510 matches
-
la care se completează formularul. Rubrica "Persoana declarantă" Se completează cu denumirea persoanei declarante căreia i se transmite situația. Rubrica "Cod" Se completează cu codul informatic atribuit de Banca Națională a României persoanei declarante căreia i se transmite situația. Rubrica "Nume/Denumire persoană recenzată" Se completează cu numele sau denumirea completă a persoanei recenzate. Rubrica "Cod de identificare" Se completează astfel: a) în cazul persoanelor juridice rezidente, cu codul unic de înregistrare; ... b) în cazul persoanelor fizice române, cu codul numeric personal; ... c) în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
cu denumirea persoanei declarante căreia i se transmite situația. Rubrica "Cod" Se completează cu codul informatic atribuit de Banca Națională a României persoanei declarante căreia i se transmite situația. Rubrica "Nume/Denumire persoană recenzată" Se completează cu numele sau denumirea completă a persoanei recenzate. Rubrica "Cod de identificare" Se completează astfel: a) în cazul persoanelor juridice rezidente, cu codul unic de înregistrare; ... b) în cazul persoanelor fizice române, cu codul numeric personal; ... c) în cazul persoanelor fizice străine, cu codul țării care a emis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
persoanei declarante care transmite formularul la CRC. Rubrica 1 - "Tip formular" Se completează cu tipul formularului (F2 A, F2 B, F2 C, F3 A sau F3 B) prin care s-a transmis informația eronată. Rubrica 2 - "Cod de identificare persoană recenzată/Cod CRC" Se completează cu codul de identificare al persoanei recenzate sau cu codul CRC atribuit riscului pentru care se solicită corecția. Rubrica 3 - "Rubrică" Se completează cu numărul coloanei în care se semnalează eroarea. În cazul formularului F3 A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
Se completează cu tipul formularului (F2 A, F2 B, F2 C, F3 A sau F3 B) prin care s-a transmis informația eronată. Rubrica 2 - "Cod de identificare persoană recenzată/Cod CRC" Se completează cu codul de identificare al persoanei recenzate sau cu codul CRC atribuit riscului pentru care se solicită corecția. Rubrica 3 - "Rubrică" Se completează cu numărul coloanei în care se semnalează eroarea. În cazul formularului F3 A, coloana 8, respectiv 13, numărul va conține 2 numere, astfel: prima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
Data" Se completează cu data la care se acceptă cererea. Rubricile "pentru luna" și "anul" Se completează cu luna și anul pentru care s-a transmis informația de risc de credit sau informația referitoare la carduri. ZONA 1 Rubrica "Persoana recenzată" Se completează cu numele sau denumirea completă a persoanei recenzate care a emis cererea. Rubrica "CODUL DE IDENTIFICARE " Se completează astfel: a) în cazul persoanelor juridice rezidente, cu codul unic de înregistrare; ... b) în cazul persoanelor fizice române, cu codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
Rubricile "pentru luna" și "anul" Se completează cu luna și anul pentru care s-a transmis informația de risc de credit sau informația referitoare la carduri. ZONA 1 Rubrica "Persoana recenzată" Se completează cu numele sau denumirea completă a persoanei recenzate care a emis cererea. Rubrica "CODUL DE IDENTIFICARE " Se completează astfel: a) în cazul persoanelor juridice rezidente, cu codul unic de înregistrare; ... b) în cazul persoanelor fizice române, cu codul numeric personal; ... c) în cazul persoanelor fizice străine, cu codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
cu denumirea completă a persoanei declarante la care se depune cererea. Rubrica "Codul" Se completează cu codul informatic atribuit de Banca Națională a României unității teritoriale a persoanei declarante la care se depune cererea. ZONA 3 Rubrica 1 - "Codul de identificare a persoanei recenzate/Codul CRC" Se completează cu codul de identificare a persoanei recenzate sau cu numărul atribuit de CRC riscului pentru care se solicită concilierea. Rubrica 2 - "Informația contestată - Denumire rubrică" Se completează cu denumirea rubricii în care se semnalează presupusa eroare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
