8,350 matches
-
după noul proiect de lege nu se sfârșesc cu al șaptelea an. Cei ce vreau să meargă la universitate, mai au să facă și anul al 8 cu bacalaureat“. (Voința Banatului din 4 mai 1930). 50 ani „Studioul regional al radiodifuziunii Timișoara își începe activitatea. Studioul regional al radiodifuziunii Timișoara își începe activitatea cu prima sa emisiune în ziua de 5 mai 1955. A doua și a treia emisiune vor avea loc în zilele de 7 și 9 mai. Cu începere
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
cu al șaptelea an. Cei ce vreau să meargă la universitate, mai au să facă și anul al 8 cu bacalaureat“. (Voința Banatului din 4 mai 1930). 50 ani „Studioul regional al radiodifuziunii Timișoara își începe activitatea. Studioul regional al radiodifuziunii Timișoara își începe activitatea cu prima sa emisiune în ziua de 5 mai 1955. A doua și a treia emisiune vor avea loc în zilele de 7 și 9 mai. Cu începere din ziua de 11 mai a.c., emisiunile vor
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
Biserică pentru a-i apăra interesele. Astăzi însă, ordinele vin de altundeva... Thomas Gifford: Assassini. Editura Rao, București, 2005. Preț: 249 000/24,90 lei. Radiofonia în Banat La 50 de ani de la difuzarea primei emisiuni a Studioului regional al radiodifuziunii Timișoara, experimentatul redactor Corneliu Faur a lansat monografia „Radio Timișoara-O istorie vorbită“, o lucrare amplu documentată, despre presa audio din Banat. Cu dăruire și har, autorul rememorează începuturile acestei activități, cu accent asupra faptului că ideea de radiofonie a
Agenda2005-19-05-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283675_a_285004]
-
sunt: întreprinderile nou-înființate (minim un an de activitate), microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii. EMIL CONSTANTIN Frecvențe l Stații locale În ședința din 9 iunie, C.N.A. a aprobat Decizia nr. 386 privind scoaterea la concurs a frecvențelor pentru stații locale de radiodifuziune de putere mică și pentru stații locale de televiziune de putere mică. Pe lista frecvențelor pentru stații de radiodifuziune locale de putere mică se află: Timișoara, pe frecvența de 93,9 MHz ( P.A.R. maximă - 100 W); Sânnicolau Mare, frecvența - 95
Agenda2005-25-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283830_a_285159]
-
În ședința din 9 iunie, C.N.A. a aprobat Decizia nr. 386 privind scoaterea la concurs a frecvențelor pentru stații locale de radiodifuziune de putere mică și pentru stații locale de televiziune de putere mică. Pe lista frecvențelor pentru stații de radiodifuziune locale de putere mică se află: Timișoara, pe frecvența de 93,9 MHz ( P.A.R. maximă - 100 W); Sânnicolau Mare, frecvența - 95,1 MHz, precum și Hațeg, Oradea, Petroșani. Radiodifuzorii care doresc să participe la concursul de acordare a licențelor audiovizuale se
Agenda2005-25-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283830_a_285159]
-
retoric “Dansezi?” este propriu doar autorilor puternici. Din impresionanta biobibliografie aflăm că in 1978 - 1979 numele autoarei figura pe lista IATC, clasa Dina Cocea și o mai întâlnim la Texas Univ. Dallas, SUA, Northem Virginia Community Colege, dar și la Radiodifuziunea Română, Televiziunea Română, Eutropa Liberă (1980 - 2000), este membră Pen American Writer și Uniunea Scriitorilor din România, fondator Liter Art. Scriitor, prozator, director, critic cinematografic - este un om împlinit, special. S-a născut într-o zi specială care îi marchează destinul
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
televizor, a inteles ca încolțește în inima să dragostea de cântec, fierbinte că jarul. În 1989 a participat la „Floarea din Grădina” și a cucerit trofeul. Această a fost calea. De aici încep colaborările cu Televiziunea Română, cu Societatea Română de Radiodifuziune, sub sprijinul unor celebri realizatori de emisiuni de folclor, cum ar fi Emilia Comișel, Marioara Murărescu, Sorin Grigorescu sau Simona Patraulea. Drumul spre marea scenă a spectacolului de muzică populară și folclorica românească pornește, de fapt, de la „Rapsodia Română”, unde
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
de pe Mureș”, Reghin; „Alină-te dor, alină”, Cicârlău, Maramureș; „Florile Ceahlăului”, Neamț; „Cântecele Zarandului”, Moneasa, Argeș; „Aurelia Fătu Răduțiu”, Reșița, Covasna; „Cântec Nou în Mehedinți”, Drobeta-Turnu Severin; „Doine și balade”, Slatina, Craiova; Topului tinerilor interpreți de muzică populară, organizat de Radiodifuziunea Română, 1992; Festivalul Studențesc Iași, 1993; Festivalul Csilleberc, Budapesta - Ungaria, 1987; Festivalul „Colierul de aur”, Dijon - Franța, 1995 . Tot ce a făptuit desăvârșit în cariera sa artistică și ca vrednic slujitor întru credință, Cristian Pomohaci, a servit și va servi
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
