4,689 matches
-
Tâmna și Valea perilor, se menționează într-un document din anul 1844, proprietarii îi siliseră pe clăcași să plătească un leu de fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că Drincea și Oprișoru erau podgorii vechi unde productivitatea și deci venitul obținut de la un pogon de vie era mai mare ca în alte părți. Datorită
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor, plata drepturilor proprietăricești precum și delictele legate de vii, livezi, vin, rachiu, pivnițe etc. judecate de judecătorie, sunt numeroase. O statistică alcătuită de noi pe baza documentelor și dosarelor ce se referă la cauze de asemenea natură cuprinde numai pentru perioada 1831-1840 46 procese având ca obiect conflicte pentru vii și vin
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
128(5013)/1835, f. 1. 693 .Arh. Ist. Centrală București, Ministerul de Interne, Comunale, dosar 2b/1848 (inventar 318), f. 253.215 694 .În unele cazuri (la Strâmba, în 1838) mai mulți proprietari își dispută veniturile din vânzarea vinului și rachiului, la sărbătoarea hramului bisericii. (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 389/1838, f. 10). 695 .Ocârmuirea, dosar 18(2209)/1834, f. 368. 696 .Ibidem. 697 .Ibidem, f. 658; Arh. St. Buc., Ministerul de Interne, Administrataive, dosar
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
și el elev pretendent, având doar cinci clase absolvite așa cum am spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A dat dispoziție să se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când erau cazați la camera de oaspeți. Examinarea în „săptămâna patimilor”, cum o denumise
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
de tineri la balurile de la Ghiță sau Turtoi, unchiul său, sau la horele de pe maidanul din fața lui Constantin Mușat și Safta Toader. Acum îmbătrânise și, bolnav fiind, nu mai putea să cânte din armonica sa veche și cu burduful spart. Rachiul și vinul au început să-și facă efectul. Au dezghețat atmosfera protocolară din sala de activități cultural - sportive. Vocile au devenit mai puternice. Cei care sărutaseră mai des buzele paharului, aveau chef de dans, așa că îi tot îndemnau pe nea
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
de vis”, 1930). Când ne-am apropiat de Castel, am trecut pe o alee numită „Aleea vinurilor" și urcând pe niște trepte am ajuns în fața unei crame unde vizitatorii degustă în voie numeroase feluri de vinuri bulgărești, dar și țuică, rachiu, lichioruri. Eugenia și cu mine am degustat numai câteva soiuri de vinuri foarte dulci, care ar fi putut să te îmbete numai cu parfumul lor. Mai târziu am regretat că nu am cumpărat câteva sticle, însă ne-a fost frică
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
nevoia să ia o gură de aer, fumul devenise dens să-l tai cu cuțitul, el nu fuma, apoi, aflase programul din ziua următoare și ceilalți începuseră parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs! Ieși fără să atragă atenția cuiva și se îndreptă spre parcul care îl zărise la sosire. În capătul aleii o veveriță îi tăie calea. Părea că dorește să-i ureze bun venit
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
nevoia să ia o gură de aer, fumul devenise dens să-l tai cu cuțitul, el nu fuma, apoi, aflase programul din ziua următoare și ceilalți începuseră parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs!Ieși fără să atragă atenția cuiva și se îndreptă spre parcul care îl zărise la sosire. În capătul aleii o veveriță îi tăie calea. Părea că dorește să-i ureze bun venit
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
și tu un biet om, Ștefan Dimitriu, ca toți ceilalți, născut ca să fii fericit cu atât de puțin, dar arareori în stare să cauți și să găsești puținul acela care-ți lipsește... DISCURS PENTRU ALUNGAREA FRICII În tinerețe, când beam rachiu de tescovină cu căruțașii din Tei și nu coniac de cinci stele cu poeții apocaliptici, eram frate de cruce cu un actor celebru nu pentru rolurile din scenă, ci pentru felul în care știa să-l spună pe Eminescu. Când
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CÂNTEC DE PETRECERE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cântec de petrecere Foaie verde beau licoare Și cosesc raze de soare. Beau din strachină rachiu De la sticlă mă abțiu. Un inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că nu-i piatră nici asfalt. Iar din
CÂNTEC DE PETRECERE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361629_a_362958]
-
de băut zic eu destul de timid. Aș vrea o cinzeacă de votcă vietnameză. Improvizatul ospătar s-a uitat mirat și lung la mine! - Omule de unde vii? De votcă din asta nu am auzit, dar pot să te servesc cu un rachiu sau poți comanda altceva. - Havana Club aveți? Întreb eu. Atunci cel cu care discutam a fost amabil și m-a întrebat; - Câți bani ai la tine moșule? Ia arată-mi portofelul! Cum venisem pregătit cu niște mărunțiș, am început să
DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361644_a_362973]
-
au atâta curaj, să vină ei, săracii, nemâncați și jegoși și nespălați să pună pe bucureșteni la punct, mai ales pe intelectualii cărora li s-a urcat la cap democrația... să ia ei răngi și bastoane și lanțuri șiclondire de rachiu ca să prindă coraj... să-i organizeze bine securitatea, sau mai bine-zis securiștii că securitatea ca instituție s-a desființat...s-a evaporat, s-a dizolvat...Să se îmbrace și ei în lămpași și să-i conducă la obiectivele stabilite... Ei