Rubrica "Codul" Se completează cu codul informatic atribuit de Banca Națională a României unității teritoriale a persoanei declarante la care se depune cererea. ZONA 3 Rubrica 1 - "Codul de identificare a persoanei recenzate/Codul CRC" Se completează cu codul de identificare a persoanei recenzate sau cu numărul atribuit de CRC riscului pentru care se solicită concilierea. Rubrica 2 - "Informația contestată - Denumire rubrică" Se completează cu denumirea rubricii în care se semnalează presupusa eroare. Rubrica 3 - "Informația contestată - Conținut" Se completează cu informația de risc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
Informația contestată - Conținut" Se completează cu informația de risc de credit sau informația referitoare la carduri considerată eronat înregistrată în baza de date a CRC, indicată prin rubricile 1 și 2. Rubrica 4 - "Informația considerată corectă" Se completează de către persoana recenzată care a inițiat concilierea cu informația de risc de credit sau informația referitoare la carduri presupusă corectă. Prin "Semnătura emitentului" se înțelege semnătura persoanei fizice sau semnătura reprezentantului persoanei juridice și ștampila însoțitoare. Prin "Semnătura autorizată și ștampila persoanei declarante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238575_a_239904]
-
criticului asupra unui scriitor nu se preface în autocritică liber consimțită în măsura în care a fost înțeleasă din partea scriitorului, între critică și creație este o prăpastie și una nu poate ajuta pe cealaltă. În treacăt fie zis, toate cărțile care apar trebuiesc recenzate fără excepție în cronici literare stabile, într-un spirit serios, adică în așa fel încât să se înțeleagă ce e bine și ce e rău. O critică constructivă înseamnă după mine o critică onestă, rațională și făcută de un om
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
meargă în oraș un medic evreu care are medicamente, să le aducă și să aprovizioneze cu ele spitalele. 5. Pentru ca să se poată îndeplini toate condițiunile de alimentare, Domnul Comandant al Ghetoului va îngriji ca fiecare din casele aglomerate cu evrei recenzați să aibă organizată o echipă de corvoadă și aprovizionare. Tuturor membrilor acestor echipe li se vor elibera autorizațiuni de liberă circulație în ghetou, de către dl. Prefect al Județului. Se vor săpa closete de campanie la fiecare din aceste imobile sub
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestor echipe li se vor elibera autorizațiuni de liberă circulație în ghetou, de către dl. Prefect al Județului. Se vor săpa closete de campanie la fiecare din aceste imobile sub îngrijirea Dlui Comandant al Ghetoului. 6. Gărzile ce păzesc casele cu recenzați, în timp de noapte, vor face paza în apropierea imobilelor, iar în timpul zilei se va îndepărta cordonul de pază astfel ca evreii să aibă destul spațiu afară pentru aprovizionare și higienă. 7. S'a luat cunoștință de raportul Dlui Dr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Evreilor Nr. 72 1.II.1942 Către 1/. Comandantul Ghettoului 785 2/. Dl. Medic Solcănescu În legătură cu cele discutate la convocarea din ziua de 31 Ianuarie 1942, se ordonă: A. Localurile de colectarea recenzaților. 1/. Veți lua măsuri pentru ca toți evreii recenzați și strânși în localurile de colectarea recenzaților să li se dea libertate în timpul zilei de a ieși pe afară și a-și face necesitățile precum și pentru alte chestiuni. 2/. Să se curețe și dezinfecteze localul în bune condițiuni. 3/. Să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pază va fi mai îndepărtat de clădire în timpul zilei, pentru a putea da loc mai mult de ieșire. 5/. Se vor săpa latrine de campanie unde își vor face necesitățile. 6/. Fiecare din cele 3 localuri de colectare a celor recenzați vor avea personalul sanitar evreu, care să dirijeze curățenia și felul de cazare în local, precum și o echipă de 3-4 persoane care să dirijeze aducerea apei și a mâncării pentru cei aflați în local. Aceste persoane vor avea autorizație semnată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
celor ce se eschivau (se alătură ordinul dat pentru prima serie de razii de 10 zile)829. 4). La data de 28 Februarie 1942 situația evreilor rămași în Odessa este următoarea: a) În Ghettou 113 evrei (bărbați, femei și copii), recenzați, gata a fi expediați; Aceștia sunt dintre cei ce s'au sustras și au fost prinși ulterior de către autoritățile polițienești, prin raziile efectuate și chiar de armată. b) În Închisoarea Centrală, 1197 evrei, în marea lor majoritate bărbați între 18-50
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