instrumentiști din rândurile etniei noastre române care au avut imprimări la acest post de radio, iar imprimările lor au fost transmise în emisiunile de la Radio Novi Sad de-a lungul existenței de mai multe decenii a acestei importante instituții de radiodifuziune din Voivodina. 15. ISTORIA MEDICINEI ÎN BANAT de IOSA LOTREAN - Lucrarea monografică a medicului Iosa Lotrean, originar din Sân-Mihai, abordează începuturile și dezvoltarea medicinei în Banatul sârbesc, oferind o mulțime de date despre instituțiile sanitare și cadrele medicale care au
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
Intact, Ringier România, M&C Strategy Development, Media Gamma Publishers, Mediafax Group, Intact Interactive, Intact Media Group, Antenă TV Group, Antenă 3, Ad Evolution, Hotnews.ro, Q2M, Internet Corp, Europe Development Internațional, Grupul Media Camina, Radio XXI, Societatea Română de Radiodifuziune, PRO TV, Lagardere, Realitatea Media, SBS Broadcasting Media, RCS&RDS, B1 TV Channel, Dogan Media Internațional, Clas Media, Societatea Română de Televiziune. Dacă o referire la acelasi ziar, post radio/TV, portal a apărut de mai multe într-un material, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92798_a_94090]
-
să mă duc ?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la Pagini dobrogene. Între 18 și 26 de ani, hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română, unde înființează ,,Radio vacanța”. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la prestigioasa revistă Roumanie d’aujourd’hui, pentru ca, de la
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
Look TV, Look Plus și Societatea Română de Televiziune (stațiile centrale și studiourile regionale). Între posturile de radio care difuzează emisiuni electorale se numără Europa FM, RFI România, Realitatea FM (stația centrală și cele locale) și posturile Societății Române de Radiodifuziune. Toate aceste posturi de televiziune și radio sunt monitorizate de specialiștii CNA pe toată perioada campaniei electorale. Consiliul monitorizează și alți radiodifuzori, prin sondaj și dacă primește reclamații. Campania electorală prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se desfășoară și în condițiile
CNA va organiza, miercuri, o şedinţă specială dedicată campaniei electorale pentru prezidenţiale [Corola-blog/BlogPost/92868_a_94160]
-
SRR e din carton. La o salubrizare, monumentul se surpa. Dezastrul economic de la televiziunea publică este pus adeseori în contrast cu si-tua-ția înfloritoare a radioului public: „Anii 2014-2015 reprezintă cea mai fasta pe-ri-oadă din ultimii 20 de ani ai Societății Române de Radiodifuziune. Dacă 2014 credeam că a fost cel mai bun an din istoria ra-dio-u-lui, se pare ca 2015 ne contrazice. Din punct de ve-de-re financiar, Societatea Română de Radiodifuziune es-te într-un moment fast, a existat un plus de 7,7
Statuia radioului public pe soclu de carton [Corola-blog/BlogPost/92901_a_94193]
-
mai fasta pe-ri-oadă din ultimii 20 de ani ai Societății Române de Radiodifuziune. Dacă 2014 credeam că a fost cel mai bun an din istoria ra-dio-u-lui, se pare ca 2015 ne contrazice. Din punct de ve-de-re financiar, Societatea Română de Radiodifuziune es-te într-un moment fast, a existat un plus de 7,7 mi-li-oane de lei. SRR nu are datorii, credite, nici macar întârzieri de facturi la plata. Ne finanțăm singuri investițiile, din 2012 nu mai primim bani de la bugetul de stat
Statuia radioului public pe soclu de carton [Corola-blog/BlogPost/92901_a_94193]
-
rapoartele financiare: „În urma misiunii cu te-ma auditul financiar al contului general de execuție a bugetului de stat pe anul 2014 la Ministerul Finanțelor Publice, Cur-tea de Conturi a stabilit că ordonatorii principali de credite Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune (entități finanțate din venituri proprii și alocații de la bugetul de stat) au de-na-turat situațiile financiare centralizate ale instituțiilor publice (bilanțul ins-ti-tu-țiilor publice)“. După acest document, ca-re recunoaște și ambiguitățile de statut, bilanțul prezentat de SRR apare că act de propagandă
Statuia radioului public pe soclu de carton [Corola-blog/BlogPost/92901_a_94193]
-
Iar Anastasia este din toate punctele de vedere, un star: a absolvit liceul de muzică la Chișinău și apoi facultatea de Regie la ”Institutul de arte ”Gavriil Musicescu” (este de altfel Artistă a poporului în Republica Moldova), fiind 16 ani solista Radiodifuziunii din Chișinău. În vastu-i repertoriu figurează piesele scrise pentru ea de Ion Aldea Teodorovici (” Pînă la lacrimi”, ”Seara albastră”, ” Fuga, fuga”, ”Bucurați-vă”), Yan Raiburg, Petru Aldea Teodorovici, Eugen Doga (”Orice femeie e frumoasă”), Iurie Sadovnic, multe din ele pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
