5,975 matches
-
solicitarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile și termenele prevăzute de lege, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență. (2) Verificările prevăzute la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură
REGULAMENT din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276663]
-
art. 27 se aplică în mod corespunzător. Articolul 44 (1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport motivat prin care, în baza întregului material probatoriu administrat, Inspecția Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență. (2) Raportul se întocmește într-un exemplar original care se atașează la dosarul lucrării. Articolul 45 (1) În procedura de avizare și confirmare, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea directorului direcției, poate dispune, prin rezoluție, o
REGULAMENT din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276663]
-
5^1) În cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute la art. 5 și 6 vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării. ... – Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
Curții Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației, pe lângă rată (capital și dobândă), penalități și daune-interese; în schimb, dacă a fost de bună-credință, va datora doar rata (capital și dobândă). Având în vedere cele expuse, art. 7 alin. (5^1) din Legea
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, potrivit căruia se pedepsește cu închisoare ori cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societății care folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, (ii) al infracțiunii de gestiune frauduloasă sau
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
aducă beneficii materiale injuste pentru firma beneficiară și prejudicii autorității contractante. Apreciază că folosirea sintagmei „pe nedrept“, criticată de autoarea excepției, privește procedura prin care sunt obținute fondurile (modus operandi) și semnifică utilizarea unor mijloace frauduloase (folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete). Consideră că locuțiunea „pe nedrept“ se raportează nu atât la aspectele invocate de autorul excepției, ci - mai degrabă - la caracterul necuvenit al fondurilor, rezultat al utilizării procedeelor frauduloase, menite să inducă în
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
78/2000 în redactarea dată prin prevederile art. 79 pct. 12 din Legea nr. 187/2012, care au produs efecte în cauză, astfel încât Curtea se va pronunța asupra acestor norme juridice în forma menționată, având următorul cuprins: „Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
78/2000, sintagma „pe nedrept“ are în vedere principala caracteristică, în viziunea legiuitorului, a rezultatului faptei de obținere de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prin folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Cu alte cuvinte, „pe nedrept“, în sensul textului criticat, arată caracterul ilicit al rezultatului comiterii faptei prevăzute în ipoteza normei de incriminare criticate. ... 16. Așa fiind, interpretarea per a contrario a dispozițiilor
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
criticat, arată caracterul ilicit al rezultatului comiterii faptei prevăzute în ipoteza normei de incriminare criticate. ... 16. Așa fiind, interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu este aceea că folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete ar putea avea ca rezultat și obținerea, în mod legal, de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Dimpotrivă, interpretând per a
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
menționează titularul cererii de înlocuire a măsurii preventive, Curtea reține că un caz particular privind înlocuirea unei măsuri preventive cu alta mai grea este acela în care inculpatul este supus controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune și încalcă cu rea-credință obligațiile care îi revin ori există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa. În această ipoteză, potrivit art. 215 alin. (7) din Codul de
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege. Totodată, Curtea reține că măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestului preventiv, în cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credință măsura sau obligațiile care îi revin ori există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa. Potrivit art. 221 alin. (11) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
cuprinde, conform alin. (8) al art. 318, termenul până la care acele obligații trebuie îndeplinite, precum și sancțiunea nedepunerii dovezilor la procuror. Prin urmare, suspectul/inculpatul nu poate pretinde că nu cunoaște consecințele la care se expune în cazul neîndeplinirii, cu rea-credință, a celor stabilite prin actul procurorului. ... 12. În plus, nu se poate vorbi despre o incertitudine perpetuă cauzată de imposibilitatea de apreciere rezonabilă a intervalului de timp în care suspectul/inculpatul poate fi tras la răspundere penală, întrucât Codul penal prevede
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: Articolul 318 Renunțarea la urmărirea penală (9) În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. ... 18. Dispozițiile art. 318 alin. (7) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței. Dispozițiile alin. (7) al art. 318 din Codul de procedură penală arată că neîndeplinirea cu rea-credință a obligației, în cazul de față obligația de a presta muncă neremunerată, în termenul de 6-9 luni, justifică revocarea ordonanței de renunțare la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul având sarcina de a dovedi îndeplinirea obligațiilor sau de a prezenta motivele
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