985 125.528 242.868 100.593 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 455) și 1928 (p. 430) Anul școlar 1910/1911 oferă o imagine completă a învățământului primar din rurarul românesc. Din totalul de 841.795 de copii recenzați ca având vârsta potrivită pentru a urma cursurile școlare, doar 522.235 sunt înscriși, ceea ce înseamnă că un procent de 62 la sută din disponibilul populațional a fost angrenat în sistemul educațional. În pofida egalitarismului de sex anunțat în Legea instrucțiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbat radical tabloul general. Situația cunoașterii de carte și a învățământului primar în cele patru regiuni românești înainte de unire se prezenta în felul următor: Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 Provincia istorică Școli primare românești Învățători Elevi recenzați Elevi înscriși Rata analfabetismului % Vechiul Regat 5.344 8.851 1.032.175 ≈400.00015 43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile rămâneau sub așteptări. În cadrul învățământului de stat, cei care absolveau școala primară nu depășeau procentul de 60 la sută. Tabel 21. Rata promovabilității în educație primară în anul școlar 1928/1929 Elevi recenzați Tipul școlii Înscriși Promovați Repetenți, eliminați % de repetenți și eliminați 2.806.669 Stat 1.787.055 1.065.507 721.548 40,38 Particulare 6.689 6.120 569 8,51 Confesionale 135.478 109.812 25.666 18
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedere „chestionarele” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lansate de cărturarii timpului către intelectualitatea satelor, cum și recomandările forurilor centrale făcute cu ocazia întocmirii recensămintelor populației, lucrări ce trebuia să înceapă cu un scurt istoric al localității recenzate. Spre exemplu, recensămintele din 1939 și din 1940 cuprind încercări de a se veni cu anumite date istorice privind înființarea și evoluția satelor de pe teritoriul comunei Umbrărești, dar ele, datele, sunt rudimentare și inexacte, cu aprecieri inadecvate domeniului. De pildă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și comparând cifrele referitoare la numărul locuitorilor din satele vecine, din această catagrafie, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecut numele Slobozia-Torcești și nu Cătunași sau Salcia. Este greșită localizarea dată acestui sat, în Tezaurul toponimic al României, la est de Bârlad. În catagrafii se arată și hramul bisericii satului, deci, într-un fel, parohia de care aparțineau oamenii recenzați, ajutându-ne acum să identificăm și să localizăm așezările catagrafiate în raport de cele existente în prezent. Umbrăreștii-răzeși sunt arătați că depind de biserica cu hramul Adormirea Precistii și noi credem că nu poate fi altă biserică decât aceea de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din HOTĂRÂREA nr. 922 din 21 septembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011. Articolul 2 (1) Înregistrarea se face, de regulă, la domiciliul/reședința persoanelor de către recenzori, pe baza declarației pe propria răspundere a persoanelor recenzate, sau de către un membru al gospodariei cu capacitate deplina de exercițiu. ... (2) Pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetățenii români actul de identitate, certificatul de naștere în cazul minorilor, iar pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218080_a_219409]
-
frontierei sau documente eliberate de autoritățile române care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României. ... (3) Alte acte legale, cu excepția celor prevăzute la alin. (2), care atestă validitatea informațiilor referitoare la persoane și locuințe sunt consultate numai cu acordul persoanelor recenzate. ... (4) Pe toată perioada de recenzare, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, personalul de recensământ și membrii comisiilor de recensământ se identifică prin prezentarea legitimației care să le ateste calitatea. ... (5) Persoanele prezente la domiciliu/reședință sunt înregistrate de către recenzorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218080_a_219409]
-
din HOTĂRÂREA nr. 922 din 21 septembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011. Articolul 2 (1) Înregistrarea se face, de regulă, la domiciliul/reședința persoanelor de către recenzori, pe baza declarației pe propria răspundere a persoanelor recenzate, sau de către un membru al gospodariei cu capacitate deplina de exercițiu. ... (2) Pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetățenii români actul de identitate, certificatul de naștere în cazul minorilor, iar pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249320_a_250649]