4,483 matches
-
Se arată că, în cauză, actul prin care s-a dispus soluția de clasare, respectiv rechizitoriul, nu i-a fost înmânat de Parchet, ci de instanță, respectiv de judecătorul de cameră preliminară, atunci când Parchetul a sesizat instanța cu același rechizitoriu ce conține și dispoziții de trimitere în judecată. În situația în care ar fi sancționat, în sensul respingerii plângerii ca inadmisibilă sau tardivă, „înseamnă că s-a prorogat o competență de comunicare a actului când are numele de Rechizitoriu, către
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
care ar fi sancționat, în sensul respingerii plângerii ca inadmisibilă sau tardivă, „înseamnă că s-a prorogat o competență de comunicare a actului când are numele de Rechizitoriu, către un alt organ judiciar, respectiv judecătorul de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul“. Această competență este „nescrisă de legiuitor“ și nu a fost cunoscută de petent, „legiuitorul încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție“. ... 11. Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția este neîntemeiată. Expunându-se pe larg jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
4) din Codul de procedură penală, lipsa de claritate a acestor norme, criticând, în realitate, modalitatea în care au fost aplicate în cauză. ... 18. Se susține astfel că, în cauză, actul prin care s-a dispus soluția de clasare, respectiv rechizitoriul, nu i-a fost înmânat de Parchet, ci de instanță, respectiv de judecătorul de cameră preliminară, atunci când Parchetul a sesizat instanța cu același rechizitoriu, ce conține și dispoziții de trimitere în judecată. În situația în care ar fi sancționat
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
susține astfel că, în cauză, actul prin care s-a dispus soluția de clasare, respectiv rechizitoriul, nu i-a fost înmânat de Parchet, ci de instanță, respectiv de judecătorul de cameră preliminară, atunci când Parchetul a sesizat instanța cu același rechizitoriu, ce conține și dispoziții de trimitere în judecată. În situația în care ar fi sancționat, în sensul respingerii plângerii ca inadmisibilă sau tardivă, „înseamnă că s-a prorogat o competență de comunicare a actului care are numele de Rechizitoriu către
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
care ar fi sancționat, în sensul respingerii plângerii ca inadmisibilă sau tardivă, „înseamnă că s-a prorogat o competență de comunicare a actului care are numele de Rechizitoriu către un alt organ judiciar, respectiv judecătorul de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul“. Această competență este „nescrisă de legiuitor“ și nu a fost cunoscută de petent, „legiuitorul încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție. “ ... 19. Se observă că toate aceste argumente sunt apărări formulate în cauză, care vizează modalitatea de interpretare
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
a conduce vehicule în România. A arătat că, deși inculpatul a uzat de procedura abreviată a recunoașterii învinuirii, instanța, în considerarea dispozițiilor art. 377 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu era ținută de încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu. Fiind sesizată cu apelul declarat de inculpatul S.C., Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a pus în discuție, la termenul din data de 3 mai 2022, cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
în vedere mai multe acte de inculpare. Susține că, în lumina prevederilor noului Cod de procedură penală, singurul act de inculpare este ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, care a devenit cel mai elaborat act de urmărire penală, rechizitoriul fiind doar un act de sesizare a instanței de judecată, conform art. 329 din Codul de procedură penală. În acest act de sesizare a instanței trebuie să fie transpusă întocmai ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, așa cum
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
a instanței trebuie să fie transpusă întocmai ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, așa cum reiese din prevederile art. 328 din Codul de procedură penală. Susține astfel că, în toate cazurile, instanța de judecată nu mai judecă un rechizitoriu (identic reglementării procesual penale anterioare), ci doar un act de inculpare, respectiv ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, iar în rechizitoriu nu pot fi reținute, pentru prima dată, aspecte care nu au fost reținute în actul de inculpare
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
Codul de procedură penală. Susține astfel că, în toate cazurile, instanța de judecată nu mai judecă un rechizitoriu (identic reglementării procesual penale anterioare), ci doar un act de inculpare, respectiv ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, iar în rechizitoriu nu pot fi reținute, pentru prima dată, aspecte care nu au fost reținute în actul de inculpare. Apreciază că această modificare legislativă este strâns legată de prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
începe urmărirea penală, pune în mișcare acțiunea penală și îl poate reține pe suspect sau pe inculpat“. Faptul că, potrivit noului Cod de procedură penală, nu se mai dă posibilitatea procurorului de a pune în mișcare acțiunea penală și prin rechizitoriu, odată cu sesizarea instanței, ci în mod obligatoriu acesta trebuie să pună în mișcare acțiunea penală în cursul cercetării penale, printr-un act separat, nu este de natură să susțină teza interpretării restrictive a art. 14 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
inferioară gradului profesional, în acest sens fiind anexate hotărârile instanței supreme. Prin Încheierea nr. 363 din 16 iunie 2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
art. 340 din noul C. proc. pen., care se citește astfel: Articolul 340 - Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată (1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 [plângerile împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror] poate face plângere, în termen de [douăzeci] de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
care s-a dispus soluția. În ceea ce privește supunerea ordonanței de clasare controlului judecătoresc , Curtea a reținut că, potrivit art. 340 alin. (1) din același act normativ, „persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță“. Potrivit
