1,935 matches
-
a oprit în loc; după care am inspirat amândoi și ne-am răsucit, cu degetele încleștate unele într-ale celuilalt. — Hugo! Sam! Era vocea lui Sophie, care striga de dincolo de gazon. Se apropie în fugă de noi, contrastând puternic, cu capul ras și cu ghetele ei butucănoase, cu decorul acelei grădini care părea Festivalul Florilor din Chelesea. Când se opri brusc în fața noastră, îmi dădui seama că tremura din cap până-n picioare. — Cineva tocmai a încercat s-o omoare pe Violet! Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
i se facă legătura, Brunetti descoperi că imaginea acelei fețe tinere, cu ochii larg deschiși În moarte Îi revine În minte. Putea fi oricare dintre fețele soldaților americani din Războiul din Golf pe care le văzuse În fotografii: fragede, proaspăt rase, inocente, radiind de acea sănătate extraordinară care-i caracteriza atât de bine pe americani. Dar fața tânărului american de pe chei fusese ciudat de solemnă, o separa de tovarășii lui misterul morții. — Brunetti, zise el, răspunzând la interfonul ce bâzâi. — Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
pomenească de acelea de a face sex. Acum, de fiecare dată când Jake încerca s-o ia în brațe, barba o zgâria pe Alice pe față și-i umplea nările cu miasma caldă și penetrantă a nespălării. Contrastul cu obrajii rași ai lui Hugo și cu starea generală de curățenie era absolut. — Aici e mama lui Tom Kitten. Îl spală pe față cu o cârpă minunat de pufoasă... Ce bine-ar fi dacă mama lui Tom Kitten ar putea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
izbăvitor; Își trăiau, În felul lor, amestecați, ignorînd uneori legea, o parte a tinereții; mai toți Își dezamăgeau părinții, doar cuplurile deocheate și ele cîndva Își admirau odraslele ce bîntuiau, ca niște năluci, orașul. Sub căști nu se vedeau capetele rase, doar pletele unora, fîlfîind pe umeri. Thomas fusese cînd ras pe țeastă, cînd lățos, cu barbă sau fără; cînd se retrăsese, banda Îi organizase o Înmormîntare; se Întristase mult atunci, dar Începuse să simtă o oboseală; din pricina prea multului citit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aminti numaidecât de debitul de tutun denunțat de Stănică. Spre Crăciun, Stănică apăru în casa lui moș Costache cu un individ necunoscut, între două vârste, îmbrăcat în haine prea lungi, ponosite, cu mari mustăți roșcate căzând peste buze, cu capul ras. Avea înfățișarea nerușinată, ipocrită a avocaților de provincie, siliți să facă orice pentru a trăi și lipsiți de orice scrupule. Fața îi era rumenă, înfloritoare, iar ochii, spălăciți. Întâmplător, se afla și Pascalopol, fiind spre seară, alături, se-nțelege, de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică, după prealabile examene, intră in curtea indicată. Fu cam încurcat de numărul mare de intrări, întrucît de o parte și alta a curții se întindeau apartamentele joase, cu câte o mică marchiză. Călare pe o scară, un om gras, ras, tânăr, cu chivără de hârtie în cap și cu halat medical pe el alterna fluierul cu vocalizările și se extazia înaintea propriei opere, care consta din aplicarea cu ajutorul unui șablon, confecționat, precât părea, de el însuși, a unui feston cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fi avut lună de balet. Iar, în octombrie, lună de conspirație. - E o poveste lungă, domnule Floyd. Și tristă. În mai 1923, Robin mă divorțase și mă obligase să mă căsătoresc cu turcul, un turc civilizat, domnule Floyd, fără craniu ras și iatagan, Benjamin (ciudat nume de turc). Dar un uriaș spion, unul dintre cei mai veninoși maeștrii ai breslei, ușoară fie-i țărâna. Patricia nici cu gândul nu gândea că atenția lui Floyd pentru ea nu era decât un scurt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prea aproape una de alta, erau alte prăvălii: "La balon" a unuia Marin Bălună, pălărier care călca cravate, manșete artistice și gulere de domni, " La briciul vesel" sau "La minut", cum scria pe a doua firmă, frizerie de lux, tuns, ras și frezat, "La șicul elegant", croitorie, pardesie, paltoane, fracuri, nunti,-botezuri, "Tricolorul", ceaprazărie, șepci, uniforme pentru C.F.R., Poștă, vin și acasă, "La italianu", tocilărie, ascutim brice, foarfeci și lame de ras și "La vapor" cafea, zahăr, simigerie. Înspre peroanele gării
