861 matches
-
satul Făurei s-a separat, formând o comună separată împreună cu satul Zimbru. În 1950, comunele Făurei și Ulmu au fost transferate raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, au revenit la județul Ialomița, reînființat; tot atunci, comuna Făurei a fost desființată și satele ei incluse din nou în comuna Ulmu, iar satul Boșneagu a fost transferat la comuna Dorobanțu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Cinci
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Tot atunci, au fost incluse în comuna Bărbulețu comunele vecine desființate Pietrari și Râu Alb, iar reședința comunei a fost stabilită la Gura Bărbulețului. Comunele Pietrari și Râu Alb au fost reînființate în 2004, iar comuna Bărbulețu are de atunci reședința la Bărbulețu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bărbulețu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301153_a_302482]
-
satele Brănești, Priboiu (numele nou al satului Lăcuțele-Brănești), Gura Vulcanei, Lăcuțele-Gară, Toculești și Vulcana-Pandele, a devenit comună suburbană a orașului Pucioasa din județul Dâmbovița. În 1989, comuna a trecut în subordinea directă a județului Dâmbovița, iar în 2002 a fost reînființată comuna Vulcana-Pandele, iar comuna Brănești a rămas cu satele Brănești și Priboiu. Până in 1955 era compusă din trei sate: Brănești, Scârlența și Priboiu. Noua administrație a rupt localitatea alipind Scârlența la Pucioasa și alăturând Brăneștilor satul Vulcana Pandele. În
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
s-a împărțit în Uliești-Dâmbovița și Uliești-Vlașca, primul dintre ele rămânând reședință a comunei. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Găești al regiunii Argeș. Ele au revenit în 1968 la județul Dâmbovița, când acesta a fost reînființat, tot atunci comuna Jugureni fiind desființată și inclusă din nou în comuna Uliești, care a căpătat forma actuală.
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
raza satului Ibrianu deoarece așa cum știm, în partea de V a satului curge râul Ialomița. În 1950, comună Frasinu a trecut în componența raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, județul Dâmbovița este reînființat, iar comunele Frasinu și Cătunu au fost desființate și împărțite între comunele Butimanu și Cornești, ultima luând cu această ocazie structura actuală, având în componența satele: Bujoreanca , Cătunu, Cornești (reședința), Cristeasca, Crivățu, Frasinu, Hodărăști, Ibrianu, Postârnacu și Ungureni. Bătrânii spun
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
în total având 1582 de locuitori. În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Muscel nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată județului Dâmbovița. În anul școlar 1970-1971, într-un local modern de școală funcționau cursurile claselor I-VIII, o grădiniță de copii, iar în fiecare sat al comunei erau școli cu clasele I-IV. În același an erau
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
de locuitori. În 1931, comuna Vișina a trecut la județul Dâmbovița, având în compunere doar satul Vișina. În 1950, comunele Vișina și Broșteni au trecut în administrarea raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat; satele Broșteni-Deal și Broșteni-Vale au fost comasate în satul Broșteni, iar comuna Broșteni s-a desființat și a fost inclusă, alături de comuna Răscăeți, în comuna Vișina, cu satele Broșteni, Izvoru, Răscăeți, Vișina și Vultureanca. Comuna Răscăeți a fost reînființată în
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
Dâmbovița, reînființat; satele Broșteni-Deal și Broșteni-Vale au fost comasate în satul Broșteni, iar comuna Broșteni s-a desființat și a fost inclusă, alături de comuna Răscăeți, în comuna Vișina, cu satele Broșteni, Izvoru, Răscăeți, Vișina și Vultureanca. Comuna Răscăeți a fost reînființată în 2004, când satele Răscăeți și Vultureanca s-au separat de comuna Vișina și au format noua comună. În comuna Vișina, în urma săpăturilor efectuate, s-a conturat vechimea acestei așezări neolitice, de tip tell. În 1980, Petru Diaconescu, Mihai Diaconescu
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
de "Văleni-Dâmbovița", și având componența actuală (cu satele Văleni și Mesteacăn). În 1950, comuna a fost devenit parte a raionului Muscel al regiunii Argeș, iar în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost reînființat și comuna a fost transferată la județul Dâmbovița.
