1,328 matches
-
alte 2 Comisii vor Începe aceiași muncă În provincie. Cele trei Comisii vor lucra pe teren până la data de 5 Octombrie, căutând elementele corespunzătoare: - din aparatul de Partid; - din membri de Partid sau simpatizanți din ilegalitate; - din conducerea regională și raională a org. de massă; - din conducerea Uniunilor Cooperatiste de consum, desfacere și producție; - din contabilii Întreprinderilor mari; - din conducătorii gospodăriilor Partidului și Întreprinderilor; - din membri de partid trimiși În regiuni pe linia Ministerului Comerțului Interior; - dintre asesorii populari și judecătorii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
populari și judecătorii noui; - din absolvenții școlilor profesionale de recalificare și conducătorii acestora; - din absolvenții facultăților de Drept, Filologie, Istorie, ISEP etc.; - din absolvenții școlilor superioare tehnice; - din conducerea Învățământului primar, mediu și superior; - din conducerea aparatului de Stat, regional, raional și local, inclusiv securitatea, miliția și Banca de Stat; - din presa regională; - din conducerea așezămintelor culturale (cămine, biblioteci, cenacluri). În acest răstimp, Comisiile vor verifica cel puțin câte 140 membri de partid sau UTM, orientându-se În munca lor după
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
funcții de răspundere În domeniul de activitate. În 1951, aparatul de partid număra 15.184 de membri (cadre politice, personal auxiliar) din care: 1.570 membri În aparatul central al CC al PMR și 13.614 În aparatul comitetelor regionale, raionale și orășenești. În aparatul de partid, predominau muncitori calificați - 51,8%, În aparatul CC și 65,64%, În aparatul local. 65,02% dintre membrii aparatului local aveau doar patru - șapte clase elementare. Capitolul 2 se referă la constituirea nomenclaturii CC
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deveni cadre bune care să adopte linia partidului, s-o pună În practică, s-o apere, să lupte pentru ea. Învățământul de partid era organizat pe trepte: elementar, mediu și superior. Formele elementare și medii cădeau În sarcina comitetelor regionale, raionale și orășenești de partid, care trebuiau să le Îndrume, să le controleze. Învățământul elementar de partid cuprindea cercurile de politică curentă, cursurile de partid serale, cursurile pentru activul de partid de la sate, cercurile pentru studierea istoriei PCUS. Învățământul mediu de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
CC al PMR și instituțiile centrale de partid (1955); Referat privind compoziția (socială, națională, după sex, avere, profesii, vechimea În partid, școli de stat și de partid) a cadrelor cu muncă politică din aparatul CC al PMR, al comitetelor regionale, raionale și orășenești, existente În funcții la 1 aprilie 1957. Cartea Nicoletei Ionescu-Gură este foarte densă În informație și demonstrează un volum mare de muncă de cercetare În arhivele militare și În arhivele partidului. Ea oferă numeroase date statistice despre compoziția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Niculae i-l face lui Țurlea pentru că «a răscolit» satele (adică a preconizat măsuri de intensificare a luptei împotriva chiaburimii) constituie o manifestare caracteristică de oportunism. Alte indicații, care ar putea deveni importante pentru clarificarea poziției politice a primului secretar raional, sunt însă prezentate iarăși sub formă de aluzii misterioase (...). Greutățile pe care le întâmpină, așadar, Marin Preda în oglindirea vieții satului din perioada întemeierii gospodăriilor colective și greșelile de ordin artistic care le corespund se grupează până la urmă într-o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
grăbite, vor să iasă din mit Maricica FRUMOSU „cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți” <biography> Membră a Despărțămîntului ASTRA “Ioan Sârbu” Criuleni și a Cenaclului "Dincolo de lume", Biblioteca Publică Raională “Tamara Isac” Criuleni Premiul Cafeneaua literară acordat la Concursul Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene «Porni Luceafărul...», Botoșani, 2011. Premiul special al Bibliotecii „I. H. Rădulescu” acordat la Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” ediția a XLIII
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
bea liniștit ceaiul amar cu lămâie... Nadia PĂDURE <biography> S-a născut la 10 octombrie 1964 în satul Sculeni, Ungheni, Republica Moldova. Studii: școala medie din satul Sculeni; Universitatea de Stat din Chișinău, facultatea de biblioteconomie. Lucrează director la Biblioteca Publică Raională „M.Sadoveanu” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Publicații: Volum de versuri „Altă iubire” (2012); poezii în „Antologia de poezie și proză Confluențe Lirice” (2012). </biography> (Alexe Rău, poet, doctor în filozofie) Șapte ceruri pentru o inimă durerile se aștern în straturi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