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu mireasa, unu Praporgicu, de furase și el în tinerețele sale, prieten cu Bozoncea, arătos, că avea bani din gros, și pe urmă nașa, nevasta lui, cu starostele. Într-a treia trăsură, veneau Mînă-mică și cu Piele, gătiți, cu obrazurile rase proaspăt, băuți puțin, să aibă chef. Caii mergeau greu prin noroi și Stăpânul striga la birjari: - Dați-le bice, că mă grăbesc! Didina se chircise pe pernele moi și se uita cu grijă când într-o parte, când în alta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
repede a puterii firești. Avea aspectul unui om tare, cel puțin sufletește tare. Deși n-a fi avut mai mult de 25 de ani, totuși părea a fi peste treizeci și cinci. El era uscat și subțire, de o statură de mijloc. Ras, cu o frunte ce se pierdea acută în colțurile laterale, încadrată de un păr roșu - închis, aspru și amestecat des cu fire de tot albe, ce contrastau cu nuanța întunecată a părului. Nasul era uscat și buzele foarte subțiri; ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochii ca zărul, își răsucea mustățile de praporcic rusesc sub nasul lui roșu și privea cu plăcere la garăfile de vin de dinainte-i. Stalmaistru vorbea cu sine însuși, ungurește se-nțelege, iar doctorul de casă, un neamț cu fața rasă și plină de creți, cu o plașcă mare și ochelari verzi, tușea din când în când netezindu-și barba pe care n-o avea. Farfuriile sunau schimbîndu-se, vinul roșu și alb sclipea turnat [în] păhare și încet, încet se stabili
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în transferarea pe agenda teoretică și politică a acestor experiențe. 3.5. Subordonarea și discriminareatc "3.5. Subordonarea și discriminarea" În afara femeilor, experiența subordonării și cea a discriminării sunt trăite și de alte categorii tratate ca inferioare: clase, grupuri etnice, rase. În condițiile unui astfel de tratament, indivizii ce aparțin unui grup de acest tip sunt discriminați. Dar, indiferent de apartenența la un grup tratat ca inferior, femeile din grupul respectiv sunt discriminate și pentru că sunt femei. De aceea, eu consider
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de parcă o altă voce vorbea prin el. Văd părțile tăiate ale copacilor. Dacă rădăcina mai e în pământ, pot să-ți spun ce copaci au fost. Aici, pe Moșilor Vechi, erau castani. Și pot să-ți descriu cum arătau casele rase acum din temelii. Cum arăta lumea nestricată, netăiată, nedărâmată... — Auzi, da’... Costică se opri o clipă, privi în jur, stânjenit, și se apropie de căruțul băiatului. Întrebă, aproape pe mutește : — Piciorul meu... celălalt... poți să-l vezi ? — Când stai nemișcat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
numai din forme care te îmbiau să torni înăuntru. Contururile ei erau lipsite de echivoc, întruchipau cea mai izbutită dintre lumile posibile, în care aparențele și esențele sunt una. Ochii se încondeiau cu linii groase, alungite spre tâmple. Locul sprâncenelor rase îl luaseră două linii curbate, ca niște arcuri de elipsă. Pe obraji elipsele erau întregi, sub forma unor pomezi roșietice, care spre buze se făceau roșii de-a binelea. De ce pe acest chip care arăta ca o pagină dintr-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui Doru, privirea lui echivocă, aci supusă, aci enigmatic de recalcitrantă, reprezentau pentru el probleme, și oricât își da silința să evoce sufletul său de la vârsta respectivă, se simțea intimidat. Luase totuși o hotărâre și trecîndu-și palma dreaptă peste capul ras își constitui o ținută solemnă. Câteva ciocănituri precipitate în ușa de la intrare îl făcură să se îndrepte spre vestibul, deși mirat că Doru intra prin față în loc să vină din interior. Deschise ușa și, plin de surpriză, se trase doi pași
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Demirgian, spre odăi laterale, oameni cu saci trainici, bine cusuți și plumbuiți. Un miros de mirodenii și cafea se răspândi în toată încăperea. Nu mai rămăsese în apropierea lui Saferian decât un bărbat cam de vârsta acestuia, tot astfel ras și brun la față și cu profil arab, deși cu nasul mai încovoiat armenește, reprezentând o ameliorare a nasului lui Demirgian. Acesta era doctorul Rapig Sahazizian. El ședea acum pe un morman de covoare întoarse pe dos și împăturite, puse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