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
1875 de locuitori (o parte din sate se separaseră pentru a forma comuna Chiroiu). În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Urziceni din regiunea București (între 1952 și 1956, din regiunea Ploiești). În 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, satele Drăgoești-Mâeni, Drăgoeștii de Jos, Drăgoeștii de Sus și Drăgoești-Snagov au fost comasate, formând satul Drăgoești, iar comunei i-au revenit satele Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni și Chiroiu-Pământeni, după desființarea comunei Chiroiu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
la reînființarea județelor, comuna a fost transferată județului Ilfov și i s-au arondat și satele comunei Borănești, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. În 2004, comuna Borănești s-a reînființat, iar comuna Coșereni a rămas doar cu satul de reședință. În comuna Coșereni se află două situri arheologice de interes național, aflate în punctul „Măgura de la Comana”: un tell neolitic și o așezare medievală timpurie din secolele al IX-lea
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
În 1950, comuna a trecut la raionul Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, comuna Mărculești a revenit la județul Ialomița, reînființat, dar a fost desființată și inclusă în comuna Cosâmbești. Comuna Mărculești fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Mărculești din comuna Cosâmbești. Două obiective din comuna Mărculești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente istorice de interes local. Unul este
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
altă comună). Comuna Dridu-Sărindarele avea atunci 4318 locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Urziceni din regiunea Ialomița apoi (din 1952), din regiunea Ploiești și din 1960 din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, satele Dridu-Movila, Sărindaru de Jos și Sărindaru de Sus au fost comasate și au format satul Dridu, comuna căpătând forma și denumirea actuale. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Dridu a trecut la județul Ialomița. În
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
însă temporară, satul Rovine revenind la comuna Reviga după al Doilea Război Mondial. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat; comuna Crunți a fost însă desființată, iar satul ei transferat comunei Reviga. Două obiective din comuna Reviga sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local, ambele aflându-se în satul Reviga și fiind clasificate
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
În 1968, comuna Maia a revenit la județul Ilfov, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Brazii. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Brazii (cuprinzând și satul Maia) a trecut la județul Ialomița. Comuna a fost reînființată în anul 2004. În comuna Maia se află biserica „Sf Nicolae”, datând din 1778 (refăcută în 1862), care conține cavoul lui Barbu Catargiu; ansamblul este monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, în comună mai există două obiective
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
după 1956) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat, dar cele două comune au fost desființate, iar satele lor transferate la comuna Mihail Kogălniceanu. Comuna Gura Ialomiței, cu satele Gura Ialomiței și Luciu, a fost reînființată în 2005. În comuna Gura Ialomiței se află Crucea Înaltă, ridicată de Matei Basarab în 1639, aflată la 200 m de DN2A, la marginea unei păduri; crucea este clasificată drept monument funerar sau memorial de interes național. În rest, în
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Moldoveni din comuna Dridu.
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
fost transferată raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. Ea a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat, arondându-i-se atunci și satele comunei Platonești, desființată. Aceasta din urmă s-a reînființat în anul 2005, satele Lăcusteni și Platonești revenind atunci comunei Platonești. Singurul obiectiv din comuna Săveni inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este reprezentat de urmele unei așezări medievale (secolele al XVI-lea
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127 de locuitori în satele Buhalnița, Ceplenița, Moara Prefectului, Vârâți și în cătunul Petroșica. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei trecând la comuna Scobinți, însă a fost reînființată la scurt timp în alcătuirea actuală (preluând satul Zlodica de la comuna Cotnari). În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași, iar în 1964 satul Vârâți a primit denumirea de "Poiana Mărului". În 1968, comuna a revenit
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
noul nume de "Erbiceni", în aceeași plasă și având 3194 de locuitori și aceeași structură (cu satul Bârlești separat în Bârlești-Români și Bârlești-Unguri). În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la comuna Podu Iloaiei, dar a fost reînființată la scurt timp. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Șapte obiective din comuna Erbiceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având aceeași componentă (plus cătunul Buțuluc) și o populație de 2103 locuitori. În 1931, comuna a fost temporar desființată, satele ei trecând la comuna Gropnița. Ulterior, comuna a fost reînființată, și a apărut pe teritoriul ei actual și comuna Epureni, cu satul Epureni care anterior fusese la comuna Rediul Mitropoliei. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au revenit la județul
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
consemnează comuna în aceeași plasă, având 2765 de locuitori în satele Iepureni, Horlești, Izvoarele Măimești, Popricani-Corbu, Rediu Mitropoliei, Țipilești și Zaharna. În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la comuna Țigănași; dar la scurt timp a fost reînființată, cu numele de "Popricani". În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
având 1510 locuitori. În comună funcționau o școală cu 33 de elevi, înființată în 1867 și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satului Moșna la comuna Bohotin. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, făcând parte din raionul Iași al regiunii Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași. Două obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost desființată, satele Rădeni și Păuleni trecând la comuna Hermeziu, iar satele Roșcani și Căuești la comuna Bivolari. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a fost reînființată în 2004 în forma ei actuală. Trei obiective din comuna Roșcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Toate trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]