1,672 matches
-
mare parte Înainte de 1989, În Constantin Cucoș, „Note ale unui profesor debutant”, În Educația ieri, azi, mâine, Buletinul Cabinetului Pedagogic, nr. 4, Iași, pp. 154-156. Îmi amintesc de nenumărate „modele” de medici, agronomi, profesori stagiari, livrate prin piese de teatru radiofonice sau de televiziune, care trebuiau să ne „pregătească” pentru acceptarea statutului de „propășitori” ai satului românesc. Dispoziția de repartizare Îl obliga pe absolvent să rămână cel puțin trei ani pe postul ce-i fusese repartizat. Curriculumul formal, explicitat prin programele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic Dochia. În stagiunea 1967-1968, i se pune în
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
la Recaș (județul Timiș), apoi conservator la Centrul Județean al Creației Populare, iar din 1993 lucrează la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează la „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Meridianul Timișoara”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Debutează în 1969 cu un scenariu radiofonic, gen cultivat și în continuare. Debutul teatral are loc cu piesa Coroană pentru Doja (montată la Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1972-1973, și la Televiziunea Română, 1972), urmat de reprezentarea și a altor piese: Appassionata (Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1974-1975
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
Română, este, între 1974 și 1985, secretar al studioului de umor. În 1987 emigrează în Israel. Colaborează la „Steaua” (cu un „dicționar parodic”), la „Tribuna”, „Tomis”, „Urzica”, „Orizont” ș.a., unde publică versuri, proză scurtă și traduceri. Scrie, de asemenea, scenarii radiofonice și texte pentru melodii de muzică ușoară. Prima lui carte, Am vrut să scriu, apare în 1960. După mai bine de două decenii, îi sunt editate, într-un ritm alert, numeroase volume, în limba română, dar și în ebraică, printre
ARISTIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
citat identificarea transformărilor permanente ale unui ceremonial, care, În ciuda iluziei comune privind caracterul său arhaic și neschimbat, este, de fapt, un construct mereu adaptat cerințelor timpului. Un exemplu printre multe altele: după primul război mondial, dezvoltarea BBC și a transmisiilor radiofonice În direct, corelată cu moda sărbătorilor de masă, devenită comună pentru Întreaga Europă, cu fascinația unei civilizații motorizate pentru Evul Mediu eroic (exprimat prin imagini precum cele ale regilor În haine somptuoase și ale caleștilor vechi și majestuoase), cu apariția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
zbuciumatei epoci postdecembriste și o creație literară demnă de a fi luată în seamă. Ca dramaturg, D. a semnat câteva piese, unele publicate în revista „Teatrul” (Când ai s-o cunoști pe Luiza, 1988), altele difuzate în cadrul emisiunilor de teatru radiofonic (Întâlnire în Marea Sarmatică, 1987, Cumpăr dog arlechin, 1994) sau reprezentate pe „scena” Teatrului TV (Băgătorul de strâmbe, 1994, Stilul smuls, 1994). SCRIERI: Drumuri ca-n palmă, București, 1971; Trapez, București, 1972; Țara lui Skanderbeg, București, 1973; Dealuri la Prut
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
pilde. Drama Viforul (1942) va fi inclusă peste decenii într-un volum colectiv, publicat în 1996. Alte piese (S-a întâmplat la seceriș, 1955, Bogata la telefon, 1965) s-au jucat la Teatrul Mic. D. este și autor de scenarii radiofonice sau de film (Zbor paralel, 1982, ș.a.) ori de texte pentru spectacolele formațiilor artistice de amatori. O carte de memorialistică îi apărea în 1996. SCRIERI: Sunete arse, București, 1972; Cântarea verbului a fi, București, 1979; Cetățile de rouă, București, 1985
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
Justin. Abandonează cariera de inginer și devine, succesiv, corector la Editura Cartea Românească, producător-delegat la o casă de filme, redactor la săptămânalele „Contrapunct” și „Zig-zag” și la cotidianul „Tineretul liber”, ulterior - scriitor liber profesionist. I-au fost montate și difuzate radiofonic, în perioada 1991-1996, mai multe texte dramatice (Dezvelirea, Iason și Medeea, Trista aventură a mătușii Mary, Cronică electorală). Face parte dintre coautorii scenariului serialului de teatru radiofonic Piața rotundă, difuzat de postul Radio România Actualități și premiat la un festival
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
cotidianul „Tineretul liber”, ulterior - scriitor liber profesionist. I-au fost montate și difuzate radiofonic, în perioada 1991-1996, mai multe texte dramatice (Dezvelirea, Iason și Medeea, Trista aventură a mătușii Mary, Cronică electorală). Face parte dintre coautorii scenariului serialului de teatru radiofonic Piața rotundă, difuzat de postul Radio România Actualități și premiat la un festival de specialitate, la New York, în 1997. A colaborat cu proză și articole la „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”, „Contrapunct”, „România literară”, „Luceafărul”, „Zig-zag”, „Tineretul liber
