3,662 matches
-
ochii lor păgâni de iubire” (Dinu Săraru - Clipa). Am urmat școala generală În localitatea În care am venit pe lume. În această perioadă am Început să scriu primele poeme (vers alb), Îndrăgostită fiind de: Eminescu,Creangă,V.Alecsandri, Topârceanu, ș.a. Recitam adesea, În timp ce adunam vreascuri din grădină și din gardurile vecinilor... pentru a aprinde un foc În vatra din bucătăria de vară, versurile lui George Coșbuc, ce s-au Încrustat adânc În sufletul meu: „Pe vatra veche ard, / Pocnind din vreme
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
târziu, până ardea tot ce adunam împreună cu mult timp înainte. Cel mai mare dintre noi era responsabil. Doar el avea dreptul să arunce ceva la foc când credea că era necesar. Noi, ceilalți toți, stăteam în jurul focului și cântam sau recitam poezii. Ne plăcea mult și felul cum ne spălam dimineața pe față, înainte de a mânca ceva din cele sfințite aduse de la biserică de unul dintre frații cei mai mari. Într-un vas mai mare, se punea apă rece. În apă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
te scot din încurcătură. De-abia acum înțeleg capcana în care a intrat tânărul, îmi vine să râd și să plâng, îi răspund la toate întrebările printr-o singură frază pe care am învățat-o acasă și pe care o recit într-o limbă aproape literară. "Sunt străină, am venit în vizită la fiul meu, îmi place Australia, mă bucur că v-am cunoscut". Pun mâna pe brațul tânărului și îl privesc cu duioșie. "Thank you, very much, it is OK
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sunt caraghioasă. Ce amestec superb pe plaja de la Manly !!!! Soțul lui Aide este șeful unui institut de cercetare. Peste o săptămână activiștii de partid vor veni în vizită la ei. Fiecare cercetător trebuie să învețe "poezia" pe care o va recita în fața activiștilor. Dorin proiectează avioane, deși toți ceilalți ingineri proiectează utilaje pentru industria lemnului. Toată lumea îl îndrăgește pe Dorin fiindcă este țicnit. Are patru copii, toți la școală, care mai de care mai deștept, încă niciunul nu dă semne de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ca tâmpiții, pe inginerii noștri îi umflă râsul pe mocnite, doar nenorocitul de șef pare să sufere de parcă ar fi făcut pe el. Activiștii se opresc la o planșetă, la una dintre fete, o întreabă la ce lucrează, fata își recită poezia ca la carte, fără să clipească, fără pauze, fără să se încurce, al doilea este un stagiar, acesta procedează după același tipic, inginerii bătrâni îl vor linșa după această vizită, se așteptau să aibă puțină imaginație, să se bâlbâie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să clipească, fără pauze, fără să se încurce, al doilea este un stagiar, acesta procedează după același tipic, inginerii bătrâni îl vor linșa după această vizită, se așteptau să aibă puțină imaginație, să se bâlbâie măcar, dar nu, acesta își recită rolul perfect, de parcă ar fi fost clona fetei, "măi să vezi", își zice șeful în sinea lui, crezând că pute mai puțin dacă cei doi și-au jucat atât de bine rolul, dar activiștii înaintează fatal spre masa lui Dorin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și voi, eu nu-l împart pe Alex cu nimeni", altfel am ajunge în situația prietenei mele care spune că a fost la o întâlnire a scriitorilor din diaspora, undeva la malul mării, plimbări prin nisipul încă fierbinte, El, poetul, recita din volumul de poezii, Ea, prietena mea, se uita la apusul roșiatic al soarelui și se gândea ce urmează, o noapte fierbinte de dragoste, se gândea el, va trebui să găsesc o stratagemă să scap din mâinile lui umede, se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
colectivității feminine din sat. Despre mama, sora mai mare cu patru ani, care era o fată deșteaptă și frumoasă, unchiul îmi povesti cum a fost pețită de un pretendent în timpul unei serbări în sala lui Grigore Pircu. Nuța Sasu a recitat poezia Mama de George Coșbuc, făcând să plângă asistența care a răsplătit-o cu lungi aplauze. La sfârșitul spectacolului, i se prezentă bunicii un domn foarte elegant, educat, care se recomandă Bolocan din G. Humor, și i-a spus pur
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
