751 matches
-
de fier, oamenii închiși acolo privesc alaiul excitați și resemnați totodată. Clopotele Catedralei bat intens, tot mai intens, fundalul sonor este copleșitor. Echipele de televi ziune, cu camerele ridicate deasupra capetelor, încearcă să surprindă momentul în direct, alergând haotic pe lângă racla lucind în mii de ape metalice, protejată de un dublu cordon, de preoți și jandarmi. Curând, lumina torțelor este anihilată de cea a lămpilor camerelor de filmat. Încă o dată, resimt acut faptul că mă găsesc singur pe teren : ar fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ritm și coeziune întregului cortegiu. Cortegiul avansează, plin de lumini și culoare, iar eu mă opresc și alerg, la propriu, înapoi spre curtea Mitropoliei, să văd ce se întâmplă cu rândul care a rămas în suspans, așteptând întoarcerea celor două racle, o dublă încărcătură sacrală ce-și va găsi locul sub baldachinul împodobit fastuos cu flori proaspete. Ajung iarăși în zona raclei. Răsuflu din greu, cureaua aparatului foto mă strânge de gât, bretelele de la rucsacul North Face la fel, bocancii grei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spre curtea Mitropoliei, să văd ce se întâmplă cu rândul care a rămas în suspans, așteptând întoarcerea celor două racle, o dublă încărcătură sacrală ce-și va găsi locul sub baldachinul împodobit fastuos cu flori proaspete. Ajung iarăși în zona raclei. Răsuflu din greu, cureaua aparatului foto mă strânge de gât, bretelele de la rucsacul North Face la fel, bocancii grei, militari, mi se par a cântări 10 kilograme fiecare, fire subțiri de apă mi se preling pe frunte din capușonul hanoracului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
baldachinul plin de flori și de oameni. Acceptă dialogul. Cântă vocalele, ezită îndelung, ca și cum ar căută nuanța cea mai bună : „Pelerinaje se organizau și în anii 1980, dar totul era limitat strict la perimetrul Mitropoliei. Autoritățile nu permiteau accesul cu racla pe stradă. Oricum, oamenii nu erau ca acum, nu aveau timp atunci să stea la rând. Cum să vă spun, nu vreau să-i jignesc pe pelerinii de astăzi, dar nu pierdeau timpul, erau ocupați. Aveau serviciu, un program, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinii de astăzi, dar nu pierdeau timpul, erau ocupați. Aveau serviciu, un program, o viață mult mai ordonată. Asta este. Sfințenia era și ea prezentă, dar era mult mai discretă decât cea de astăzi”. Se oprește brusc și privește spre raclă, cu frumoșii ei ochi albaștri, slavi, în care eu simt teama de moarte și căutarea unei certitudini, fie și sub forma unei femei născute acum 800 de ani undeva în Imperiul Bizantin. Ce caut eu de fapt acolo ? Ce sper
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinului român. Strategii de evitare a așteptării în rând. Cortul Crucii Roșii și maica doctor. Cazarea pelerinilor, din nou. Bătrânul din Maramureș și copiii săi. Intru iarăși în rândul de așteptare. Sacrul și buna sa utilizare : batistele de dat pe raclă. Nu neglijați racla Sfântului Maxim ! Ora 08.00. Vremea a cunoscut o schimbare radicală peste noapte, nu mai plouă, este cald (10-12 ° C), un soare minunat și lumina blândă a toamnei moldovenești. Ziua de hram seamănă cu aceea descrisă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de evitare a așteptării în rând. Cortul Crucii Roșii și maica doctor. Cazarea pelerinilor, din nou. Bătrânul din Maramureș și copiii săi. Intru iarăși în rândul de așteptare. Sacrul și buna sa utilizare : batistele de dat pe raclă. Nu neglijați racla Sfântului Maxim ! Ora 08.00. Vremea a cunoscut o schimbare radicală peste noapte, nu mai plouă, este cald (10-12 ° C), un soare minunat și lumina blândă a toamnei moldovenești. Ziua de hram seamănă cu aceea descrisă de Mihail Sadoveanu în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
jur, dar fără ca mâncarea să fie împărțită și cu ceilalți pelerini, așa cum se întâmplă de regulă cu recipientele pline cu sarmale, din diferite surse, ce ajung în perimetrul pelerinajelor. Lângă baldachin, observație directă. Strategii utilizate pentru a evita așteptarea. Lângă raclă, grilajul este mai solid, barierele sunt mărite, calculate să suporte presiunea uriașă a mulțimii. Spațiul dintre pelerini este mult mai strâns, sunt de-a dreptul com pactați, umăr lângă umăr, pas lângă pas. Podeaua baldachinului este fabricată din tablă groasă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dacă voi mai sta mult timp așa cu binoclul la ochi ațintit asupra mulțimii. Renunț deci, dar această „breșă” în sistemul de acces la baldachin mi se pare că spune mult despre dorința de a ajunge cu orice preț la raclă și despre strategiile folosite, adaptate la condițiile locale. Cele două corturi. Crucea Roșie și „Cazare Pelerini”. Cortul de prim-ajutor al Crucii Roșii, filiala Iași este amplasat nu foarte departe de punctul zero, acolo unde se află baldachinul și racla
