1,605 matches
-
un membru al proiectului. În ciuda presiunilor Franței, Spania s-a alăturat din nou proiectului Eurofighter la începutul lui septembrie 1985. Franța oficial s-a retras din proiect pentru a-și exercita propriile sale proiecte ACX, care urmau să devină Dassault Rafale. Tot în 1985, BAe EAP a fost scos din BAe Warton, pe atunci finanțat de către MBB și BAe însuși. EAP și-a efectuat primul zbor la 6 august 1986. Eurofighter suportă o puternică trăsătură de la EAP. Munca pentru design a
Eurofighter Typhoon () [Corola-website/Science/307945_a_309274]
-
afișare montată. Primul Eurofighter Typhoon cu Pirate-IRST a fost emis la Aeronautica Militară Italiană, în august 2007. Performanțele de combatere a lui Typhoon în comparație cu noul F-22 Raptor si F-35 Lightning II, luptător în curs de dezvoltare în Statele Unite și Dassault Rafale dezvoltat în Franța, și-a făcut obiectul unor discuții de mult. În martie 2005, șeful Statului Major United States Air Force, Generalul John P. Jumper, singura persoană care a zburat atât cu avionul Eurofighter Typhoon cât și cu Raptor, a vorbit
Eurofighter Typhoon () [Corola-website/Science/307945_a_309274]
-
a fi august 2012. Consorțiul Eurofighter susține că avionul lor de vânătoare are o mai mare rată de întoarcere subsonică, și accelerare mai rapidă la Mach 0,9 la 6000 metri altitudine decât F-15, F-16, F/A-18, Mirage 2000, Rafale, Su-27, și MiG-29. În 2005, un Eurofighter T1 a fost raportat de a fi avut o șansă de a se întâlni anul precedent cu două US Air Force F-15s peste Lake District, în nordul Angliei. Întâlnirea a devenit o luptă făcută
Eurofighter Typhoon () [Corola-website/Science/307945_a_309274]
-
forțelor aeriene austriece. După nereușitele campanii în Coreea de Sud și Singapore, la 18 august 2006 a fost anunțat că Arabia Saudită a convenit să achiziționeze 72 Typhoon. În noiembrie și decembrie s-a semnalat faptul că Arabia Saudită a amenințat că va cumpăra Rafalele franceze, din cauza unei anchete a Serious Fraud Office (Marea Britanie) privind apărarea Al Yamamah începută în anii 1980. Cu toate acestea la 14 decembrie 2006 a fost anunțat că Biroul "suspendă" investigațiile în BAE. A început cu faptul că reprezentările către
Eurofighter Typhoon () [Corola-website/Science/307945_a_309274]
-
din Europa. Razia urmărea arestarea a circa 25,000 evrei străini și fără cetățenie menționați în Fișierul Tulard. La acțiune au participat circa 4500 polițiști francezi care s-au folosit de 50 autobuze municipale. Razia la Paris, denumită La Grande rafle du Vel d'Hiv, a avut loc la 16 - 17 iulie 1942. Au fost arestați 13,000 evrei, dintre care peste 4,000 copii. Arestările la domiciliile familiilor evreiești au început la orele 4 dimineața, și au inclus femei până la
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
interjecții și adjective... Și cică, dacă eu nu văzusem ce văzuse el, în Rwanda, măcar să fi auzit, - și scoase din unul din buzunarele lui de campanie un aparat, mic-mic, precis că japonez, și imediat se auzi un hârâit, apoi împușcături, rafale de mitralieră și vaiete, și urlete, ca-n Africa. P-ormă, o pauză și un fâșâit tehnic, în timp ce un bucureștean, un chilipirgiu, își băga capul între noi și ne întreba repezit îl vinde?, - reportofonul adică. Omicron răspunsese, ca la ei
Pe Obi, pe Irtîș... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10804_a_12129]
-
generatoare și compresoarele de aer ale sirenelor, ca semn de alarmă maximă. Ce avea să fie mai rău avea să vină spre seară, când bezna timpurie a împiedicat să se perceapă întinderea șuvoaielor. La căderea nopții ploaia măruntă lovită de rafale de vânt a smuls din rădăcină copaci mari pe care curenții îi târau apoi spre podurile de piatră, curând distruse, doborând totul în jur, grajduri și vite, care și căruțe. Chiar și vreo doi, trei bătrâni, luați de torent, au
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
cadavrelor de viței și vaci pe jumătate îngropate, al unui cal mort, cu picioarele în aer și burta umflată, de un alb mat, printre plăci decolorate de tencuială lângă parapetul parțial distrus, acoperit de o apă cenușie. Venind dinspre mare, rafale de pâclă înaintau în direcția Muntelui, ca o armată dezordonată retrăgându-se în debandadă. Acest spectacol le-a creat celor prezenți, și nu știu dacă și tatălui meu, convingerea că nu ar fi întâmplătoare coincidența ca regele Dom Sebastiao și
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