inculpatul având sarcina de a dovedi îndeplinirea obligațiilor sau de a prezenta motivele neîndeplinirii acestora. ... 22. În temeiul art. 335 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, când constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, procurorul o va revoca și va dispune redeschiderea urmăririi penale, act supus confirmării judecătorului de cameră preliminară în termen de cel mult 3 zile de la emiterea acestuia, sub sancțiunea nulității
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
de consiliu, cu citarea suspectului sau a inculpatului și cu participarea procurorului, pe baza lucrărilor și a materialelor din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. ... 23. Din analiza textelor mai sus indicate rezultă că neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de a presta muncă neremunerată, stabilită inițial prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, reprezintă un caz expres prevăzut la art. 335 alin. (3) din Codul de procedură penală, care conduce la redeschiderea urmăririi penale, aceasta fiind, la
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
urmărire penală, apreciind inclusiv prin raportare la circumstanțele concrete ale faptei săvârșite, la conduita făptuitorului și împrejurările care au dus la neexecutarea integrală sau parțială a obligației de a presta muncă neremunerată și dacă această neexecutare s-a realizat cu rea-credință. Evident, reluarea urmăririi penale nu poate fi dispusă dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal [art. 332 alin. (2) din Codul de procedură penală], prescripția fiind una dintre aceste cauze
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
Biroul de credit, precum și suspendarea oricăror proceduri judiciare sau extrajudiciare), ale art. 7 alin. (4) și (5^1) (suspendarea plăților către creditor și suspendarea oricăror proceduri judiciare sau extrajudiciare până la soluționarea definitivă a contestației, precum și obligarea debitorului de rea-credință la plata penalităților și daunelor-interese în cazul admiterii contestației) și ale art. 8 alin. (5) (dreptul consumatorului de a cere instanței stingerea obligațiilor în cazul în care a fost supus unei executări silite) din Legea nr. 77/2016 privind darea în
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
judecată reglementate ca atare de lege. De asemenea, textul criticat nu prevede o procedură de confirmare de primire a contestației din partea autorității contractante, astfel cum este și situația din speța dedusă controlului de constituționalitate, în care, intenționat și cu rea-credință, autoritatea contractantă nu a confirmat primirea contestației. Prin urmare, acest text nu ar trebui să aibă un caracter sancționator, ci unul care să conducă la celeritatea procedurii, în vederea depunerii unui punct de vedere cât mai curând din partea autorității
DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299845]
-
de către autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu ar confirma primirea contestației până la expirarea termenului legal de contestare, Curtea observă, pe de o parte, că aceste afirmații se fundamentează pe o prezumție de rea-credință și, pe de altă parte, reprezintă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea în concret a legii, neintrând în sfera contenciosului constituțional. ... 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299845]
-
creditului sau obligația de plată lunară ating pragul valoric prevăzut de legiuitor, fără a se lua în considerare situația debitorilor și specificul contractelor de credit încheiate și fără a face o diferențiere între debitorii de bună-credință și cei de rea-credință, între cei care nu mai pot să plătească și cei care nu mai vor să plătească. ... 84. Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că textele criticate nu sunt contrare prevederilor din Constituție. ... 85. Judecătoria Cornetu - Secția civilă apreciază că reglementarea unor
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
5^1) În cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute la art. 5 și 6 vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării. ; ... – Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației, pe lângă rată (capital și dobândă), penalități și daune-interese; în schimb, dacă a fost de bună-credință, va datora doar rata (capital și dobândă). Având în vedere cele expuse, art. 7 alin. (5^1) din Legea
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
de arhitectură (1) Arhitectul are dreptul de a exprima evaluări critice asupra lucrărilor altor arhitecți, în mod obiectiv, argumentat și cu respectarea normelor profesionale, în contexte academice, profesionale sau culturale. (2) Sunt interzise exprimările publice jignitoare, defăimătoare sau formulate cu rea-credință, care pot aduce atingere reputației profesionale a unui coleg, în afara cadrului unei critici fundamentate. Articolul 78 Informarea despre abuzuri (1) Arhitectul are dreptul de a sesiza Comisiei de disciplină a Ordinului, cu bună-credință, fapte grave de natură profesională legate
CODUL DEONTOLOGIC din 15 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299823]
-
de la autoritățile publice tutelare și de la întreprinderile publice în vederea elaborării viitorilor indicatori de performanță și în scopul îmbunătățirii performanței întreprinderilor publice; ... (vi) AMEPIP poate sancționa întreprinderile publice, autoritățile publice tutelare și persoanele fizice vinovate de neîndeplinirea cu rea-credință a indicatorilor de performanță; neîndeplinirea în mod repetat a indicatorilor de performanță de către întreprinderea publică sancționată poate conduce la preluarea de către AMEPIP a calității de autoritate publică tutelară, prin act normativ aprobat de Guvern; ... ... b) în legătură cu
LEGE nr. 187 din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271760]