și a rămas o adevărată oază a culturii naționale, a personalităților ilustre și talentelor bucovinene. Aproape toți membrii uniunilor scriitorilor din Ucraina, România, Republica Moldova, originari din nordul Bucovinei, au lucrat la ziarul nostru, majoritatea redactorilor-șefi ai publicațiilor românești din ținut, radiodifuziune și televiziune au fost colaboratori ai „ZORILOR BUCOVINEI”. Publicația noastră a fost și este Cetatea de Scaun a Limbii Române, promotoarea și reazemul de nădejde al Graiului Matern, cu rădăcinile ei perene, păstrătoare ale ființei naționale. Cuvântul a fost și
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
nivel de decizie. În final, din cei zece absolvenți de audio-vizual, noua au fost repartizați Ia redacția de tineret din televiziune, iar ultimul, “Cu voia dumneavoastră” Marian TUDOR, a fost cerut în mod imperativ pentru redacția de actualități politice a Radiodifuziunii Române. Tevatură, bombăneli, lucrurile au rămas bătute în cuie; Marian Tudor merge Ia Radiojurnal. A urmat un scurt antrenament intensiv: asta se pronunță așa, nu tush în emisie, comentariile Și alte manifestări personale sunt strict interzise, redactează jurnalele și buletinele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93407_a_94699]
-
putându-se spune că din acest moment pășește hotărât pragul nimbat al universului sonor folcloric românesc. De acum, Radio Timișoara și Radio București o vor acapara ca permanentă voce în cadrul emisiunilor de muzică populară. Va începe o colaborare fructuoasă cu Radiodifuziunea Română, acompaniată de orchestre ce-aveau la pupăitru pe dirijorii Ion Luca-Bănățeanu, Victor Predescu și George Vancu. Urmează, din 1962, apariții dese la TVR și turnee de spectacole în țară și străinătate (U.R.S.S., China, Japonia, Franța, Italia, Anglia). În
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în 1966. Aici, și acum se aprinde filamentul unui fericit cântec pe care Viorica Flintașu îl va interpreta cu fervoare, efervescență, dragoste inepuizabilă. A cântat cu o rară intensitate, iluminație și acuratețe în Israel
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
lăsată generațiilor viitoare. Începând cu ziua de miercuri, 25 septembrie 2013, emisiunea de mărci poștale Maria Tănase - 100 de ani de la naștere va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară. Romfilatelia mulțumește Societății Române de Radiodifuziune, precum și Bibliotecii Academiei Române din București pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale. Romfilatelia este societatea specializată în emiterea și comercializarea mărcilor poștale românești, precum și a produselor filatelice speciale. Existența noastră este dedicată atât dezvoltării prestigiului și studiului
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
redactor al Televiziunii Române, pe care interpreta o numește „mesagerul Lui Dumnezeu”. Acesta-i întâmplarea crucială a tinerei Aneta Stan. A fost invitată la emisiunea tv a Teodorei Popescu, după care a început o colaborare permanentă și roditoare cu Televiziunea și Radiodifuziunea Română, intrând în atenția tuturor redactorilor de emisiuni cu profil folcloric. În 1970 s-a angajat, prin concurs, la Ansamblul ,,Brâulețul”, al Județului Constanța, iar după șase luni a efectuat cu acesta un turneu în capitala Africi Centrale, la Bangui
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
născut la 8 iunie 1935, în comuna Dumitrești, pe atunci jud. Râmnicu-Sărat. A urmat facultatea de ziaristică din București (1952-1953) și facultatea de ziaristică a Universității "Lomonosov"din Moscova (1953-1958). A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (1958-1978), apoi la Televiziunea Română (1968-1971). A fost profesor de jurnalism audio-vizual la facultatea de ziaristică în cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu", București. Disidența și emigrația În 1978 publică prin intermediul agenției de știri Reuters o scrisoare critică la adresa regimului de dictatură din
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
viața mea”), dedicat lui Gică Petrescu. Dar, chiar în dimineața aceleiași zile, maestrul s-a stins”! Timp de trei ore în neființă, corpul său a fost așezat pentru ultimul rămas bun pe un catafalc în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române. Tristul și uitatul lui mormânt se află la Cimitirul Bellu! Pentru un artist emerit al Republicii Populare Romîne (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”, pentru un artist distins cu Ordinul „Meritul
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Electrecord (1968), cu Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, „pentru îndelungata și prodicioasa carieră artistică”, (Cotroceni, 2003), cu Diploma de excelență „Muzica e viața mea” (TVR, 1999), cu premiul „Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” (Radiodifuziunea Română, 2001), cu premiul „Life Time Award” (MTV Romanian Music Awards, 2004), cu Premiul special „Cântecul e viața mea” (Radiodifuziunea Română, 2005), cu alte multe premii cucerite la diferite festivaluri și evenimente culturale românești, dar cucerite și înmarmorate în inimile
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]