integrare europeană, a trezit o reacție ostilă din partea forțelor pro-sovietice și șovine. Pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, unde rușii și ucrainenii constituiau împreună populația majoritară (54%), temându-se de posibila unificare cu România, a fost convocat Sovietul Suprem raional cerând, inițial, autonomia, iar ulterior, la 2 septembrie 1990, s-a proclamat independența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Transnistrene (ulterior Republica Moldovenească Transnistreană), având capitala la Tiraspol. Acest act de secesiune a declanșat violențe sporadice în Găgăuzia și Transnistria, care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Astfel începea cariera mea. Conform instrucțiunilor din repartiție, m-am prezentat la secția regională de învățămînt. Inspectorul general Rață m-a expediat la cadre. Uitîndu-se în hîrtiile mele, acolo, alt șef pronunță ceva pe nas și mă îndrumă către secția raională care se afla în alt oraș. În vara ce sfîrșea torid, pe trotuarul din fața secției, un învățător pe care eu îl cunoșteam sta de vorbă cu o fetișcană. Vădit în interes de serviciu, tînăra, voinică ca un cal, cu dantură
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tot muiere - făr-de rușâne...» era răspunsul. Așa că flăcăii, pardon: ficiorii din sat jucau fotbal, volei, handbal, săreau În Înălțime, aruncau sulița... dar, În afară de picioare, numai cu o mână, cu cealaltă se țineau de pălărie! Merg treburile cum merg, până la campionatul raional - aveam o echipă destul de bună... «Ce-i cu ăștia-i dumitale, to’arșo’?», mă ia tovarășul de la regiune, venit la raion, special, să ne strângă de mână. «Să vedeți, sunt Începători - amatori...», Încerc eu - dar el: «Ce-ncepători, continuatori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sport, unde-i multă lume, cu semnul, cu emblema țăranului individual, individualist - de nu vrea să adere?» Se uită unul la altul, toți la mine. Unul Își scoate pălăria, dă cu ea de pământ: «Bagu-i În pchizda mume-si de raionali și de rejionali! După ce ne-or loat holda șî ghitele șî laptele, la cotă; pământu șî plugu șî grapa la colectiva lor - acuma să-mi ieie șî clopu? No, ba io ba! Că clopu nu-l dau, de s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am periat din nou costumul, l-am curățat conștiincios, m-am îmbrăcat cu el și am pornit să-mi caut de lucru, căci mi-am adus aminte de un unchi care locuia în capitală și era șef la un birou raional de percepție. Dar unchiul nici n-a vrut să audă de vreun ajutor, mi-a spus că erau vremuri grele și că el nu se putea compromite, riscând eventuale acuzații de nepotism. Nepotism, înțelegi? Nu? Nu face nimic. Încă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
reviste româno-maghiare a unor intelectuali români, maghiari, cu susținerea unor oameni de cultură, istorici mai ales, ai comunității sașilor transilvăneni. Partea întâi Marafeturi epice Comisia de împăciuire Tovarășul învățător Dumbrăviceanu mergea o dată pe săptămână la Comisia de împăciuire de la Sfatul raional Lipova unde mama mea era o tânără, pe atunci, secretară și redacta procesele verbale ale ședințelor respectivei Comisii. La Comisie oamenii se împăcau în fața autorităților. Spre exemplu, venea acolo tanti Mărioara din cartierul Mavrocordat, o fostă rroma asimilată până ce a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
învățător Dumbrăviceanu venea regulat la Comisie și analiza acolo problemele obștești din raion. Avea misia aceasta de la partid: trebuia să împiedice oamenii muncii să ajungă la tribunal. Era rușinos să apuci calea tribunalelor și să strici reputația orașului Lipova, centru raional de mare tradiție, după cum ni se spunea la școală. În plus de asta era o problemă că aceia de la regionala de partid cereau situația cu oamenii muncii care ajungeau la tribunal și dacă numărul lor era în creștere nu era
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
așternu pe chipul ei fiindcă se despărțea de el pentru mai mult timp, nu mai era ca la liceu, să se întâlnească în fiecare sâmbătă. Începuse și repetițiile la dansurile populare, instructorul anunțându-i că vor participa la un concurs raional. - Cred că o să mor de dorul tău! Nu știu ce am să mă fac fără tine! - Și mie o să-mi fie greu fără tine, dar îți voi scrie destul de des.O să ne întâlnim în vacanța de iarnă. În ultimul timp, se iubiseră