niciunde, răsfirând nimicul din jur. Cu toată bunăvoința mea, trebui să recunosc - individul acesta Îmi trezea un fel de repulsie și Înfiorare În același timp! Modul său ciudat și zgomotos de a se manifesta, trăirea În care se complăcea atunci când “recita” un cuvânt Îi dădeau o anume stranietate, ceva care mă făcea să-l simt foarte departe de mine. Rostirea cuvântului ales devenea pentru el un moment ritualic, care-l transforma pe deplin. Probabil se credea un mic actor ambulant jucând
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Munteanu, Într-un jurnal. Ce bine-l Înțeleg, oi, mati!... Vorbeam, recent, despre impresia extraordinară pe care mi-a produs-o , În adolescență, genialul actor Emil Botta. Era uluitor! Inimitabil! Fascinant! L-am revăzut pe scenă, În 1973, la Gala Recita lurilor dramatice, la Bacău : aceeași impresie. Și totuși, Camil Petrescu, pe cînd era director al Naționalului, cere darea lui afară pentru...lipsă de talent & inteligență scenică. Culmea! Noroc că geniul lui Botta a depășit inaderențele de moment. Dar cîți reușesc
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
gazde tot din simpla rațiune a stârnirii râsului-Așa mam obișnuit de când eram mic. Așa proceda tatăl meu și așa procedez și eu. Ar fi culmea, domnule Grig! - ridică Bogdan tonul a exagerare pe un ton înalt, de parcă ar fi recitat fragmente din Orlando furioso - Cum o să închizi ușa în astfel de situații, când știi foarte bine că ar fi caraghios ca, într-o țară liberă cum e noastră, să te mai și autoclaustrezi. Dar vezi cât paradox? În loc să i se
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
deoarece ele pretind o serie de renunțări la care nu toți sunt dispuși. În orice caz, dr. Thomas era una din persoanele asupra cărora energia Reiky nu avea nici un efect. În privința lui, Joanna-Jeni și toți ceilalți care behăiau patetic, sau recitau versuri În cor, Își pierdeau vremea de pomană. Christina nu era decît victima unor impostori, dacă-și imagina că poate mișca polii Pămîntului cu asemenea improvizații, lipsite de orice fundament științific, și ar fi trebuit să o prevină, dar deocamdată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
simt ca un meteorit, pentru că tot a adus Tîrnăcop vorba, ca o stea căzătoare, cum se zice în popor. — Nu-și pierde timpul nici cu meditații existențiale, nici cu introspecții filozofice, zice Tîrnăcop mai mult pentru sine, de parcă ar fi recitat pe de rost dintr-o carte. Este dominat de Soare, și asta spune multe. Ia ziceți-ne, dom’ Roja, de ce ați avea acum nevoie ca să vă hotărîți să renunțați la toată nebunia asta? — O hartă cu stegulețe roșii și albastre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de genul pretinzînd că totu-i pentru binele nostru și nu În beneficiul lui, chestie care-l face să se bucure răutăcios. — Tu mi-ai spus-o Bruce. Ți-amintești ciai zis: Tresă dibuiești care-s textele grupului șapoi să reciți scenariul. — Mda, mi-amintesc, Îi spunem noi. Deși vezi tu Bruce, tresă Înveți un nou scenariu. E ca și cu porcăria aia de oportunități egale: Împroașcă-i cu asta pe puțoi și fă-o cu convingere. E doar un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
părăsit nevasta, am spus. E-n regulă, bobocule! — Martin! exclamă Rosemary. Câteva minute mai târziu intram pe poarta de la Rembers. 6 „Și-am plecat din Plumtree, Și din statul Tennessee, Și de-atunci mereu A fost iarnă-n jurul meu!“ recită Alexander fluturându-și mâna lungă cu unghii late în fața noii sale aeroterme. Mâneca halatului se unduia și flutura în bătaia curentului de aer cald. Trecuse o jumătate de oră, ședeam în anexa ca o alveolă a studioului lui Alexander, beam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai ascunse ale librăriilor. Poftiți, uitați-vă. Ne arătă o ilustrație. Dinamită pentru Hauptstein și pentru cei de teapa lui. Priviți aceste testicule, priviți această elevație. Și totuși mărimea falusului gigantic ne miră pe nedrept, rosti ursuz, apoi Începu să recite: Obscur et froncé comme un œillet violet, il respire, humblement tapi parmi la mousse. Din buzunarul interior Karp scoase obiectul metalic, pe care Îl așeză Între pagini de-a lungul cotorului cărții. Închizând volumul, ne explică conținutul poemului. — O scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Să simțim că simțim! Și asta fără nici o diminuare a apetitului sexual. Știu o poezie, am bâiguit eu de parcă aș fi fost beat, de parcă m-aș fi crezut cel mai tare din parcare, și am de gând să ți-o recit. Ea era cuibărită în poala mea, cu ochii încă închiși, cu mădularul meu înmuiat lipit de obraz, ca un puișor ieșit din găoace. — Ei, hai, a mormăit ea, nu acum, știi că nu le am pe-astea cu poeziile. — Pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