un singur plămân și peste trei zile... Dar atunci, în acea noapte, a fost mai vie decât toți viii. La sfârșitul lui iulie a început să plouă. A plouat trei zile în șir. A fost o ploaie deasă, nervoasă, în rafale piezișe și destul de rece. Luați prin surprindere, tarabagiii de la intrarea în spital n-au reușit să-și protejeze marfa, compusă în principal din legume și fructe. Am văzut cum ploaia măcelărea căpșunile și cireșele, din care săreau stropi de un
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
a ticluit un plan ca să împiedice lupta. — Zeii mi-s martori că mă voi ruga pentru izbânda lui. Dacă ne atacă vecinii, sunt gata să-i înfrunt imediat. Afară se lăsase noaptea. Cerul era negru ca smoala. Vântul sufla în rafale, iar focul din gura marilor cuptoare vâjâia slab, întețindu-se. Hiyoshi, ghemuit în fața plitelor, simți miros de orez ars. — Hei! Se arde orezul! Lăsați orezul să se ardă! Ia dă-te la o parte, mă! răspunse un rândaș, fără o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
toba de război, voi fi gata. — Bine. Ei, atunci... Katsuie se aplecă înainte, conspirativ. În acel moment, ceva căzu cu zgomot pe pământul din grădină. Nu erau decât câteva prune necoapte. Ploaia se întrerupsese, dar stropi de apă purtați de rafalele vântului loveau streșinile. Ca un câine, o siluetă omenească se târî din spațiul de sub podea. Prunele nu căzuseră de la sine, cu câteva momente în urmă; le aruncase omul îmbrăcat în negru, care scosese capul de sub casă. Când toți ochii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bine, atunci Domnia Voastră poate rămâne la Kiyosu două, trei zile, și va putea savura atât admirarea lunii, cât și distracțiile. La un moment dat, soarele dispăru în nori dar, cu atâta sake, nimeni nu observă că se întunecase. În timp ce o rafală de vânt ridica marginea perdelei, începu să plouă cu stropi mari, iar în depărtare bubuiau tunete intermitente. Însă Yoshimoto și generalii lui stăteau de vorbă și râdeau, discutând cine avea să ajungă primul la Castelul Kiyosu a doua zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
nu era singurul care-l căuta. Kuwabara Jinnai, un ronin din Kai, îmbrăcat în armură de la talie în jos, alerga în jurul copacului de camfor, țipând cu glas răgușit: — Îl caut pe seniorul din Suruga! Unde e marele General Yoshimoto? O rafală de vânt ridică marginea unei perdele, fulgerul lumină și Jinnai văzu un om purtând o haină roșie peste armură și un coif cu opt dragoni pe blazon. Glasul furios cu care-și admonesta slujitorii putea fi al lui Yoshimoto: — Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
al cailor armatei înfrânte, îngreunându-ne și mai mult drumul. Oamenii strigau zăpăciți: — Domnia Sa... unde-i Domnia Sa? — Încotro e cartierul general? — Unde mi-e regimentul? Pușcașii din Kai îi ochiră pe fugarii pierduți la marginea drumului și începură să tragă rafale asupra lor, din mijlocul ninsorii. — Retragerea! strigă un soldat Tokugawa! Cornul sună retragerea! — Trebuie să fi evacuat deja cartierul general, îi ținu isonul altul. Un val seismic de oameni învinși, rostogolindu-se ca o linie neagră spre miazănoapte, se rătăci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
au speriat, n-au plâns? — Ar trebui să fii mândru de ei. S-au comportat ca niște adulți. — Zău? se sili el să zâmbească; apoi, continuă: nici o grijă. Cei din Oda au atacat feroce, dar i-am respins cu o rafală din castel. Chiar și dacă vor continua să ne atace douăzeci, treizeci, poate și o sută de ani, nu ne vom preda. Noi suntem clanul Asai! Nu cedăm în fața unuia ca Nobunaga. Era atât de revoltat contra clanului Oda, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Retragerea! țipară patru sau cinci comandanți călări, trăgându-și caii înapoi, în timp ce, cu toată panica, reușeau cumva să-și smulgă ordinul din piept. Unul căzu, scăldat în sânge, pe când altul fu azvârlit de pe calul ce necheza, care căzu sub o rafală de gloanțe. Oricât de rău fuseseră bătuți, însă, curajul nu-i părăsi. Pierduseră aproape o treime din oameni în prima șarjă, dar în momentul retragerii, o forță proaspătă se grăbi din nou spre palisadă. Sângele care mânjea cei treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
imens sacrificiu, împingând în repetate rânduri trupele prea departe. Zidul ăla trebuie sărâmat! Pesemne credeau că se putea face. După o salvă, puștile din acea perioadă aveau nevoie de timp pentru a fi reîncărcate cu pulberea și glonțul. Astfel, între rafale, zgomotul detunăturilor înceta pentru o vreme. Generalii din Kai considerau acea perioadă o fereastră de care trebuia să profite; astfel, nimeni nu privea cu dușmănie „scutul morții”. Nobunaga, însă, ținuse seama de acest punct deosebit de slab și concepuse tactici noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