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
raclă și despre strategiile folosite, adaptate la condițiile locale. Cele două corturi. Crucea Roșie și „Cazare Pelerini”. Cortul de prim-ajutor al Crucii Roșii, filiala Iași este amplasat nu foarte departe de punctul zero, acolo unde se află baldachinul și racla Sfintei Parascheva. Din experiențele anterioare de teren, știu că discuția cu reprezentanții Crucii Roșii, voluntari, medici, personal auxiliar, este foarte dificilă, dacă nu de-a dreptul imposibilă. Așa că pregătesc la rândul meu „artileria grea”, legitimația mea legată în piele, „Academia Română
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în astfel de situații. Iarăși, ce caut eu de fapt aici ? Pelerin, în rândul de așteptare. Decid să intru în rând, este ora 13.00, după estimările mele, voi avea cam patru ore de așteptare în față, înainte de ajunge la raclă. Sunt încurajat de vremea (încă) favorabilă și de perspectiva unui timp de așteptare „rezonabil”. Primele 30 de minute trec foarte rapid, este faza în care pelerinii fac cunoștință, se cumpănesc bagajele și echipamentul etc. Eu mă găsesc lângă două femei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
provocată de mine, cei din jur își feresc privirile, înspăimântați și increduli. Eu unul l-am crezut. Ajungem la piciorul baldachinului, la întâlnirea atât de dorită cu sacrul. Moaștele „invitate” ale Sfântului Maxim Mărturisitorul se găsesc amplasate oarecum la „picioarele” raclei Sfintei Parascheva. De altfel, o studentă din ASCOR responsabilă cu evacuarea muntelui de flori ce se adună neîntrerupt ne roagă blând, dar cu fermitate, atenție, „să nu neglijăm racla Sfântului Maxim”. Sărut racla, nu mai pot auzi și vedea nimic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
invitate” ale Sfântului Maxim Mărturisitorul se găsesc amplasate oarecum la „picioarele” raclei Sfintei Parascheva. De altfel, o studentă din ASCOR responsabilă cu evacuarea muntelui de flori ce se adună neîntrerupt ne roagă blând, dar cu fermitate, atenție, „să nu neglijăm racla Sfântului Maxim”. Sărut racla, nu mai pot auzi și vedea nimic, în afară de tropăitul uniform al pelerinilor, flori, miros de tămâie, un jandarm atent, lumină puternică de la lămpile cu sodiu, emoția celor din jur, îngrozitor de multă emoție, ca un zid compact
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mărturisitorul se găsesc amplasate oarecum la „picioarele” raclei Sfintei Parascheva. De altfel, o studentă din ASCOR responsabilă cu evacuarea muntelui de flori ce se adună neîntrerupt ne roagă blând, dar cu fermitate, atenție, „să nu neglijăm racla Sfântului Maxim”. Sărut racla, nu mai pot auzi și vedea nimic, în afară de tropăitul uniform al pelerinilor, flori, miros de tămâie, un jandarm atent, lumină puternică de la lămpile cu sodiu, emoția celor din jur, îngrozitor de multă emoție, ca un zid compact de sentimente. Starea de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar persoanele angajate în rândul de la camion le primesc cu vizibilă plăcere. Remarc firescul modului în care oamenii se înscriu în rând, sunt extrem de liniștiți, supuși chiar. „Rândul naște rând” - o constatare verificată încă o dată aici. În jurul Marelui Rând de la raclă, apar o mulțime de microrânduri : rând în fața cortului de Crucea Roșie, rând în fața unor bariere de acces, rând la distribuțiile de sarmale și, iată, mai nou și rând pentru mostre gratuite și sampling. Tot lângă camionul de marketing fac cunoștință
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mare de sectari. Se plimbă și ei așa, mai stau la rând, se mai bagă în lume, propagandă, mai împart fluturași din ăștia de hârtie, flaieri parcă le zice. Unii sectari au scos un zvon, acum câțiva ani, acolo la raclă nu mai este Sfânta înăuntru, ci așa, o adunătură de cârpe și vată, ca o păpușă. Iar multe din babele astea proaste de aici au crezut.” Marian pare convins de faptul că numărul de pelerini scade ușor de la an la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de plastic plini de resturi diverse. Toată acțiunea a durat cam 30-40 de minute, pe ceas. Eu rămân în zonă, mă așez pe o bordură și continui să privesc RÂNDUL, așa cum curge el ca o apă liniștită spre baldachinul cu raclele celor doi sfinți expuși acolo. Când se ridică penultima barieră metalică înainte de final, jandarmul plasat acolo