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
normelor procesual penale și privește cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanță după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată, Curtea a reținut că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanșării procedurii camerei preliminare. Astfel, Curtea a constatat că norma tranzitorie, reglementată de prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018, instituie o
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
urmărirea penală - situația de fapt și de drept nu s-a schimbat, iar procurorul de caz ar fi trebuit să dispună aceeași soluție, acest lucru nu a fost posibil din cauza textului de lege criticat, procurorul fiind forțat să întocmească rechizitoriul și să trimită inculpatul în judecată. Așadar, chiar dacă cererea de confirmare a ordonanței de renunțare la urmărirea penală este respinsă din culpa organelor judiciare, se poate ajunge în situația ca suspectul/inculpatul să fie trimis în judecată, deși se apreciază
DECIZIA nr. 270 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258783]
-
alin. (1), (2), (7), (8), (11), (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lucian Gabriel Onea într-o cauză penală aflată în faza de cameră preliminară, cauză ce are la bază un rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților sub acuzația de săvârșire a unor infracțiuni contra înfăptuirii justiției. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele legale criticate, reglementând procedura de selecție și numire a procurorului
DECIZIA nr. 594 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267377]
-
3) încetarea procesului penal, în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură penală. ... 19. Așa fiind, pe de o parte, obiectivul procedurii de cameră preliminară este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
prezumția de nevinovăție a inculpatului. Textele legale criticate permit ca suspendarea magistratului din funcție, pe o durată nedeterminată, să fie luată automat doar în temeiul unui act al procurorului - ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, rechizitoriul. Rezultă că, în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare pronunțate de instanță, dispozițiile legale criticate stabilesc o sancțiune arbitrară și neconstituțională, întemeiată strict pe aprecierile în sensul vinovăției magistratului inculpat făcute de către procuror. ... 6. Totodată, măsura suspendării, în temeiul
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 6 februarie 2012, Curtea a reținut că împrejurarea că secțiile Consiliului Superior al Magistraturii doar constată dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva magistratului prin ordonanță sau rechizitoriu decurge din lege, iar o astfel de soluție legislativă este justificată de activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, pentru a putea beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă, prevăzută de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, inculpatul este obligat să recunoască toate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, chiar dacă nu a avut nicio contribuție la săvârșirea lor. Astfel, se ajunge la situația în care o persoană trimisă în judecată și care a săvârșit una sau mai multe fapte penale să fie obligată să recunoască și alte fapte
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
la apărare. Aplicarea beneficiului prevăzut de lege doar anumitor categorii de inculpați, în funcție de conduita lor procesuală impusă, reprezintă o încălcare a egalității cetățenilor în fața legii. Aplicarea acestui beneficiu condiționat de recunoașterea în totalitate a faptelor descrise în rechizitoriu reprezintă o încălcare a caracterului echitabil al procesului penal, a prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare, principii stipulate în art. 21 alin. (3),art. 23 alin. (11) și art. 24 alin. (1) din Constituție. ... 6. Mai mult, rechizitoriul
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
rechizitoriu reprezintă o încălcare a caracterului echitabil al procesului penal, a prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare, principii stipulate în art. 21 alin. (3),art. 23 alin. (11) și art. 24 alin. (1) din Constituție. ... 6. Mai mult, rechizitoriul reprezintă un act al acuzării, act pe care inculpatul nu are posibilitatea de a-l influența. Or, obligarea inculpatului de a recunoaște toate faptele din rechizitoriu poate da naștere la situații abuzive de natură a înfrânge dreptul la apărare în
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
,art. 23 alin. (11) și art. 24 alin. (1) din Constituție. ... 6. Mai mult, rechizitoriul reprezintă un act al acuzării, act pe care inculpatul nu are posibilitatea de a-l influența. Or, obligarea inculpatului de a recunoaște toate faptele din rechizitoriu poate da naștere la situații abuzive de natură a înfrânge dreptul la apărare în componenta referitoare la egalitatea de arme. În consecință, procurorul se află pe o poziție de superioritate prin faptul că el este cel care întocmește rechizitoriul, iar
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
din rechizitoriu poate da naștere la situații abuzive de natură a înfrânge dreptul la apărare în componenta referitoare la egalitatea de arme. În consecință, procurorul se află pe o poziție de superioritate prin faptul că el este cel care întocmește rechizitoriul, iar inculpatul este obligat să accepte faptele descrise de acesta în actul de sesizare a judecătorului de cameră preliminară. În concluzie, autorul excepției susține că, deși procedura simplificată reprezintă un mijloc util în anumite situații, în același timp poate da
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
respingerea, ca nefondate, a cererilor și excepțiilor referitoare la legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor în faza urmăririi penale și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și, respectiv, s-a constatat legalitatea sesizării instanței printr-un alt rechizitoriu, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. ... 7. În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin conferirea atribuției de a efectua rapoarte de constatare inspectorilor antifraudă au fost create premisele unei proceduri inechitabile, contrare
DECIZIA nr. 281 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273896]