niște arcușuri mânuite de un virtuoz. Fu invitat și Ioanide, care se bucura de simpatie în cercurile franceze și poseda Legiunea de onoare, și, contrar supozițiilor lui Gaittany, veni într-un frac impecabil, ce-i făcea și mai original capul ras și fața de astă dată arsă de soare. Impresia printre doamne fu excelentă, și Ioanide relevă un mare stil de societate, caracterizat prin răceală fără aroganță și paradox plasat cu tact, în replici. În conversația cu academicianul, Pomponescu, care nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Doru. "A răspunde nu, înseamnă în stilul lui Ioanide da", raționă doamna Ioanide. O dată această premisă stabilită, faptul putea fi considerat și studiat. - De atâtea ori ți-am spus, continuă ea, să nu mai stai așaîn soare cu capul gol, ras. Ai să capeți congestie. Arhitectul făcu un gest evaziv cu mâna, părând a participa astfel la conversație, în realitate el își urmărea ideea lui fixă. "Ticălosul, cugeta el, stă absolut liniștit, adevărat monstru de disimulație. Vine din Germania, încasează salarii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sporulare a levurilor Acest test separă drojdiile sporogene, ce aparțin clasei Ascomycotina, de cele nesporogene, care aparțin clasei Deuteromycotina (fungi imperfecți), el fiind deci de o importanță deosebită pentru identificarea levurilor. 2. Mediul morcov - gelozat Se iau 450 g morcov ras și se pun în 3600 ml apă de robinet pentru macerare timp de o oră. Se fierbe 10 minute și se filtrează prin tifon. Lichidul obținut se aduce la pH = 6 - 7 și se solidifică prin adăugare de agar 2
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și străin. Nu altul, ci eu îmi devin străin. De-abia în iubire elementele fondului intim-străin îmi apar în toată inconsistența lor și își dezvăluie natura accidentală și exterioritatea. De-abia acum aflu că în mod esențial nu sânt nici rasă, nici clasă, nici nume, nici ascendență, nici limbă, nici loc al nașterii mele și nici măcar bărbat sau femeie. În mod esențial eu sânt iubire, capacitate de a mă pierde în altceva decât mine. În mod esențial eu sânt tocmai posibilitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scriere a generalului Ignatieff intitulată: proiect pentru o soluțiune practică a Cestiunei Orientului. Proiectul e precedat de un studiu istoric și politic în care se dovedește cumcă cea mai mare parte a provincielor Turciei europene e cuprinsă de populații de rasă slavă și că a sosit vremea în care aceste țări să se guverneze prin ele înșile. Acest proiect puindu-se în vederea marelui principe moștenitor al Rusiei, acesta a răspuns că îl aprobă întru cât înlocuiește domnia turcească prin monarhi creștini
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimica nu e real decât plata personalului însărcinat cu pisarea apei în piuă și, pe când în Transilvania irosirea de puteri e restrânsă la minimul contribuțiilor de bună voie, la noi urmarea acelei risipe este sărăcia și mortalitatea continuă a nefericitei rase, care e silită a purta în spate tot aparatul greoi și netrebnic al semicivilizațiunei de la Dunăre, precum felah din Egipet întreține silit teatrele și operele franțuzești ale Khedivului. Pe de altă parte băgăm de seamă că soarta oamenilor care spun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tocmai calea opusă omenirei întregi. Căci neamurile reîntineresc dinspre răsărit la apus. Evreii merg dinspre apus spre răsărit. Pe când țările romanice reînvigoresc prin migrarea popoarelor germane ce curseră din răsărit, Germania însăși ajunge la mărirea de astăzi prin energia unei rase slave germanizate, America înflorește prin colonii europene cari toate urmează marea cale a soarelui, evreul trece din Germania în Polonia, din Polonia în Rusia, din Austria în România și Turcia, fiind pretutindenea semnul sigur, simptomul unei boale sociale, a unei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toți vor trăi indirect din spinarea țăranului transd[an]ubian, dușmănindu-i cu toate acestea limba și ființa sa națională, bunurile imobile ale turcilor și creștinilor vor trece în curând în mâni europene, încît peste un secol esterminarea fizică a raselor slavone va fi mântuită, daca împărăția ca totalitate nu-și va îndrepta privirea de pe acuma la raporturile sale economice, daca nu va stabili o lege a incolatului, daca va îngădui năpustirea ordelor galițiene în orașele sale - precum am îngăduit-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
norocului. Sărmanul ghinion pitic, sărmanul ghinion pitic și umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea tic-tăitoare a gheretei de pază, a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate, gata, gata. Acolo stă nenorocul închis, închis, închis și Plictiseala îl atacă ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]