504 matches
-
eram în sat odată / Sus pe deal,pe lîngă vie. În anul 1988 înregistrează al cincilea album cu Electrecord și Radio-Televiziunea Română,album ce conține 14 melodii ,intitulat " La fîntînă cu trei zale ". Acest album a fost înregistrat cu orchestrele "Rapsozii Botoșaniului" condusă de dirijorul Ion Cobila, si Orchestră " Radio-Televiziunii Române" condusă de George Vancu. Albumul conține melodiile : Asta-i jocul de pe la noi / Uite mîndră mea cea dragă / Sînt flăcău de la Vlădeni / Într-o Sîmbătă cu soare / Măicuța cînd mai făcut
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
(n. 21 octombrie 1883, Abram, Bihor - d. 1947) a fost un preot greco-catolic, compozitor și dirijor român. s-a născut, la 21 octombrie 1883, în comuna Abram de pe "Valea Mestecănișului", dintr-o familie de rapsozi populari. Clasele primare le face în această comună, iar cele secundare la Liceul Samuil Vulcan din Beiuș, unde în 1904 ia bacalaureatul. În toamna acelui an fost primit în clerul Eparhiei Române Unite de Oradea. Era bine inițiat în tainele
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte populară veche. Criticul literar Ion Rotaru constata că „artistul nu scrie, ci povestește. Nu neapărat oral, cât mai ales solemn și festiv, stilul este al rapsodului popular. Povestitorul își apleacă urechea pe melodia cuvintelor și propozițiilor, venite parcă dintr-un trecut îndepărtat și dispuse, cu detașare, pe un portativ imaginar”. Textul literar are un caracter pseudoritmic și o muzicalitate izvorâte în chip natural dintr-o serie
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Sadoveanu a transfigurat balada într-un poem de atitudine și de largi perspective, expresie armonioasă a geniului său liric și narativ”, scria Perpessicius. Criticul Cornel Regman îl considera „cartea cea mai răscolitoare, și artisticește cea care concentrează toate darurile de rapsod ale scriitorului”. În opinia sa, "Baltagul" semnifică o biruință a valorilor țărănești asupra înnoirilor ireversibile produse în satul românesc. Cu toate acestea, cadrul de viață nu rămâne unul arhaic și închis la înnoiri, ci asimilează acele modificări care nu contravin
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
o interpretă de muzică populară românească din zona Dobrogei. Simbol al cântecului dobrogean, s-a născut la Brăila. Viitoarea interpretă a fost o vajnică culegătoare de folclor, preocupată de "a scotoci" prin zestrea de cânt autentic, păstrat de generațiile de rapsozi populari. Pentru activitatea de păstrare și promovare a folclorului autentic, în anul 1968 interpreta a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural". Melodiile ei sunt difuzate uneori la postul Radio Antena Satelor. Au mai apărut interviuri și emisiuni cu Ștefania Stere
Ștefania Stere () [Corola-website/Science/310951_a_312280]
-
profund marea vieții, se naște veritabila poezie, pura poezie, asemenea transparentelor meduze ivindu-se dintr-o foșnire mătăsoasă a clorurii de sodiu. În "Timbru", se continuă "ars poetica parnasiano-hermetică barbiană;" "cimpoiul" și "fluierul" (metonimie / sinecdocă: "Poet / Poezie") sunt instrumentele specifice rapsozilor pelasgo-daco-thraci / valahi (dacoromâni-arhaici), întregului neam al orfeicilor; "misia Poetului / Poeziei" este de a cânta «durerea divizată», durerea lumii întregi din fiecare "ens / ins" al ei; dar nu numai omul este demn de cântare, ci și «piatra în rugăciune» („statuile“), «a
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
începutul secolului XX (Colonizarea șvabilor în Banat); lucrarea a trecut pe plan secund calitățile de peisagist și portretist ale pictorului. O carieră artistică fără mari suișuri și coborâșuri demonstrează și activitatea pictorului Ion Isac. Peisagist prin excelență, el a fost rapsodul zonelor natale (Casă din Ciclova Montană, Case la Domașnea, Vedere spre Ciclova, Căpițe de fân etc.). Exceptând câteva lagune de mici dimensiuni (Veneția) și marine reușite, realizate în zona porturilor române (Mișcare în port) se prezenta cu mai puțin noroc
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
din Colofon (în greacă Ξενοφάνης ὁ Κολοφώνιος "Xenophanes o Kolophonios") (n. 570 î.Hr., d. 480 î.Hr.) a fost un filosof, poet și rapsod grec. S-a născut în orașul ionian Colofon, pe care l-a părăsit după cucerirea persană, în jurul vârstei de 25 de ani. Poemele care au rămas de la el dezvăluie câte ceva despre concepția și poziția sa politică și socială. Diogenes Laertios
