559 matches
-
catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația reactantului, este dată de relația: Operatorul “d” este un element diferențial ce se referă la variații infinit de mici
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația reactantului, este dată de relația: Operatorul “d” este un element diferențial ce se referă la variații infinit de mici și de aceea vom avea o anumită valoare a vitezei de reacție la un moment dat. După separarea variabilelor și integrarea acestora
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ecuația cinetică integrală în formă logaritmică: Această ecuație poate fi scrisă și sub următoarea formă: Prin scoaterea termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât scăderea concentrației
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reacție ireversibilă de ordinul I: Această ecuație cinetică reprezintă ecuația generală a unei drepte cu panta negativă. Din această ecuație se poate deduce: Ecuația (74), servește la calcularea vitezei specifice a reacțiilor de ordinul I, când se cunosc valorile concentrațiilor reactanților și ale produșilor de reacție, la diferite momente t: a) la diferite intervale de timp "t" se determină concentrațiile "x", valori ce se introduc în ecuația (75), în acest mod determinându-se constanta kcalculat; b) se reprezintă grafic dependența lg
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
făcut de dreaptă cu sensul pozitiv al axei Ot (Figura 18): Observații: Dacă reacția se desfășoară după o cinetică de ordinul întâi, atunci kcalculat = kexperimental. Reprezentând grafic ecuațiile (72) și (73), se observă că, în timp, are loc scăderea concentrației reactanților și creșterea concentrației produșilor de reacție, fapt evidențiat în figura 19: Fig. 19. Variația concentrației reactanților și produșilor de reacție în timp, c = f(t) Punctul de intersecție M al celor două curbe este caracterizat de egalitatea: sau: Înlocuind valoarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
după o cinetică de ordinul întâi, atunci kcalculat = kexperimental. Reprezentând grafic ecuațiile (72) și (73), se observă că, în timp, are loc scăderea concentrației reactanților și creșterea concentrației produșilor de reacție, fapt evidențiat în figura 19: Fig. 19. Variația concentrației reactanților și produșilor de reacție în timp, c = f(t) Punctul de intersecție M al celor două curbe este caracterizat de egalitatea: sau: Înlocuind valoarea "x" din ecuația (78) în ecuația (70) se obține timpul de înjumătățire al reacției (t1/2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
al celor două curbe este caracterizat de egalitatea: sau: Înlocuind valoarea "x" din ecuația (78) în ecuația (70) se obține timpul de înjumătățire al reacției (t1/2), valoare ce reprezintă timpul după care a reacționat jumătate din concentrația inițială a reactantului: Din ecuația (79) rezultă că timpul de înjumătățire a unei reacții de ordinul I nu depinde de concentrația inițială a reactantului ci depinde numai de temperatură și natura reactanților. Această ecuație servește la calcularea timpului de înjumătățire a unor reacții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de înjumătățire al reacției (t1/2), valoare ce reprezintă timpul după care a reacționat jumătate din concentrația inițială a reactantului: Din ecuația (79) rezultă că timpul de înjumătățire a unei reacții de ordinul I nu depinde de concentrația inițială a reactantului ci depinde numai de temperatură și natura reactanților. Această ecuație servește la calcularea timpului de înjumătățire a unor reacții de ordinul I, când se cunoaște viteza specifică. Partea experimentală În soluție apoasă aspirina suferă o reacție de hidroliză: În soluții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reprezintă timpul după care a reacționat jumătate din concentrația inițială a reactantului: Din ecuația (79) rezultă că timpul de înjumătățire a unei reacții de ordinul I nu depinde de concentrația inițială a reactantului ci depinde numai de temperatură și natura reactanților. Această ecuație servește la calcularea timpului de înjumătățire a unor reacții de ordinul I, când se cunoaște viteza specifică. Partea experimentală În soluție apoasă aspirina suferă o reacție de hidroliză: În soluții foarte diluate reacția decurge după cinetica reacțiilor de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este de ordinul I, deoarece viteza de reacție depinde numai de concentrația clorhidratului de tetraciclină, ionii de hidrogen având rol de catalizator. Viteza de reacție la un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de reacție depinde numai de concentrația clorhidratului de tetraciclină, ionii de hidrogen având rol de catalizator. Viteza de reacție la un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru viteza specifică (k): Pentru calcularea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru viteza specifică (k): Pentru calcularea vitezei specifice (k), se determină concentrația produsului de reacție (clorhidrat de anhidrotetraciclina) la diferite intervale de timp. Pentru determinarea vitezei
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
VITEZEI SPECIFICE (k) A REACȚIEI DE HIDROLIZĂ BAZICĂ A ACETATULUI DE ETIL Considerații teoretice Studiul cineticii formale a reacțiilor ireversibile de ordinul II Reacțiile de ordinul II sunt reacțiile a căror viteză de reacție este proporțională cu concentrația unui singur reactant la puterea a doua (97) sau cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98): În cazul în care viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98), ecuația generală a unei reacții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Considerații teoretice Studiul cineticii formale a reacțiilor ireversibile de ordinul II Reacțiile de ordinul II sunt reacțiile a căror viteză de reacție este proporțională cu concentrația unui singur reactant la puterea a doua (97) sau cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98): În cazul în care viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98), ecuația generală a unei reacții ireversibile de ordinul II poate fi redată astfel: A + B → M + N
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
viteză de reacție este proporțională cu concentrația unui singur reactant la puterea a doua (97) sau cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98): În cazul în care viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98), ecuația generală a unei reacții ireversibile de ordinul II poate fi redată astfel: A + B → M + N la timpul t = 0 [a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
98), ecuația generală a unei reacții ireversibile de ordinul II poate fi redată astfel: A + B → M + N la timpul t = 0 [a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ordinul II poate fi redată astfel: A + B → M + N la timpul t = 0 [a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
B → M + N la timpul t = 0 [a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv din reactantul B la timpul t, (mol/L). Ecuația cinetică diferențială a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv din reactantul B la timpul t, (mol/L). Ecuația cinetică diferențială a unei reacții de ordinul II poate fi scrisă: Pornind de la ecuația cinetică diferențială (99) se deduce ecuația cinetică integral liniarizată: sau: Ecuațiile (100) și (101) pot
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv din reactantul B la timpul t, (mol/L). Ecuația cinetică diferențială a unei reacții de ordinul II poate fi scrisă: Pornind de la ecuația cinetică diferențială (99) se deduce ecuația cinetică integral liniarizată: sau: Ecuațiile (100) și (101) pot fi folosite pentru aflarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
că valoarile kexperimental și respectiv kcalculat sunt egale. Timpul de înjumătațire (t1/2) pentru reacțiile de ordinul II este dat de relația: Ecuația (104) arată că timpul de înjumătațire a unei reacții de ordinul II depinde de concentrația inițială a reactanților, iar prin intermediul lui k depinde de temperatură și de natura reactanților. Partea experimentală Reacția de hidroliză bazică a acetatului de etil are loc conform ecuației: CH3 COOC2H5 + NaOH CH3 COONa + C2H5OH b a x în care: a = concentrația inițială a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
t1/2) pentru reacțiile de ordinul II este dat de relația: Ecuația (104) arată că timpul de înjumătațire a unei reacții de ordinul II depinde de concentrația inițială a reactanților, iar prin intermediul lui k depinde de temperatură și de natura reactanților. Partea experimentală Reacția de hidroliză bazică a acetatului de etil are loc conform ecuației: CH3 COOC2H5 + NaOH CH3 COONa + C2H5OH b a x în care: a = concentrația inițială a NaOH, (mol/L); b = concentrația inițială a reactantului CH3COOC2H5, (mol/L
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]