malul râului Enmyoji, poate pentru a-și astâmpăra setea. Patru sau cinci soldați - probabil servitori ai stăpânului acelui cal - o luaseră la fugă după el. Dintr-o dată, de pe țărmul opus au răsunat focuri de armă, urmare de o serie de rafale, una după alta. Ca răspuns, trupele lui Hideyoshi au tras și ele spre malul din miazănoapte, pentru a-i ajuta pe soldați, care se ascunseseră în păpuriș. Nu mai aveau timp să aștepte ordinele. — Atacați! Ordinul de ofensivă generală al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de iarbă. Pământul se cutremura, caii nechezau, ofițerii și soldații strigau care-ncotro. În cele câteva momente necesare pentru a transforma perioada de odihnă și masă în pregătire de luptă, comandanții armatei clanului Tokugawa dăduseră ordin să se dezlănțuie o rafală nebuneascăde gloanțe și săgeți, drept asupra trupelor lui Hidetsugu. — Foc! Trageți săgețile! — Loviți-i! Observând deruta inamicului, călăreții și corpul de lăncieri atacară dintr-o dată. — Nu-i lăsați să se apropie de Domnia Sa! Strigătele care-l înconjurau pe Hidetsugu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
asurzitor și un zid de fum. Flintele necesitau între tragere și încărcare un răgaz de vreo cinci sau șase respirații, chiar și pentru oamenii cu multă experiență. Din acest motiv, se folosea un sistem de salve alternative. Astfel, după fiecare rafală, o alta se repezea asupra inamicului, în succesiune rapidă. În fața unei asemenea apărări, armata atacatoare începu să se rostogolească de-a valma. Printre norii prafului de pușcă, se vedeau zvârcolindu-se la pământ răniți fără număr. — Sunt pregătiți! — Stați! Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
câine. La carieră căram oamenii care erau aruncați, bătuți, fugăriți... Mergeam târâș - care ne sculam bine, care nu... Erau 3-4.000 de oameni care lucrau acolo. Când veneam În sus mergeam grămadă. Am vrut să ne revoltăm. Au tras patru-cinci rafale, la nimereală. Care era În picioare - la crematoriu, În cap, În picioare, nu conta. Omul nu mai conta. Începând din noiembrie-decembrie erau cât mai mulți maltratați, executați, ca să fie duși la camerele de gazare - probabil ca să nu ne mai dea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
hambare cu sau fără fân. Interesant de semnalat e că pe parcursul acestui marș paza a lăsat din ce În ce mai mult de dorit. În zori, cu ocazia Încolonărilor pentru continuarea drumului, nu s-au mai făcut apeluri. S-au mulțumit să tragă o rafală de pușcă-mitralieră În fân, În caz că cineva ar fi Încercat să se ascundă. Escorta știa că de data asta nu trebuia să dea socoteală exactă de numărul deținuților, unii fiind Împușcați În timpul marșului. Se vede deci că evadarea era posibilă. Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
întîi privirea asupra chipului meu, ca și când nu i-ar fi venit să-și creadă ochilor. Sufletul însă îmi era inert, ascuns și tăcut, încît mă ferii de această privire, mă uitai într-o parte, închisei ușa pe care o băteau rafalele viscolului și uitai că sosisem acasă, deși sosisem aievea și într-o fracțiune de secundă văzusem ochii ei încărcați de iubirea de altădată. Dar Matilda nu mă luă în seamă, mă îmbrățișa, își vîrî chipul între obrazul și gâtul meu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în jurul ei și îi respectam tăcerea. Într-o zi mă așezai la birou și începui să-mi răsfoiesc hârtiile. Era mare liniște în odaie în timp ce afară plopii mei adolescenți, lipsiți acum de frunze, se aplecau uneori foarte tare, chinuiți de rafalele vântului. Îmi simțeam sufletul plin de această liniște și de prezența ei în patul meu. Din când în când mă întorceam să văd ce face și privirea mi se oprea îndelung pe lucrurile ei, ceasul așezat pe lunga noptieră încărcată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu era în firea ei să pună în scenă pentru noi doi o moarte atât de romantică și fără vlagă. Sării in picioare: "Gata, strigai, hai acum să urcăm!". Și în clipa aceea zării și eu, la doi pași, printre rafalele furtunii, umbrele mișcătoare și impasibile ale telescaunelor. Adevărul era că, deși furtuna nu se potolea, negura nu mai era atât de deasă. Ea se sculă parcă cu regret... Ne luarăm schiurile în spinare și ne urcarăm nu fără dificultate, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]