Xenofan () [Corola-website/Science/301479_a_302808]
-
se trag din împletirea organică a realului cu poezia, pictura tradițiională fiind privită dintr-un unghi care nu-l împiedică a o înțelege pe plan superior de revalorificare. Receptiv la tot ce e legat de plaiul natal, a devenit un rapsod al plaiului și al vieții țăranului moldovean. Impunându-se publicului iubitor de artă mai ales prin tablourile cu temă rustică, Vieru a executat lucrări cu factură plastică, trecute prin filiera imaginativă a unui artist experimentat și de o înaltă tensiune
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
alcătuit din 54 de copii din comună. În paralel cu activitatea sa la catedră a fost invitată de un post de televiziune local să realizeze o emisiune intitulată ""Artă și tradiție"". Aduce în fața telespectatorilor oameni din lumea satului, meșteri populari, rapsozi, oameni care au ceva de spus, care scriu versuri populare sau care au preocupări privind tradițiile. Apoi, în Bistrița se ocupă de un alt grup folcloric intitulat ""Miorița"", alcătuit din aproape 30 de copii, dar aceștia sunt și din alte
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
de ani, deci în secolele XVI-XVII și ar fi constituit un bun prilej pentru zămislirea Mioriței. După o jumătate de veac de cercetare a motivului mioritic în spațiul tradițional al performării, după repetate anchete și interviuri luate diverșilor interpreți și rapsozilor, Ion Diaconu ajunge (spre începutul deceniului opt al veacului al XX-lea) la concluzia că „motivul poetic popular” mioritic a fost plăsmuit artistic „timp de cel puțin patru secole prin geniul nostru popular configurativ...”. Doi iluștri exegeți ne propun să
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
său Al-Maari (). Prima parte a cărții explorează deficitul de vedere și societate, conflictul între concepțiile personale și sociale. El descrie de asemenea și studiile despre literatura straină și istorie. Acesta în fiecare seară ieșea în fața casei pentru a asculta „istorisirile rapsodului” despre Abu Zeid (), Halifa () și Diab (), împreună cu ceilalți oameni care se adunau în jurului acestuia. Amintirile despre acele zile ale copilăriei îi par atât de aproape. Deși trăia într-un mediu limitat, acesta găsea mereu lucruri care îl amuzau, făcându
Taha Hussein () [Corola-website/Science/313426_a_314755]
-
în vara anului 1999. „Smithsonian Folklife Festival”, organizat anual de Institutul Smithsonian la Washington D.C. a avut, la cea de a 33-a ediție (1999), ca invitat de onoare, delegația României, formată din 112 artiști, meșteșugari, dansatori, cântăreți, creatori populari, rapsozi, 18 dintre ei fiind membri ai "Academiei Artelor Tradiționale din România". Având modelul - considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper științific și cultural universal - "Complexul Național Muzeal „ASTRA”" Sibiu a inițiat, în anul 2001, organizarea "Festivalului Național al
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice populare tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare (poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de 11-12 august 2007, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Artelor Tradiționale din România, onorată de
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
restituiri, o distribuție de aur rămânând captivă clamării, în ton tragic, a textelor jurnalistice. N-a mai rămas nimic din noblețea, firescul și omenescul dialogului reușit de Titus Popovici în filmele sale istorice. În plus, ca și în Zodia Fecioarei, rapsodul timpurilor istovite e obsedat de crearea unei mitologii artificiale, alaiurile dionisiace fiind urmate de misterioase jocuri populare dacice. Pr. „Cântarea României” nici nu putea fi mai nimerit decernat.”" În ciuda caracterului politizat al filmului, criticul Călin Căliman a remarcat faptul că
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
fost găzduiți prietenii poetului aflați în vizită la Mircești: mari personalități politice ori literare ca Ion Ghica, Costache Negri, Titu Maiorescu, A.D. Xenopol sau Eudoxiu Hurmuzachi, compozitorul maghiar Franz Liszt - care a concertat la Mircești, în drum spre Rusia sau rapsodul Barbu Lăutaru. Prin testamentul său din 21 septembrie 1886, poetul Vasile Alecsandri a lăsat soției sale, Paulina, casa și moșia sa din comuna Mircești. În anul 1914, văduva poetului și-a lăsat întreaga avere nepoatelor sale, Elena și Margareta Catargi
