectivă”, mai ales prin acele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății moderne industriale, Pareto și Weber, s-au referit la aceeași problemă a valorilor morale împărtășite de omul modern, comparându-le pe cele religioase cu cele asociate cu modul rațional de viață. Ambii au exclus explicațiile exclusiv materialiste bazate pe raționalizarea economică a comportamentului individual sau social. În acest sens, Pareto s-a preocupat de conflictul dintre raționalitatea economică și iraționalitatea conduitei umane, care, oricât ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raționalizarea economică a comportamentului individual sau social. În acest sens, Pareto s-a preocupat de conflictul dintre raționalitatea economică și iraționalitatea conduitei umane, care, oricât ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
secolului XX a purtat cu sine mesajele fundamentale ale Iluminismului inițiator. Industrializarea economică, dezvoltarea capitalismului și secularismul cultural, individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
progresul sau evoluția, ci le temperează prin cunoașterea beneficiilor, dar și a riscurilor pe care le generează (Ulrich Beck). Așa cum am văzut, unul dintre cele mai utilizate concepte iluministe este cel de rațiune, din care au fost derivate raționalitatea sau raționalizarea. De fiecare dată, rațiunea a fost asociată cu știința, iar ambele au fost opuse tradiției, care a fost identificată cel mai adesea cu religia, iar uneori cu elemente culturale care țin de obiceiuri, moduri de comportare, reguli de conviețuire, valori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
riscului”. În al treilea rând, valorile, modurile de comportare și opțiunile fundamentale ale vieții personale și comunitare s-au schimbat în mod radical. R. Inglehart a demonstrat, așa cum spuneam, că modernitatea s-a caracterizat, în termenii lui Max Weber, prin „raționalizarea tuturor sferelor societății”, adică prin substituirea valorilor tradiționale cu valori rațional-legale în viața economică, politică și socială, pe când modernitatea reflexivă a societății postindustriale ar diminua importanța raționalității instrumentale și ar accentua valorile „postmaterialiste” ce ar corespunde autonomiei individuale, diversității sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
începe să existe”. Problema fundamentală a noii modernități constă în „modernizarea principiilor societății industriale”, iar acest lucru nu se poate realiza cu „categoriile societății industriale”, ci cu cele ce corespund noii epoci și problematicii ei. Fiind vorba despre o nouă raționalizare, care-i a doua după cea clasică, întrucât se referă la „modernizarea societății industriale” (adică moderne), pe când prima a constat în „modernizarea societății tradiționale”, este nevoie de o nouă înțelegere și de noi instrumente, diferite de cele clasice. Altfel spus
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clasică, întrucât se referă la „modernizarea societății industriale” (adică moderne), pe când prima a constat în „modernizarea societății tradiționale”, este nevoie de o nouă înțelegere și de noi instrumente, diferite de cele clasice. Altfel spus, este nevoie de acea „radicalizare” a raționalizării, care să implice persoanele individuale, conștiente de nevoia schimbării, și structurile sociale, eliberate de constrângerile limitărilor și pericolelor impuse de societatea industrială, adică de riscurile ei. Pentru Beck, modernitatea reflexivă corespunde acelui stadiu al modernității în care riscurile și conștiința
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]