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
ani de după 1989 - a luptei pentru puterea politică. În general, dramaturgia scriitoarei nu e lipsită de o dinamică a dialogului și de un umor de bună calitate, cu toate că uneori apar derapaje spre excese ludice și grotești ori secvențe prolixe. Serialul radiofonic Piața rotundă, la care C. a fost coscenaristă, s-a remarcat prin verva situațiilor comice, „realismul” limbajului colocvial și naturalețea situațiilor, ca una dintre producțiile izbutite de „umor popular” din anii ’90. SCRIERI: Justin, București, 1990; Miercuri, joi pe strada
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
în țară ca reporter pentru Național Public Radio și ABC News. Debutează editorial în 1970, cu volumul de versuri Licence to Carry a Gun. C. a fost distins cu Național Endowment for the Arts Fellowship pentru poezie, activitate editorială și radiofonica, cu Premiul pentru poezie „Big Table”, Premiul pentru literatură acordat de General Electric Foundation, Premiul Peabody pentru filmul The Road Scholar, Premiul ACLU Freedom of Speech (1995), Premiul Mayor’s Arts (New Orleans, 1996), cu Premiul Fundației Culturale Române (București
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
Este fiul Ioanei și al lui Constantin Constantinescu, pictor de biserici. Absolvent al Facultății de Filologie din București (1952) și al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (1968), a desfășurat o lungă carieră de regizor la Radio București, departamentul teatru radiofonic. Debutul din „Universul copiilor” (1942) prefigurează vocația de autor pentru copii, C. publicând de-a lungul anilor versuri și povestiri în mai toate revistele pentru copii. A colaborat cu versuri și proză scurtă și la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Iașul
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
și dezamăgire caracteristice perioadei, iar valoarea de cronică este sporită de însemnări referitoare la evenimente artistice, la atmosfera din Radiodifuziune, din teatre și redacții. C. a scris, de asemenea, piese jucate la teatrele de păpuși din întreaga țară, numeroase scenarii radiofonice și adaptări pentru teatru radiofonic după scriitori de seamă ai literaturii române și universale, la cele mai multe semnând și regia. SCRIERI: Povești, București, 1950; Ne jucăm, București, 1951; Prietenii mei cei mici, București, 1958; Copii în august, București, 1959; Greierul casei
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
valoarea de cronică este sporită de însemnări referitoare la evenimente artistice, la atmosfera din Radiodifuziune, din teatre și redacții. C. a scris, de asemenea, piese jucate la teatrele de păpuși din întreaga țară, numeroase scenarii radiofonice și adaptări pentru teatru radiofonic după scriitori de seamă ai literaturii române și universale, la cele mai multe semnând și regia. SCRIERI: Povești, București, 1950; Ne jucăm, București, 1951; Prietenii mei cei mici, București, 1958; Copii în august, București, 1959; Greierul casei, București, 1960; S-au întors
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
la Catedra de istoria și teoria literaturii române. Se mută la București și funcționează ca redactor, șef de secție, secretar general de redacție la Redacția culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la Radiodifuziune (din 1985), director al Editurii pentru Turism (1991). Este președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (din 1990). A obținut doctoratul în filologie cu teza O istorie a literaturii române la microfon (1973
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
Botoșani, 1971; E-un cântec tot ce sunt. Convorbiri cu Gheorghe Zamfir, postfață Valeriu Râpeanu, București, 1975; Manuscrise și voci. Scriitori români la radio, București, 1977; Confesiuni sonore. O istorie a literaturii române la microfon, București, 1980; Scena undelor (Teatrul radiofonic), București, 1980; Bobâlna. Procesul „Pasării măiastre”. Poveste de dragoste, București, 1988; Milița Petrașcu, Cluj-Napoca, 1988; Eminescu. Un veac de nemurire (în colaborare cu Cristiana Crăciun), I-II, introd. Al. Piru, București, 1990-1991; Pierdem Basarabia?, București, 1992. Ediții: Petre Dulfu, Scrieri
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
1972; Poeme noi, pref. Al. Piru, Craiova, 1972; Versuri și proze, pref. Graziella Ștefan, București, 1973; Călătorie în vis, București, 1973; Poemele țărânii, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, 1973; Pensula și dalta, îngr. G. Pienescu, București, 1973; Articole vorbite. Conferințe radiofonice, îngr. Victor Crăciun, București, 1974; Stihuri, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1974; Povestirile boabei și ale fărâmei, îngr. Mitzura și Baruțu T. Arghezi, Cluj-Napoca, 1974; Ars poetica, îngr. Ilie Guțan, Cluj-Napoca, 1974; Caligula, postfață Z. Sângeorzan, București, 1975; Poezia