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
care trecuse anii trecuți. Chiar râdea la glumele făcute de câte unul mai șugubăț care avea talent în a spune bancuri. Petre nu o slăbea din ochi și din planurile sale. Voia să prindă momentul să o conducă acasă. Concursul raional se apropia cu pași repezi ca și sărbătorile de Crăciun. Trebuia să stea mai mult timp la repetiții. Afară se însera devreme. Petre așteptă momentul prielnic să îi propună s-o conducă acasă. - Dă-mi voie să te conduc acasă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ha, la Dealul Perjului G.A.C. „7 Noiembrie”, de 230 ha și la Bărboasa G.A.C. „Cel de-al treilea Congres”, de 166 ha (aceasta s-a unit, ulterior cu cea de la Dealul Perjului), conform unei situații trimisă Direcției agricole raionale Bacău de către Sfatul popular al comunei Lozinca (numele de atunci al comunei), la data de 28 ianuarie 1961. În 1962, întreaga suprafață agricolă era comasată în G.A.C.-uri. În 1965 patrimoniul Cooperativei Agricole de Producție era de 7,5
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un entuziasm care, pentru cel ce a scris aceste rânduri, nu poate fi apreciat decât extraordinar. Seară de seară, prin anul 1964, animatorii activităților culturale se strângeau pentru repetiții la lumina lămpilor cu petrol, în vederea unor concursuri locale, intercomunale sau raionale, de la care, de multe ori s-au întors cu diplome pentru locurile fruntașe. Pentru mulți, deplasările cu căruțele sau remorcile de la C.A.P. la fazele raionale, cu moș Gheorghe, violonistul, sau cu Vasile, țambalagiul, în frunte au rămas amintiri de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strângeau pentru repetiții la lumina lămpilor cu petrol, în vederea unor concursuri locale, intercomunale sau raionale, de la care, de multe ori s-au întors cu diplome pentru locurile fruntașe. Pentru mulți, deplasările cu căruțele sau remorcile de la C.A.P. la fazele raionale, cu moș Gheorghe, violonistul, sau cu Vasile, țambalagiul, în frunte au rămas amintiri de neuitat, deși mulți dintre aceștia s-au stins mult prea devreme. În anul 1970 existau următoarele formații artistice la nivel de comună: cor, dansuri populare, brigăzi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
147 1966, de la un domn pe nume Codreanu. Probabil, el a fost interimar. Pe vremea aceea, voiam cu tot dinadinsul să mă mut la Galați. Auzind de acest lucru, nu știu nici astăzi cum, Țolescu, secretarul cu propaganda de la Comitetul raional de partid, m ‐a chemat la el și mi‐a ordonat, pe un ton pe care nu‐ l pot numi politicos, să mă astâmpăr, să nu mai public poezii în Italia și să preiau conducerea ziarului RULMENTUL. Toate împotrivirile mele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rulmentul a revenit, interimar cum spune amicul Constantin Clisu - Iordache Codreanu până în august 1966, când, vând‐ nevrând, a fost înscăunat profesorul Clisu. Și încă ceva: Aurel Țolescu era secretarul cu prop aganda la Comitetul orășenesc de partid, nu la cel raional și din cauza aceasta avea competență să se ocupe de Rulmentu l. E vorba de Aurel Țolescu care în 1968 a fost numit‐ales vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui după reorganizarea administrativ‐ teritorială, iar astăzi deține o funcție importantă la Cancelaria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numărul 336 din 8 iulie 1954 f ormat mare, tot de două ori pe săptămână, joia și duminica, iar de la 14 aprilie 1955, cu numărul 416, apare zilnic. La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 1955 au fost desființate ziarele raionale „Calea nouă” din Focșani și „Înainte spre socialism” din Tecuci, iar personalul redacțional transferat cu serviciul la Bârlad, la Steagul roșu. Și până atunci ziarul Steagul roșu era foarte bine organizat, dar prin infuzia de personal, majoritatea tineret, a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca redactori erau Cezar Buda, Emil Ghidu; secția de politică internă și externă era în grija lui 181 Grimberg Melic iar redactor Georgeta Palmaciu; la documentare lucra I. Spiridon - într‐o sală mare se aflau toate ziarele centrale, regionale și raionale, arhiva te pe numere și ani de apariție; la scrisori coordonator era secretarul de partid pe redacție, tovarășul Steinberg, iar la secția culturală Iancu Emil ca șef, redactori Aurel Stanciu, poetul redacți ei, și Ion N. Oprea, angajat în luna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, Vaslui, Huși, Murgeni și Zeletin. Din august 1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și raional P.M.R. și al Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]