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
mă, de-al lui Rațiu? că tu ești din Piață? și jap!, jap!, jap! cu bâtele pe capul bieților bucureșteni, că de-aia te-a trimis tac-to la facultate? și răstoarnă și sparge și urcă pe scări, răgnind, puțind a rachiu, a mahoarcă, a năclăială, a transpirație... Marian îi filmase din pod cum se năpustiseră ei cu bâtele ca-n timpurile preistorice hoardele tătărăști spre cele trei intrări prin spate și-i auzea cum urcă la etaj, cum răpăie și cum
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
-l facă friptură pentru musafiri. L-a tăiat nea Ghiță, asistentul, nea Ion, nu putea să taie păsări, îi era milă. Nici de mâncat nu prea se omora. Până avea să se facă friptura, femeia i-a îmbiat cu niște rachiu din prună curată, tare si vechi de cațiva ani de zile. L-a păstrat în sticle de un litru, verzi la culoare, cu dopul smolit, în lăzi cu nisip. Făcea mărgele când turnau în paharele mici din ceramică. În scurt
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
care, după ce l-a trecut prin usturoi de vreo două-trei ori, la dus la gură. Nici nu l-a băgat bine în gură că la și scuipat afară. - Aoleu! Mamă, ce arde! - Ia de aici, domn doctor, un pahar de rachiu ca să te răcorești! zise nea Ghiță, râzând de suferința bietului doctor. Gospodina a apărut în prag cu o carafă de vin galben ca untdelemnul pe care l-a pus pe masă. A mai adus și niște pahare mari, ar fi
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
câteva șuvițe de slănină și să le mănânce pe stomacul gol, fără pâine, cu mămăliguță poate, dar fără pâine și cu usturoi, cât poate el să mănânce, usturoiul e foarte bun. Să-i dai la început câte o linguriță de rachiu din ăsta. După o săptămână poți să-i dai și câte un păhărel din ăsta de pe masă. Dar numai după slănină. Să nu faci altfel! Și să-l scoți la aer dimineața, pe rouă, cu picioarele goale, desculț, prin iarbă
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
soți ai acestora, sub amenințarea că nu le dă nici un ban nevestelor dacă nu aduc, îi interesează de unde, scânduri pentru o tribună și cinci mese cu băncuțe, orientate toate către ea. Soții, niște domni de culoare, înspăimântați de perspectiva suprimării rachiului zilnic, se descurcară admirabil, șutind cu multă pricepere materiale de pe un șantier din apropiere și se puseră pe construit cele comandate, îndemnându-i cu vârful cuțitului pe niște meșteri umflați odată cu materialele. Peste alte trei zile ce să vezi?! Mândrețe
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
tindă. M-a recomandat părinților lui, niște oameni de toată isprava. Ne-a pus masa, am mâncat, am băut, mi-a arătat gospodăria, acolo am văzut eu pentru prima dată roata olarului, erau olari și făceau și butoaie mari de rachiu. Cum să plecați așa pe jos, îi zice tatăl lui, pune caii la brișcă, pune două rânduri de clopoței, și două scoarțe pe băncile din spate, să știe lumea din sat că se pețește o fată. Și așa a făcut
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
un timp intră ea în casă, hai la masă, mă roagă . Cobor în tindă, o masă cu trei picioare cu niște scaune de lemn mici, cu străchini pline cu lapte, mămăliga aburea pe fundul de deasupra, bătrânul scoate sticla cu rachiu și dăm noroc. Ai făcut drumul degeaba, zice, fata asta e singura pe care o mai am și aș vrea s-o țin pe lângă mine, are un vecin care-i dă ocol și cred că o mărit cu el. Nu
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
singura pe care o mai am și aș vrea s-o țin pe lângă mine, are un vecin care-i dă ocol și cred că o mărit cu el. Nu-i nicio supărare, îi răspund eu după ce trag o gură de rachiu, eu am venit c-o iubesc și am vrut s-o mai văd. Poate pentru ultima dată. Toamnele din vin din lucruri simple, cu iubire și destin. Lacrima ta Căprioară, e un semn de adio. Plângea, am văzut-o, plângea
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
1984, Prințul Tom (Gheorghe Tomozei, îngrijitorul Albumului memorial) scria despre „Bătrânul Nichita”, poezia „Ultimele știri”: „Îngerii scriu articole de legi/ ori cioplesc săgeți / și în pauza de prânz ling sare.// Ei patronează cu inclemență / uzinele de ace cu gămălie / fierb rachiu de crini în alambice / și se trezesc întrebând fără noimă:/ Oare ce-o mai fi făcând / Poetul Nichita Stănescu?” Chiar. De bună seamă și Nicolae Băciuț, tot de la această întrebare a plecat în conceperea acestei admirabile cărți în cinstea/memoria
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
și ieșirea în altă stradă. Planul racolărilor era bine pus la punct până în cele mai mici detalii. Antara umbla liberă prin oraș, prin piețe, autogară și gară, restaurante și bufete, adică acele birturi unde fumul te îneca și se bea rachiu de secărică pe rupte. Trecea prin toate aceste locuri și cum Antara era o fată frumoasă imediat atrăgea atenția generală. I se făceau propuneri dintre cele mai diverse pe care Antara urma să le accepte sau nu. Avea în vedere
PERDELE DUBLE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351286_a_352615]