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Invidia, 1979, Martor ocular, 1982 ș.a.). Scriitorul, care nu uită de micii cititori (Armata de pitici, 1974), abordează, adresându-se vârstei pionierești, literatura științifico-fantastică (Fantastica aventură 2101, 1975) sau se inspiră din lumea sportului (Ultima repriză, 1989). În afara unor scenarii radiofonice, confecționează și scenarii pentru televiziune, Prescripția (1969) fiind primul serial polițist românesc. În conflictul permanent dintre „oameni” și „neoameni”, între apărătorii legii și răufăcători, din dramaturgia lui B., nu prea e loc pentru variații de scriitură, chiar dacă autorul încearcă pe
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
Universitare „Carol I” din Paris și, după o întrerupere de aproape doi ani (timp în care a activat ca redactor al postului de radio Europa Liberă, la München), secretar general al aceleiași instituții (1955-1957), C. își definitivează prestația de redactor radiofonic la München din 1958 până în 1965, când este numit director adjunct al Departamentului românesc la Europa Liberă (1965-1970). Devine cercetător principal la secția de cercetări a Europei Libere (1977-1982) și șef de secție al aceluiași departament (1982-1984), până la pensionarea sa
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
1958 până în 1965, când este numit director adjunct al Departamentului românesc la Europa Liberă (1965-1970). Devine cercetător principal la secția de cercetări a Europei Libere (1977-1982) și șef de secție al aceluiași departament (1982-1984), până la pensionarea sa definitivă. Emisiunile sale radiofonice, cele consacrate cu deosebire problemei țărănești, mai ales în perioada colectivizării satelor, difuzate sub pseudonimul Gheorghe Timofte, au constituit, în epocă, singura formă de protest mediatic anticomunist împotriva regimului de la București și a politicii sale catastrofale pentru țară și economia
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
narațiunii. Acest sens al termenului trebuie distins de sensul cuvîntului corespunzător conceptului lui Link de "text narativ", care înseamnă "toate textele care se bazează pe o intrigă". Pentru Link, în afară de roman și dramă în textele narative sînt incluse filmele, teatrul radiofonic, benzile desenate etc. Link, Literaturwissenschaftliche Grundbegriffe, 272. 175 Stanzel, Typische Erzählsituationen, capitolul II. 176 Vezi Werner Günther, Probleme der Rededarstellung. Untersuchungen zur direkten, indirekten und erlebten Rede im Deutschen, Französischen und Italienischen, Marburg, 1928, 81-82. 177 Vezi K. Hamburger, Logik
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
parcimonie încercînd să optimizeze folosirea și randamentul mijloacelor limitate și ale suporturilor de transmisie încă rigide situate înaintea electronicii. Epoca impresiilor, fragmentelor și notelor, a clipurilor și a "vorbulițelor", a "titlului șoc" și a "minutului" util pentru montajul unui interviu radiofonic este din punct de vedere mediologic fondată pe observarea, în lungimile și precauțiile de altă dată, nu atît a numărului greșelilor de gust, cît a întîrzierilor inadaptaților. REVOLUȚIA HÎRTIEI Să luăm exemplul tipografiei. Ce se întîmplă la Mainz în 1448
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
le reamintim utopiștilor de la Telecom că dacă transmisia hertziană a imaginilor depășește barierele meseriei, ale apartenenței sau afilierii la o regiune, toate aceste particularități se regăsesc în recepție. Nu privim chiar aceeași emisiune de televiziune, nu ascultăm chiar aceeași dezbatere radiofonică, ci după cum sîntem: dulgheri sau șoferi de autobuz, comuniști sau liberali, corsicani sau alsacieni etc. Democratizarea are bătaie lungă. Audiovizualul a deschis calea imaginii și a sunetului, după ce tiparul a deschis limbajul natural. Lucru care necesită decompartimentarea micromediilor, scurtcircuitarea fenomenelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt. Plecînd de la experiența sa radiofonică și de la cea de la ORTF, în slujba Cercetării, Pierre Schaeffer a rezumat confruntarea putere/comunicare prin formula gazelor perfecte: "P.C. = constantă". Comunicare zero, putere infinită, și reciproc. Conform acestei relații hiperbolice, scrie el, "într-o societate ideală, în care toată lumea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
clericală cu efect întîrziat. "Operele complete" ale acestor mobilizatori de energie populară sînt, în mare, culegeri de discursuri, proverbe și dialoguri. Populismul socializant al Lumii a Treia, ca și toate formele naționalismului revoluționar, ține de o cultură verbală prin vocație radiofonică (de unde un nou regim autoritar). Marele artilerist al Semnului, el, telescop întors către spațiul unei vieți, a sa, prin scris și prin faptă, își urmează direcția discursului propriu pînă la identificarea cu acesta, și nu lasă realizarea lui pe seama altora
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]