false. — O-la-la. — Dar e o poezie serioasă. — Păi, zise ea lingându-mi cariciul, e o ofensă gravă. Ah, irezistibile mândrele astea istețe din Sud, mai ales când sunt și lungane, ca tine. — Nu te mai căca atâta pe tine, Portnoy. Recită-mi poezia aia porcoasă. — Porte-noir, i-am răspuns eu, după care am început: Un suflu brusc... Aripa se mai zbate. Uimită-și simte gâtul strâns în cioc, I-s coapsele de áripi mângâiate Și-o strânge lebăda la piept cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Butler Yeats, am răspuns eu și mi-am dat seama cât de lipsit de tact fusesem, cu câtă nesimțire îi atrăsesem atenția asupra prăpastiei dintre noi doi: eu sunt deștept iar tu tăntăloaică, cam așa se traducea faptul că-i recitasem acestei femei una din cele trei poezii pe care, întâmplător, le învățasem pe de rost în cei treizeci și trei de ani de viață ai mei. — Un poet irlandez, am îngăimat eu. — Mda? făcu ea. Și unde-ai învățat-o, mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
simt nașpa de tot - și un impostor. Știu că jumătate din ce-i spun e greșit. Ea însă e minunată. — OK - acuma spune-mi totul de la capăt încă o dată. — Vorbești serios? — Serios! Încă o dată! Dar, pentru Dumnezeu, mai rar! Așa că recit iarăși totul de la capăt și în tot acest timp pantalonii mei continuă să zacă pe jos, și se face tot mai întuneric pe cărarea ascunsă privirilor pe care am parcat, sub frunzișul impresionant. De fapt, frunzele cad chiar în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și se răsuci toată noaptea. Existau momente când devenea conștient de vântul de afară și lua vâjâitul zăpezii drept zgomotul făcut de pietricelele de la malul mării. În acele momente În șopron reînvia imaginea anilor săi de exil, așa că Începu să recite declinările din germană și verbele neregulate din franceză. Dar rezistența lui slăbise și, În loc să afișeze În fața călăilor săi un aer sigur și sarcastic, acum plângea. Coral Musker Îi așeză capul Într-o poziție mai confortabilă, dar Czinner și-l mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să se intereseze despre ce-i vorba. Cred că asta zice. E prea zgomot. Mă uit în oglindă, îmi îndrept cravata și-mi trec degetele prin păr. Cât ai clipi din ochi, cu imaginea lui Henderson reflectată lângă mine, aș recita dintr-o suflare descântecul și, până mâine dimineață, ar ieși din viața mea. Ca și Duncan. Mort. Ar fi cât de poate de ușor. Însă îl întreb dacă merge să port cravată albastră la sacou maro. Capitolul 8 Când primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ne luăm după timp pământesc zice? Și ia o ediție de buzunar dintr-un sertar al biroului. Scoate capacul unui marker galben și deschide cartea. O întreb dacă doamna Boyle discută despre poezii. Și Mona zice: — Adică Helen? Da, a recitat vreodată vreo poezie? A dat vreodată telefon din biroul dânsei și a citit cuiva vreo poezie? — Să nu mă înțelegeți greșit, zice Mona, dar doamna Boyle e mult prea interesată de aspectul material, nu știu cum să spun... Trebuie să încep numărătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
calcane și coloane ionice. La radio, tobele africane se suprapun cu șansonetele franțuzești. Pe jos, dinaintea mea, pagodele chinezești se întrepătrund cu haciendas mexicane și case americane în stil colonial. La televizor, un jucător de golf lovește mingea. O femeie recită primul paragraf din discursul lui Lincoln de la Gettysburg și câștigă zece mii de dolari. Prima casă pe care am făcut-o era o o clădire de patru etaje cu acoperiș mansardat și două scări interioare, una pentru familie și cealaltă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
duc sînt calde, dar pînă la urmă tot aici se întorc la anul, odată cu primăvara, aici, la cuibul lor" a accentuat preotul, modelîndu-și vocea frumos, pătrunzător, ca în timpul slujbelor la sărbătorile mari ale anului. Cu mîinile împreunate a rugăciune a recitat întreaga poezie "O, mamă...", trecînd de la Eminescu înapoi la învățăturile lui Solomon, repetînd pilda cu toiagul, dezvoltînd o adevărată prelegere pornind de la cuvîntul toiag, simbol al înțelepciunii celor vîrstnici și nicidecum instrument de tortură pentru copiii neascultători. A mai amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]