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei / Cu oile după ei"), primăvara, după "Ruptu Sterpelor" ("Sâmbra oilor", "Măsuriș"), pentru a constitui stâna de vară. Doi
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
la Teatrul Național din Craiova, condus de Emil Gârleanu. O lună mai târziu, la teatrul din Craiova a sosit și Ștefana (Fanny) Rădulescu (viitoarea soție a scriitorului); ca artistă, va debuta pe scena teatrului din localitate, în spectacolul cu piesa "Rapsozii" de Victor Eftimiu (9 octombrie). Între timp devine membru al Societății Scriitorilor Români. În data de 15 ianuarie 1912, presat de acute nevoi materiale, începe să publice în revista craioveană Ramuri, condusă de Constantin Șaban-Făgețel. Pe 19 ianuarie se căsătorește
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
și "Ofițerul" de Franz Molnar) la pregătirea revistei bilunare "Teatrul".O lună mai târziu, la teatrul din Craiova soșește și Ștefana (Fanny) Rădulescu (viitoarea soție a scriitorului); ca artistă, va debuta pe scena teatrului din localitate, în spectacolul cu piesa "Rapsozii" de Victor Eftimiu (9 octombrie). Își continuă activitatea literară scriind și publicând nuvele. Astfel, în luna septembrie, la Iași, în revista "Viața românească", apare nuvela "Filibaș Ocrotitorul"; o versiune anterioară ("Mâna") fusese terminată, la 20 mai, în București. Pe data
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
vechi credințe magice, superstiții sau reprezentări figurative ale forțelor naturii, care și-au pierdut semnificația inițială, căpătând numai o valoare poetica, fantastică. În județul Bistrița Năsăud Muma Pădurii este prezentată ca fiind o făptura magică. Până acum 80 de ani, rapsozii populari ai locurilor spun că aceasta noaptea „ciuia” (adică strigă, de obicei la lună) și că uneori se arătă la bordeiele celor ce locuiau aproape de pădure pentru a le cere pieptăn și unt pentru a-și face părul frumos și
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Simion, Dan Berindei și Solomon Marcus, actorii Dan Puric și Maia Morgenstern, Radu Câmpeanu și Mircea Ionescu Quintus, președinți de onoare ai Partidului Național Liberal, poeții Ana Blandiana, Radu Cârneci și Marko Bela, multiplul campion mondial și olimpic Ivan Patzaikin, rapsodul Grigore Leșe ș.a. Își încheie colaborarea oficială cu SRR în aprilie 2013. Din ianuarie 2015 revine la Radio România Antena Satelor, ca realizator - reportaje (Lada de zestre), eseuri radiofonice (Gusturi românești), rubrica Rețeta zilei, precum și emisiunea „Focul din vatră” (emisiune
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
depistarea de noi talente, tinere și promițătoare pe care le-a îndrumat cu o deosebită grijă și competență, între aceștia numărându-se: Maria Udrică, Antoaneta Ene Iancu, Elena Munteanu (prima câștigătoare a trofeului „Floarea din grădină”), Mihai Lazăr, Gelu Sârbu, rapsod din Gorj, Marcu Nicolici și Ion Dolănescu. O altă dimensiune a personalității sale este realizarea de tablouri țesute, o mai veche preocupare artistică. Astfel ea realizează peste 100 de mici carpete țesute în punct persan și reprezentând subiecte din natură
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
prezența ministrului culturii și cultelor, acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu și sfințit de PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Cu această ocazie, a avut loc o expoziție de produse culinare cu specific moldovenesc și un concert susținut de orchestra "Rapsozii Botoșanilor". Cu tot cu soclul, bustul are o înălțime de 4.5 m. În fiecare an, în luna noiembrie, are loc aici Festivalul de Creație Literară "Mihail Sadoveanu". În prezent, hanul se află în proprietatea societății Turoag Roman SA.
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
zale a lui Pîntea). Florin Piersic a îmbrăcat cămașă lui Pîntea, dar aceasta i-a fost prea mare. Cântecele cu noduri (hori în grumaz) din film au fost interpretate vocal și la trâmbiță de Nicolae Pitiș (Nicolae al lui Iacob), rapsod național din comuna Lăpuș. Vocea lui Aristide Teica a fost dublată de Marin Moraru. Realizarea acestui film i-a deschis regizorului Mircea Moldovan calea spre alte filme istorice, care au fost făcute în anii '80 ai secolului al XX-lea
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]