lasă să treacă maximum 40-50 de persoane, numărându-i din ochi. Mai face excepții doar pentru familiile numeroase sau grupurile de rromi foarte unite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ochii uimiți ai unei familii cu mulți copii, familie pe care o voi regăsi mai târziu, noaptea, dormind sub cerul liber, învelită cu o plapumă groasă, toți laolaltă. Lângă baldachinul plin de flori, „punctul zero”, pelerinajul funcționează la foc continuu, raclele strălucesc în mii de ape sub luminile orbitoare ale lămpilor cu sodiu. Se intră și se iese intens pe sasul secundar de acces : rude, iubite, neveste, verișoare etc. ale preoților, pompierilor, jandarmilor, oficialilor de la primărie. Oricine are un dram de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gardurile de protecție, se află o familie numeroasă de rromi. Bărbații au cu ei două covoare imense, înfășurate strâns, ca două conducte uriașe. Le țin proptite cu un capăt în pământ și privesc îndelung, liniștiți, baldachinul și pelerinii ce ating racla, așa cum unii contemplă îndelung marea și talazurile ei. știu că nu vor ajunge la raclă, cel puțin nu în noaptea aceasta, așa că au ales să staționeze în „zona de sacru” din jurul acesteia. Una dintre femeile grupului, cea mai în vârstă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
covoare imense, înfășurate strâns, ca două conducte uriașe. Le țin proptite cu un capăt în pământ și privesc îndelung, liniștiți, baldachinul și pelerinii ce ating racla, așa cum unii contemplă îndelung marea și talazurile ei. știu că nu vor ajunge la raclă, cel puțin nu în noaptea aceasta, așa că au ales să staționeze în „zona de sacru” din jurul acesteia. Una dintre femeile grupului, cea mai în vârstă, stă rezemată de gardul de fier și privește și ea lung, spre nicăieri. Are capul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
forme de simfonie bizantină, a utilizării pelerinajului în scopuri politice. Vast subiect. 26 octombrie 2010 Ai fotografiat băieți de-ai noștri sau cum am fost „legitimat” de Poliție. Tinerii artiști occidentali, Leica L9 și efectul de real. Sunt atinse de raclă pachete cu haine. Tensiunea din interiorul rândului. Tinerii pelerini și nemulțumirea celorlalți. Pelerinajul noaptea, după ora 22. Ceai și cafea caldă în magazinul cu produse de lux. Grupurile autogene fac aerul irespirabil. Oprit de poliția în civil pentru „legitimare”. Este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu pot sau nu vor să aștepte întind unor tineri seminariști, peste gardul de fier plasat lângă baldachin, obiecte de îmbrăcăminte. Băieții au brațele pline de eșarfe, batiste, pulovere de lână, costumașe de copii, cămăși. Aleargă cu ele repede până la raclă, așteaptă un moment favorabil pentru a le „plimba” puțin pe deasupra, astfel încât impregnarea cu sacrul rezidual să fie completă. Le redistribuie proprietarilor de drept cu gesturi largi, dar foarte atente și agile, sub privirile îngăduitoare ale jandarmilor. Peste puțină vreme aleg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai întâi să-l vadă, design, chestii, știți cum sunt cei plecați în străinătate, mai pretențioși. Femeia acceptă, spune neutru da, fotografiați, dar să nu-l murdăriți”. La fel ca și în zilele precedente, în zona din imediata apropiere a raclei sunt persoane care nu au stat la rând, dar care vor să beneficieze de efectele „curative” ale moaștelor. Ele țin în mână diverse obiecte de îmbrăcăminte lejere, tricouri, eșarfe, hăinuțe de copii, pe care le întind peste gardul de fier
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vor să beneficieze de efectele „curative” ale moaștelor. Ele țin în mână diverse obiecte de îmbrăcăminte lejere, tricouri, eșarfe, hăinuțe de copii, pe care le întind peste gardul de fier unor elevi de seminar teologic, pentru a fi „date pe la raclă” și a se impregna astfel de sacru. Am văzut chiar și o bătrână având un pulover gros de lână gri îndesat într-o sacoșă din plastic, dar tinerii seminariști evitau să-l preia, prea voluminos fiind. Mai sunt vânate din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și o bătrână având un pulover gros de lână gri îndesat într-o sacoșă din plastic, dar tinerii seminariști evitau să-l preia, prea voluminos fiind. Mai sunt vânate din priviri și femeile cu copii, deoarece acestea au „prioritate la raclă”, fiind acceptate tacit de către jandarmi pentru a intra la mici intervale de timp prin față ; rezultatul este că unele dintre ele sunt rugate să facă serviciul de cărăuș al obiectelor de îmbrăcăminte, la fel ca elevii seminariști. Un alt elev
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]